Page 100 - Drumul_socialismului_1983_07

pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 998 • VINERI, 29 IULIE 1983

8
• însemnări • 1
© Informaţii 9
ŞTIRI DIN ŢĂRILE
SOCIALISTE mice. Dintre acestea, nu­ © Note 9
mai în luna iunie a.c. au
MOSCOVA 28 (Agerpres). dat faliment 450 de firme. Microinferviuri
— în regiunea Angara-
Enisei, din Siberia, con­ @ SAN SALVADOR. - O
structorii edifică pe o su­ nouă sporire a preţurilor Cifrele nu „spun" întotdeauna
prafaţă de peste 3 000 ki­ SOFIA. — într-un co­ la alimentele de bază cu totul
lometri pătraţi, numeroase municat dat publicităţii la aproximativ 66 la suta a Cu tovarăşul Ion Cun- lor ajungind la 1 129 bovi­ — Nici vorbă ! Vina ne a-
complexe industriale, din­ Sofia se subliniază că, în fost anunţată la San Sal­ ţan, vicepreşedinte al con­ ne, 1 638 porcine, 3 683 o- parţine nouă, romoşenilor,
tre care cel mai mare primul semestru al anului, vador, scrie presa locală, siliului popular comunal, vine. Mai sînt şi alte cifre în totalitate. Atît gospoda­
este complexul Saiansk, în productivitatea socială a preluată de agenţia IPS. am purtat, cu prilejul do­ care atestă preocupările pe rilor care încă n-au înţeles
componenţa căruia intră muncii a asigurat 83 la Ziarele din capitala salva- cumentării efectuate în Ro- care membrii consiliului just necesitatea participării
120 de fabrici şi uzine. sută din producţia netă doriană arată că noile mos, un dialog pe tema active, cu contracte şi li­
Inima complexului este realizată. Volumul produc­ scumpiri depăşesc limitele rezultatelor obţinute în rea­ popular, ceilalţi factori cu
hidi-ocentrala Saiano-Pusen- ţiei industriale a înregis­ stabilite prin „Planul gu­ lizarea indicatorilor privind munci de răspundere din vrări la fondul de stat, cît
skaia, care se construieşte trat o creştere de 6 la sută vernamental de stabilizare întrecerea socialistă între comună Ie au pentru rea­ şi nouă, celor din colecti­
pe Enisei. Barajul ei de­ în comparaţie cu aceeaşi economică a ţării", recent consiliile populare comu­ lizarea tuturor indicatorilor vele organizate pe sate,
păşeşte deja 200 de metri, perioadă a anului trecut. dat publicităţii. nale. privind întrecerea socia­ care n-am ştiut să lămurim
fiind aproape de 'cota — La sfîrşitul semestrului listă. mai bine oamenii, să le ex­
finală. BERLIN. - La Tabăra U GENEVA. - La Geneva I din acest an, economia - Şi totuşi, unul dintre plicăm clar, să-i lămurim
Demn de semnalat este internaţională de vară a a avut loc, joi, o şedinţă comunei Romos a raportat că de ei depinde locul pe
faptul că hidrocentrala a tineretului de lingă lacul plenară a delegaţiilor rezultate însemnate. Din indicatori... care-I ocupă comuna noas­
început să producă încă Scharmutzelsee, din apro­ U.R.S.S. şi S.U.A., la ne­ totalul de 11 indicatori, 10 - Da, livrările la fondul tră în rîndul celorlalte din
din 1978, cînd barajul avea piere de Frankfurt pe Oder gocierile privind limitarea sînt îndepliniţi şi depăşiţi. de stat la lapte, de la gos­ judeţ. Şi posibilităţi pentru
doar o treime din înălţi­ (R.D.G.) — a avut loc un şi reducerea armamentelor Mă refer la producţia fizi­ podăriile populaţiei ne cam schimbarea în bine a ac­
