Page 10 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 10
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 97(
Ample si mobilizatoare programe Semănatul culturilor duble trebuie
realizat în cel mai scurt timp
(Urmare din pag. 1) In program, se menţio Să folosim deplin posibi
nează că cei ce muncesc lităţile de care dispunem, DUMINICĂ,
nale mari cantităţi de ma vor primi venituri nelimi potenţialul uman, tehnic (Urmare din pog 1) pentru a-şi realiza la timp nat de însămînţat şi cele 8.00 Consultaţii
terii prime şi resurse e- tate, dacă acestea sînt re şi material din întreprin şi în bune condiţii sarci 30 ha cu legume planifica miterea în
nergetice, de produse si zultatul muncii depuse, că deri şi de pe şantiere, să nificate a fi semănate nile de producţie. te după orz, punîndu-se tul superi»
derurgice şi energie elec pentru creşterea cointere întărim sub toate aspecte după orz. Este de remarcat în întreprinderile a- 15 ha cu mazăre şi 15 ha 8.30 Aniianaiiul
trică, de alte produse ne sării materiale se va mări le disciplina de producţie că cele mai mari supra gricole de stat, din cele cu morcovi la fermele din 9.00 De strajă
9.30 Bucuriile i
cesare dezvoltării econo- fondul de participare la şi a muncii şi să asigurăm feţe cu culturi duble s-au 1 386 ha de pe care s-a Bîrcea, Mintia şi Bretea 10.00 Viaţa satu
mico-sociale a ţării. In beneficii de la 2 la 4 la îndeplinirea ritmică, în realizat de către fermele secerat orzul, s-a reuşit Strei. La arat şi pregăti 11.45 Lumea cu]
acelaşi timp, ei trebuie să sută, iar fondul de pre totalitate, a sarcinilor de I.A.S. Simeria — peste să se baloteze şi să se rea terenului se lucrează 13.00 Album dui
17.10 Film seria)
reflecte cu toată responsa miere de la 1 la 2 la sută, < plan din acest an. Stă în 200 ha. Importante supra transporte paiele de pe o cu un număr de 40 trac Episodul 1.
bilitatea că sarcinile for că se vor acorda venituri puterea colectivelor de oa feţe au fost însămînţate suprafaţă de peste 1000 toare şi 9 maşini de se 18.10 Count Basi
ţii săi
mulate de t o v a r ă ş u l suplimentare pentru reali meni ai muncii hunedo- cu cea de-a doua cultură ha, s-au făcut lucrări de mănat. Avînd în Vedere 18.40 Micul ec
Nicolae Ceauşescu la cele zarea producţiei destinate reni, a organelor şi orga şi de către colectivele fer arătură şi de pregătire a ritmul susţinut în care se cei mici.
două înalte forumuri ale exportului. De asemenea, nizaţiilor noastre de partid, melor Bretea Strei (45 ha) patului germinativ pe mai munceşte în toate între în Românii
partidului şi Democraţiei s-a relevat că, în confor să înlăturăm lipsurile şi şi Chitid (20 hă) din ca bine de 700 ha şi s-au se prinderile şi fermele, în- 19.00 Telejurnal
19.20 Cîntarea ii
şi Unităţii Socialiste îi an mitate cu hotărîrile Con neajunsurile care mai drul I.A.S. Haţeg. Eforturi mănat culturi duble şi sămînţarea culturilor du 20.05 Telecinema
gajează plenar cu întregul ferinţei Naţionale, începînd persistă în muncă, să pu permanente, străruitoare ble se va încheia pe toate Mari actor
popor la muncă susţinută din septembrie 1983 se va nem ordine în întreaga depun zi de zi şi me succesive pe o suprafaţă suprafeţele stabilite prin ffizori. „
a mea !“. I
şi eficienţă în scopul ge trece la majorarea retri activitate productivă, să canizatorii din fermele a- de peste 600 ha. în urmă programele de lucru în ţară
neral de a încheia anul buţiei tuturor categoriilor muncim mai mult şi mai parţinînd I.A.S. Mintia cu cîteva zile s-au termi cursul săptămânii viitoare. 21.40 intiinire
opereta şi
io«3 — hotărîtor pentru de oameni ai muncii, in bine, să aplicăm neabătut 22.05 Telejurnal
regul cincinal al calită- mod eşalonat, astfel incit programele adoptate la ★ Sport
şi eficienţei — cu rea- în a doua jumătate a anu recenta plenară a C.C. al 22.20 Avanpremii
ări dintre cele mai bune. lui 1984 veniturile reale să P.C.R. şi la plenara Con mînală Tv.
Referindu-se la docu- fie mai mari cu 5 la sută siliului Naţional al F.D.U.S., LUNI, 4
entele supuse dezbaterii faţă de 1980, iar după ur în spiritul orientărilor date
aprobării plenului celor mătoarea etapă de majo de secretarul general al 14.30 Telex
juă forumuri, secretarul rare — din a doua jumă partidului, t o v a r ă ş u l 14.35 Emisiunii
maghiară
jneral al partidului, to- Nicolae Ceauşescu, să ne 17.20 Zborul
arăşul Nicolae Ceauşescu, tate a anului 1984 şi în sporim contribuţia la dez 17,50 1 001 de sei
relevat că Programul şi 1985 — veniturile oameni voltarea economico-socială 20.00 Telejurnal
lotărîrea privind aplica- lor muncii vor fi mai mari a patriei, la creşterea ni 20.20 A patrie
23 August
ea fermă a principiilor la sfîrşitul actualului cin velului de trai al poporu Cîntecc şi
utoconducerii muncitoreşti cinal cu 8 la sută faţă de lui. 20.35 Panoramic
ri autogestiunii, perfecţio- 1980. In aceeaşi perioadă, 21.05 Tezaur fol»
21.35 Curier cetâ
îarea mecanismului eco- veniturile ţărănimii vor 21.45 Roman foi)
aomico-financiar, a siste creşte cu 12 la sută faţă rile spera
sodul 12.
mului de retribuire a mun de 1980, urmînd să se I.M. Orăşlie. Aspect de 22.10 Portativ
cii şi creşterea retribuirii treacă la majorarea pen la montajul strungurilor SN Cîntă Andj;
în acest cincinal vor asigu siilor tuturor categoriilor 320, în atelierul condus de 22.30 Telejurnal.
ra perfecţionarea sistemu do pensionari. inginerul Gheorghe Lupaş.
lui juridic cu privire la ca Indicaţiile şi îndemnurile
litatea oamenilor muncii şi secretarului general al ilgADK
de proprietari ai unei părţi partidului, t o v a r ă ş u l
din proprietatea comună a Nicolae Ceauşescu, date la BUCUR ZI I
întregului popor, va conferi recenta plenară a C.C. al tualitatca în 60
noi dimensiuni realizării P.C.R. şi la plenara Consi Ziua constructorilor de maşini 8.00 Radioprogr:
producţiei materiale, ca liului Naţional al F.D.U.S., lor; 9,30 Magazi
<
Emisiune
cal.
lităţii muncii şi vieţii în clare şi pline de conţinut, (Ur.nore din pag 1) 12 MILIOANE- LEI ne, o atenţie deosebită liere pentru obţinerea tăţi şi muzică;
toate sectoarele de activi ferme şi mobilizatoare, tre s-a acordat recuperării, unor producţii sporite se toate pentru toţi
tate. Aşezînd pe baze noi, buie să se constituie în ment destoinic, care în PESTE PLAN recondiţionării şi refolo- diojurnal; 13,15
principiale, întregul sistem programe zilnice de acţiune ultimii ani se situează LA PIESE sirii pieselor de schimb, concretizează, de la înce- şlagărului romfli:
folcloi
Varietăţi
anului,
de organizare şi conducere şi pentru colectivele de constant în primele rân RECONDIŢIONATE indicator la care preve ’putul depăşiri în însem Unda veselă; 14,
nate
de
plan.