mea proiectată. Ea a fur­ miting sub deviza „Tinere­ strategice, informează agen­ că agricolă la carne, unde,
nizat pînă acum economi­ tul în lupta pentru o pace ţia TASS. faţă de 189 tone cît este pun probleme. Din cei tualei situaţii există. Le-a
ei naţionale peste 22 de trainică". Participanţii au prevăzut în plan, am rea­ 4 583 hl prevăzuţi în plan relevat şi plenara comite­
miliarde de kilowaţi oră. cerut anularea hotărîrii CIUDAD DE GUATE­ lizat 254,5 tone şi la lap­ noi am realizat doar 2 870 tului comunal de partid,
. N.A.T.O. de amplasare în
O MALA. - Preşedinţii Colum­ te - 11 877 hl plan, reali­ hl. le cunosc toţi locuitorii co­
VARŞOVIA 28 . (Ager­ toamna acestui an în Euro­ biei şi Republicii Panama, zat 11 925 Hl. De aseme­
pres). — în cadrul labora­ pa a unor noi rachete Belisario Betancour şi, res­ nea, efectivele de animale - Există cauze obiective munei. Important este însă
torului de cibernetică şi nucleare cu rază medie pectiv, Ricardo de la Es- în gospodăriile populaţiei care au determinat aceas­ ca acestea să fie valorifi­
electronică al Institutului de acţiune. priella, au efectuat un ade­ sînt în creştere, numărul tă nerea Uzare ? cate mai bine.
politehnic din Szczecin a E3 BELGRAD. - Intr-o de­ vărat „maraton al păcii" în
fost realizat, în colabora­ claraţie făcută la sosirea la America Centrală - trans­ Ei au fost, sînt şi vor rămine fiii satului
re cu specialiştii Acade­ Din activitatea
miei de medicină, un sis­ Belgrad, Yasser Arafat, pre­ mite agenţia France Există in comuna Romos gospodarilor
tem de aparate automate şedintele Comitetului Execu­ Presse. Vizitînd succesiv un adevărat cult pentru isiMiiii
pentru determinarea acui­ tiv al Organizaţiei pentru Salvadorul, Hondurasul şi eroii acestor meleaguri, ca­ romoşeni
tăţii vizuale. Sistemul este Eliberarea Palestinei, a evi­ Guatemala — puncte fier­ re şi-au dat viaţa pentru 9 In cursul lunii octom­
destinat atît realizării unor denţiat rolul ţărilor neali­ binţi pe harta actualităţii neatirnarea patriei. Intru brie a.c., in satul Romoşel
■ controale de masă, cît şi niate în reglementarea cri­ centro-americane — cei doi cinstirea memoriei lor, în va Ji dat in folosinţă un
pentru studii clinice. zei din Orientul Mijlociu, şefi de stat au întreprins centrul localităţii centru de
precum şi intensificarea nou cămin cultural cu 150
O sprijinului acordat de a- un ultim efort de pace comună, a fost înălţat un de locuri, e Din iazul cu peş­
BUDAPESTA 28 (Ager­ înaintea deschiderii reuniu­ frumos monument. Oamenii te ai C.A.P., amenajat prin
pres). — La Szentendre, ceste. state luptei juste a nii de la Ciudad de Pa­ ii spun „monumentul fiilor contribuţia in muncă a lo­
Ungaria, s-a încheiat Fes­ poporului palestinian — nama, a miniştrilor de ex- satului". cuitorilor comunei, se vor
tivalul de vară al artelor, transmite agenţia Taniug. Este bine cunoscută „Săr­
livra in toamna acestui an
în cadrul acestei manifes­ iterne din ţările membre bătoarea fiilor satului", ac­ primele cantităţi de crap
taţii, care s-a încheiat cu ^ BRUXELLES. - In pri­ ale „Grupului de la Conta- ţiune social-culturală de proaspăt. - 0 Legea nr. 10/
spectacolul festival al unor mele şase luni ale acestui dora" — Columbia, Mexic, mare amploare, organizată 1982, cu privire la partici­