a activităţii economico-so- muncă din industrie şi duri ale întrecerii socia în aceste zile de puter derile au fost depăşite, în La producţia marfă s-a de promenadă; 1
ciale, de gospodărire şi agricultura judeţului nos liste, cinsteşte Ziua con nică angajare în muncă aceeaşi perioadă, cu circa obţinut o depăşire de 4,2 artelor; 16,00
ştiri; 16,05 Almai
administrare a întreprinde tru. Avem sarcini mo structorilor de maşini cu pentru obţinerea unor re 12 milioane lei. Printre milioane lei, la produc 17.00 Radiomagazi
rilor, de lărgire a demo bilizatoare în acest an un nou succes în pro zultate bune în produc cei care şi-au adus o ţia netă de 238 000 lei, lor; 17,30 Diverti
craţiei noastre socialiste, în industria extractivă şi ducţie, Mobilizîndu-se e- ţie, colectivele de la între contribuţie însemnată la iar productivitatea mun doric; 18,00 B
acest program prevede noi în siderurgie, în ener xemplar în muncă, oame prinderea mecanică do ma aceste frumoase reali cii marchează o creştere ştiri; 18,05 Publi<
Muzicotcca per
măsuri de întărire 3. auto- getică şi în chimie, în nii muncii de aici - au terial rulant Simeria ra zări, dedicate Zilei con faţă de plan de 18 lei pe 20.00 Radiojurnal;
z.on du cerii muncitoreşti şi transporturi şi în investi reuşit să livreze benefi portează frumoase reali structorilor de maşini, se om al muncii. De ase tccc — amintiri
autogestiunii, de creştere a ţii, la activitatea de ex ciarilor interni peste pre zări la principalii indica numără muncitorii din menea s-au produs supli siuni cu Gcorgci
răspunderii colective, dar port, dar şi în agricultură. cadrul echipelor conduse mentar 313 tone utilaje 21.00 Turneul 1
21.35
de
plan.
Inginerul
Conurile
şi individuale, pentru pro Pe primul semestru al a- vederile ■ de plan ale pri tori al întreprinderii, Li- de Gavrilă Vincze, Ioan tehnologice pentru lucrări Westminster şi 1
şef
prietatea comună. Totoda nului am obţinut unele mului semestru un lot de viu Bădilă, ne spunea că, Spancioc, Cornel Turdă- miniere, 2 536 stîlpi hi dirijori Dcnnis
tă, programul urmăreşte în rezultate bune, însă avem 20 do strunguri şi 100 printr-o mobilizare exem şan, Ion Blaj, Miron draulici, 116 tone con Dale Warland; 2
făptuirea mai fermă a prin şi restanţe la o serie de tone de piese turnate din plară a lucrătorilor de Henţ, Mihai Ştef, Cornel strucţii metalice. Cele mai jurnal; 22,10
sportiv; 22,30 T
cipiului socialist de re indicatori şi produse. Să aici, pc primul semestru Baciu si alţii. bune rezultate în între dans; 23,00 Buleti
partiţie în raport cu mun ne mobilizăm exemplar în fontă. De asemenea, ei al anului sarcinile de cerea socialistă pe primul 23,30—5,00 Nou s
ca depusă, legarea şi mai toate sectoarele de activi şi-au depăşit prevederile plan la producţia marfă REZULTATE trimestru al anului le cal.