cunoscute ansambluri fol­ an, circa 2 200 de firme • Panama şi Venezuela - şi o dată la trei ani. Atunci, parea cetăţenilor la acţiu­
clorice, au fost prezentate din Belgia s-au declarat în a reprezentanţilor din Costa aici, la Romos, îşi dau in- nile de mai bună gospodă­
concerte, spectacole de ba­ Stare de faliment ca ur­ Rica, Guatemala, Nicara­ tîlnire „fiii satului"... rire şi inirumuseţare a lo­
let şi de artă teatrală, mare a dificultăţilor econo­ gua şi Salvador. Romoşenii se mindresc cu calităţilor este bine cunos­
expoziţii de artă plastică. „fiii" lor nu doar o dotă la cută (şi aplicată) de lo­
trei ani .şi nu doar in ca­
dru sărbătoresc. Prilej de cuitorii comunei: in loca­
rj Intilnire II constituie şi o- tăzi a satului, oameni care litatea de centru se apro­
gorul, deolo unde "mg. Au­ dovedesc că niciodată nu pie de iiirşit acţiunea de
rel Stei, prolesor io Liceul vor uita de unde au ple­ tencuire şi reparare a tu­
minier din Deva, lucrează cat. Poate tocmai de a- turor faţadelor caselor „de
in fiecare vară la seceratul ceea, atunci ■ cind vorbesc la şosea“ şi amenajarea a
500 m de trotuare & in
Un deziderat promovarea in „i griului, alături de fostul despre ei, „fiii satului", lo­ satul Romoşel au tost de
profesor Nicolae Ştel, vii­
Masiv.. ..............«..ac a iorraa- trei locuri. Explorări Deva, teren, concomitent cu o sub­ torii medici specialişti Ana cuitorii de azi ai Romosu- curind Încheiate lucrările
ţiilor huueuorene in . scria a angajată şi ea cu obiectiv de stanţială îmbunătăţire a dis­ Tonceanu şi Cheorghe Ba- lui le rostesc numele cu de construcţie a două po­
IX-a a (iiv.ziei L cunstituia in promovare, a realizat foarte ciplinei jucătorilor, climatu­ rarab... Ei sînt fiii de as- nedisimulat respect. deţe din beton. © Pe in-
Sine prcnnsa promovării uneia multe lucruri bune in campio­ lui de lucru. treoga porţiune pe care
dintre aceste echipe in eşalo­ natul trecut, lansindu-se cu o In pluton, celelalte divizio­ riul Romoşel o străbate in
nul superior, ca atare, fotba­ echipă practic complet nouă nare C s-au comportat satis­ Păstrători de cultură românească
lul huneclorcan (le ia acest in lupta grea a promovării. făcător, cu minus însă pen­ cursul său prin comună,
nivel, m.şcareu sportivii jude. In disputa cu cîştigătoarea se­ tru Minerul Ghelari, care a în anul 1971, din ini­ cum şi desfăşurarea unei cetăţenii din satele Rotnos
ţeană şi-au asumat ca obliga­ riei, echipa harnicului antre­ inceput puternic şi a încheiat activităţi cultu­ şi Romoşel au participat,
ţie obiectivul promovării, des- nor Ion Crăciunescu a ieşit a slab. O evoluţie aparte a avut ţiativa conf. dr. Nicolae susţinute
lăşurind iu.reeerea sub sem­ doua numai datorită mai rc- Victoria Călan : bine la ince­ Ştăncioiu, în comună a rale". Şi astfel, în Romos de curind, la ample lucrări
nul nu doar ai dorinţei, cl put, slab la mijloc, revenire luat fiinţă -„Asociaţia cul­ a luat fiinţă o formaţie de curăţare a malurilor, de
chiar al firescului ca din 9 in final. Regretabilă este re­ turală din Romos", sin­ corală (care continuă tra­ regularizare şi decolmata-
echipe mia sa ţişncascâ. in fi­ trogradarea formaţiei C.F.R.