strînsă a veniturilor indi tate, la toate nivelurile de la export, livrînd partene au fost depăşite cu peste DEOSEBITE ÎN înregistrează secţia de
viduale ale fiecărui _ om organizare, conducere şi rilor externi maşini me ÎNTRECEREA stîlpi hidraulici din Vul
al muncii de realizarea acţiune directă în produc 2 milioane lei, s-au ob SOCIALISTĂ can, atelierele mecanic s>
producţiei, conform prin ţie, pentru amplificarea canice de prelucrat lem ţinut însemnate plusuri de reparaţii mecanice de
cipiului „nici muncă fără succeselor de pînă acum, nul şi mai multe catego şi la producţia fizică sor La I.P.S.R.U.E.E.M. Pe la Livezeni şi cel de con DEVA : Viraj
pîine, nici pîine fără recuperarea integrală a rii de scule şi confecţii timentală. In paralel cu troşani, întrecerea socia fecţii ■ metalice dc la Pa- (Patria); Impcri
muncă". planului pe anul viitor. activitatea de reparaţii listă între colectivele de atacă — seriile I
metalice. şi modernizări la. vagoa- muncă din secţii şi ate- roşeni. HUNEDOARA: Z
riile I-II
moara (Siderurg
„Săptămîna muncii patriotice" Homo Sapiens
O idee pentru care merită să te zbaţi spaţiu (Arta);
torul) ; PETROŞ
le mai bune
Valorificarea pământurilor colorate canţă, elevii Şcolii genera materiale feroase. S-au evi La capătul liniei
• Din prima zi de va
cu Stan şi Bran
în
deosebit
denţiat
mod
le nr. 6 din Deva au răs pionierii unităţii noastre brie); LUPENI :
In numărul din 30 mar- pentru a contribui cu pu gru. Cu posibilităţile pe se găsesc în zona dintre puns chemării unităţii de (Şcoala generală Păuliş), ca ma (Cultural);
Vlaşinil
Plecarea
‘.ie al ziarului nostru, la terile sale la ridicarea e- care lc aveam la îndemî- satele Tisa şi Sălciva, la pionieri de a participa la şi cei din clasele I—IV fărul); LONEA :
ubrica de actualităţi con conomică a satului şi co nă am recoltat probe şi locul numit Galeriile Laz, acţiunile întreprinse în ca din Chişcădaga şi Căinel". (Minerul) ; Ar
semnam între alte infor munei în care s-a născut. le-am oferit întreprinderii în satul Burjuc la locul drul „Săptămînii muncii Semnatara scrisorii sosite Secvenţe (Muncit
maţii şi pe aceea că pe te- Să-i ascultăm relatarea. chimice din Timişoara ca cunoscut cu denumirea „La patriotice". „Am predat 150 lâ redacţie ■— prof. Euge RICANI :• Piecloi
nul — seriile I-I
itoriul comunei Burjuc, — M-a pasionat cerceta-, re, printr-o secţie a sa de Şeret", la Tătărăşti şi pe kg de hîrtie colectată în nia Igelsky, comandant in Iul); BRAD : G
in pasionat amator de rea rocilor, deşi nu sînt la Arad, fabrica vopseluri pîrîul Burjucului, la Tisa primele două zile ale va structor de unitate la Şcoa Homo Sapiens (i
eologie, pensionarul Emil geolog. Pasiunea am de- din coloranţi anorganici. pe Valea Pipirigului. canţei — ne-a informat la generală Păuliş — aso şie) ; ORAŞTIE :
(Patria;
Vlaşinilor
’urdui a identificat cîteva prins-o însă pe lingă un Am avut bucuria să aflu Am discutat in principiu tovarăşa Salvina Pal- ciază succeselor din mun bancliştii din Sa
ezerve de pămînturi colo- geolog, o autoritate în ma că probele interesează. Mi această problemă cu tova cău, director adjunct al ca patriotică a elevilor şi (Flacăra); GEOA
ate, care ar reprezenta, terie, pe care l-am însoţit se indica chiar unde tre răşul Eduard Brener, di şcolii — am trecut la în cele obţinute în Festivalul Rămîn cu tine
cultură);
1 condiţiile exploatării şi în peregrinările sale de-a buie să intervin pentru a rectorul întreprinderii ju frumuseţarea zonei din naţional „Cîntarea Româ romantice HAŢEG
(Dacia)
alorificării, o sursă bună lungul şi de-a latul Mure determina studierea rezer deţene de producţie indus preajma şcolii, unde s-au niei", în întrecerile patru Colosul din Rod
e venituri pentru bugetul şului în zona Zam-Dobra- velor existente şi exploa trială mică şi prestări ser încheiat lucrările de îm lelor de circulaţie, ale sa riile I-1I ; CALA
te pe cer (Casa
,r,
3ir’. °i. ®r însemna un Burjuc, în căutare de va tarea lor. Eram informat, vicii. „Problema — ne-a prejmuire, iar echipe de nitarilor pricepuţi, precum 'ră); SIMERIA : 1
ispuns prompt şi eficace lori minerale ascunse ve acum 17—18 ani, că tona spus dînSul — ne intere pionieri din clasele a Vl-a şi cele din cadrul comple (Mureşul); ILIA
1 o problemă pusă cu derii neştiutorilor, dar ca de pămînt colorat se cum sează si am vrea să luăm şi a VH-a, sub îndruma xului aplicativ pentru apă cu tine (Lumina)
-ringenţă deosebită în fa- re se lasă cunoscute şi stu pără cu 200 lei şi că între legătura cu tovarăşul Fur rea profesorilor, efectuea rarea patriei. LARI : Dragostea
1 economiei — folosirea diate de specialist. După prinderea timişoreană adu dui". Am mijlocit această ză lucrări de vopsitorie a • „Nu sîntem mulţi, dar lătoare (Minerul).
1 maximum de eficienţă ce şi-a terminat studiul în ce pămîntul acesta de la legătură şi sperăm ca in soclurilor coridoarelor. Sîn- sîntem harnici" — aprecia,
tuturor rezervelor de zonă, geologul a plecat. mări distanţe. teresul manifestat să cape tem pregătiţi, odată cu nu fără mîndrie, unul din
ibstanţe minerale utile. S-au făcut .apoi explorări Interesul pentru pămîn- te o materializare. Credem îmbunătăţirea timpului, să tre elevii Şcolii generale
Deţinînd această infor în zonă în căutare de ba- turile colorate al neobosi că în această problemă şi ieşim la lucrările agricole nr. 1 Crişcior, cînd ne a-
maţie, l-am invitat nu de ritină. Baritină nu s-a gă tului geolog amator nu cele două consilii populare, de la Ferma nr. 3 legumi nunţa că unitatea lor de Timpul probat
azi, 3 iulie 1983 :
mult la redacţie pe tova sit în rezerve convingătoa s-au oprit aici. Insistînd, a de la Burjuc şi Zam tre colă a Asociaţiei horticole pionieri se numără printre va £1 în general
răşul Emil Furdui. Am a- re sau poate că au fost a- reuşit să determine efec buie să manifeste mai mult Deva". primele din judeţ care cerul schimbător,
vut plăcuta surpriză să bandonate prematur cer tuarea de către specialişti interes. Este vorba de re ® „Raportăm cu mîndrie şi-au îndeplinit de pe acum vor cădea averse
constatăm că în descoperi cetările. Cert este că au de la Inspectoratul geologic zerve de pe teritoriul lor şi cu satisfacţia datoriei angajamentul de muncă ie, însoţite de <
electrice.
Vîntul
rea făcută nu este vorba fost abandonate într-o re şi minier a unei cercetări şi care se pot valorifica împlinite că angajamentul patriotică asumat pentru moderat, cu uneli
de pasiunea diletaifiului ci zervă de pămînt vernil la geologice în zonă, cerceta cu mijloace simple. Este o de muncă patriotică pe în întregul an. „Ni l-am înde ficări de scurtă (
de o urmărire asiduă în culoare, amestecat cu bari re care s-a soldat cu con idee pentru care actualul tregul an 1983 a fost în plinit şi chiar întrecut la 40 km/oră din nc
timp a unei idei cu atît tină. Mi-am spus că pămîn- cluzia că aici există o ma pensionar s-a zbătut ani de deplinit valoric şi la ma sticle, borcane, fier vechi, peraturile între maxim
cuprinse
25
mai nobile, cu cît cel ce a tul acela trebuie să fie re diversitate de substanţe zile s-o vadă materializată joritatea sortimentelor în iar în zilele vacanţei mari, grade, iar cele m
emis-o nu pretinde în bun la ceva. Am căutat şi minerale utile, între care şi noi credem că merită procent de 102 la sută. A- pe lîngă munca pe lotul tre 12 şi 17 grai
schimbul ei avantaje pen am mai depistat pămînt şi pămînturile colorate, si zbatere şi din partea altor vem depăşiri mari la hîr şcolar, la îngrijirea iepuri heaţa, ceaţa pi
(Meteorolo.
locală.
tru sine, ci vrea s-o pună colorat în alte nuanţe şi tuate de regulă la aflori- factori. tie (192 la sută), la sticle lor şi a viermilor de măta viciu L. Pronceni
la dispoziţia oamenilor culori — roşu vineţiu, ne mcnlul altor rezerve. Ele ION CIOCLEI şi borcane (110 la şută), la se,-vom majora depăşirea".