nal, suporterii fotbalului hu- Simeria chiar în pragul ani­ gura de acest fel din ju­ diţia iniţiată în urmă cu re a albiei. © Un mare nu­
nedorean au avut satisfacţia POST-CRONICĂ versării a 75 de ani de la deţul nostru. încă din 100 de ani), un grup vo­ măr de gospodari romoşeni
implinirn dezideratului, priii LA CAMPIONATUL înfiinţarea echipei. Un fotbal cal şi o formaţie de că- au dat o mină de ajutor
promovarea echipei Minerul cu aşa bogată tradiţie riscă primele zile de la înfiin­
Lupcni iu diviz.a r>. DE FOTBAL (IV) stingerea din cauze discipli. ţare, în asociaţie s-au în­ luşeri reprezentată de la lucrările de transforma­
Cu atit mai frumoasă este nare, dar, desigur, mai ales scris, alături de foarte şase generaţii. Tot dato­ re a alimentării cu combus­
realizarea acestui obiectiv, cu din cauza slăbirii interesului mulţi locuitori ai comu­ rită membrilor asocia­ tibil a brutăriei din comu­
cit întreaga întrecere din se­ factorilor locali faţă de soarta nă, pe combustibil solid a-
rie a fost animată şi domina­ dusei experienţe competiţio- echipei — slăbire sesizată incă nei, şi oameni din multe ţiei, în Romos au apărut
tă de grupul hunedorean, care nale a jucătorilor săi. Oricum, din anii anteriori. alte localităţi ale ţării, un monument al eroilor, sigurind, alături de impor­
în clasamentul final aşează Explorări Deva şi antrenorul Despărţită în seria a VlII-a oameni născuţi şi crescuţi un muzeu al satului, un tante economii băneşti, o
pe primcie trei locuri, trei Crăciunescu merită felicitări de suratele sale, echipa Mi­ cămin cultural... Pentru funcţionare scutită de in­
echipe ao-aie noastre : Minerul pentru tentativa de a se an­ nerul Ccrtej s-a descurcat bine în Romos.
Lupcni, iixplbrări deva şi Da­ gaja cu o echipă nouă direct intre „bănăţene", încheind în­ în programul „Asocia­ că romoşenii vor să do­ termitenţe. © Cooperatorii
cia Oră.tie, restul de şase în lupta pentru promovare. trecerea în prima jumătate a ţiei culturale" sînt în­ din Romoşel au construit
întinzinuu-se pe toată scara Dacă Dacia Orăştie ar fi clasamentului, probmd din vedească şi ei că sînt a- un fin ar de 250 torre, in
ierarhici, din păcate una, simţit şi în tur mai puternic nou capacitatea antrenorului scrise, la loc de cinste, devăraţi păstrători şi con­
C.I.R. Simeria, încheind pe un mina forte a antrenorului Li. Petre Dăscăliţă de a strînge „păstrarea nealterată a o- prezent ei lucrind la noul
loc de retrogradare. viu Adam, lupta finală ar fi rindurile unei formaţii încro­ biceiurilor străbune, a tinuatori de cultură ro­ siloz cu două celule, cu o
Cu un retur irezistibil (doar fost şi mai grea. Reuşind doar pite. capacitate totală de 4001.
două meciuri pierdute, 9 vic­ din retur să instituie disci­ în campionatul viitor, fotba­ jocurilor populare, pre­ mânească.
torii, i egaluri, 38 de goluri plina, care a fost atit de mult lul divizionar C hunedorean se
marcate, numai 12 primite), în suferinţă la Dacia, echipa va alinia la start cu 9 echipe, baza legii sistematizării, drumul spre un loc de
Petre Libardi a materializat orăştiană s-a angajat cu a- prin promovarea Mecanicii O- în loc de 30 cm cît este muncă). S-au cinstit prie­
convingerea sa de ia inceput, plomb in întrecere, dar zes­ răştie — o meritată răsplată
de la preluarea echipei, că trea mai mică din prima par­ muncii antrenorului Emil Ciur- prevăzut, el s-a retras teneşte, dar cînd au ajuns
Minerul Lupcni dispune de te a campionatului nu i-a dărescu —, care a trecut prin cu 10. Şi iată, pentru 20 acasă, la împărţitul lico­
forţa şi capacitatea necesare permis decit un meritat loc 3. patru „baraje" pînă la cîşti- De-ale vecinilor de cm, cei doi continuă rii, s-au „tratat" duşmă­
asumării unui obiectiv de A cîştigat, in schimb, prin garea acestui drept.
performanţă. drept pentru creşterea calităţii jocului, a Tot necazul între cei să se uite urît... prin gard neşte. Adică au încins un
care în tur şi-a pus echipa pe combativităţii şi eficacităţii in NICOLAE STANCIU dpi vecini — Pîrvan Va- unul la altul. meci de box (fără mă­
picioare, stabilindu-i un echi­ nuşi), la care „arbitrii" au
libru, o constanţă in evoluţie sile şi Codreanu Urî toi,
şi impunîndu-i un cadru tac. din Romos —, a început Şi-au făcut-o fost soţiile şi cei 5 şi, res­
J
tic menit si „ia pulsul" com­ 1NCEPÎND DE SÎMBATA, LA DEVA de la peretele comun al pectiv, 2 copii ai... com­
petitoarelor şi, mai ales, cu... ţuica lor batanţilor. Pentru modul
contracandidatelor Ia promo­ bucătăriilor de vară. De
vare. Cu o bogată experien­ FINALELE „CUPEI MINERULUI" cînd se tot poartă prin într-una din săptămîni- lor de comportare în so­
ţă ca jucător de mina întîi, ca judecăţi au trecut cîteva le trecute, Aurel Buga şi cietate, „comisia de dis­
antrenor la toate eşaloanele, Tradiţionala competiţie sportivă rezervată oameni­ ciplină" le-a împărţit cî­
Petre Libardi a ştiut să valo­ lor muncii din unităţile miniere, organizată anual ...veri, dar despre împă­ Gheorghiţă Muntean, lo­ teva luni pentru medita­
rifice potenţialul fiecărui ju­ în cinstea Zilei minerului, se va încheia cu finalele care între cei doi, nici cuitori ai comunei Romos,
cător, fâcînd din Minerul Lu- vorbă. V.F. şi-a dărîmat şi-au luat... sticlele la spi­ ţie...
#eni o echipă capabilă să cîş- ce se vor desfăşura la Deva. începînd de sîmbătă. în­
tige prin valoarea jocului său, trecerile finale ale „Cupei Minerului" vor reuni peste vechea bucătărie, cu gîi>- nare şi au plecat la mun­
prin tactică şl disciplină do 220 de sportivi din 13 judeţe, care se vor întrece la dul să-şi facă alta, dar te, după ţuică. La intoar-
joc, nu oricum, cu orice preţ,
cum era obiceiul la Lupenl. handbal, volei şi popice. întrecerile vor avea loc refuză să respecte certi­ Cere au făcut mai multe
De altfel, clasamentul final sîmbătă şl duminică la Complexul sportiv „Construc­ ficatul de aliniere a noii popasuri, că vreme a-
al seriei a reuşit, de această torul" şi Sala sporturilor din Deva, între orele 10—13 clădiri, eliberat de consi­ veau. berechet . (uitaseră Rubrică realizată de
dată, să reflecte realitatea, In liul popular comunal în MIRCEA DIACONU
sensul că cele mal bune echi­ şi 16—19, respectiv, duminică, 8,30—12. de multişor cum arată
pe din serie sînt pe primele
Oi-fcGiUl DE REDACŢIE : Sabin Cerbu. ion Cîoeiel. Tiberiu Istrate (-edacto? şef) Lucia Elena Liciui Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRA fi Ai 2 700 Deva, «tr. Dr. Petru Groza, nr. 33 Telefoanej 11275, 11585, 12157. Telexi 72288. TIPARUL.! Tipografia Deva, 8tr. 23 August, nr.