Page 101 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 101
ESBB&K» w «“
saU -
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
î FONTA ŞI AGLOMERAT cate constituie şi pentru
PESTE PLAN colectivele minereşti din
cadrul Secţiei miniere
Furnaliştii şi aglome-
ratoriştii din cadrul u- Teliuc un element de
î zinei nr. 2 a Combina certă importanţă în înfăp
tului siderurgic Hunedoa tuirea unui deziderat ma
ra au produs Ia „zi“, su jor al acestei etape : asi
plimentar sarcinilor de gurarea cantităţilor de
plan, o cantitate de materii prime necesare
22 000 tone fontă şi a- economiei naţionale.
proape 52 000 tone aglo Acum, Ia sfîrşitul celei
merat. de a şaptea luni de acti
vitate din acest an, mi
LIANŢI FURNIZAŢI nerii Teliucului raportea
SUPLIMENTAR
{ ECONOMIEI ză că au extras supli
\ Colectivul de muncă din mentar o cantitate de
500 tone minereu de
9
întreprinderii
de
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCI! J cadrul Chişcădaga, inte- tiv de oameni ai muncii fier. Vorbind de generaliza
lianţi
i grîndu-se cu deplină res pentru utilizarea eficientă
EXPRESIE A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI ÎN ACŢIUNE ponsabilitate în efortul a resurselor energetice rea experienţei înaintate,
general de ridicare a po şi de materii prime, a ca ea este posibilă deoarece )
tenţialului industrial al pacităţilor de producţie, în cadrul secţiei lucrează \
Bilanţ fructuos, rod al angajării municipiului anului şi de pînă pentru a organizarea şi rigu a mai multe brigăzi pus mine \
Ia
Deva,
un
au
reşti
care
începutul
producţiei
roasă
în prezent s-a înscris lună muncii, cît şi pentru ca accent deosebit pe orga \
de
lună,
cu
şi
constant,
perseverente a întregului colectiv J realizări peste prevederile lificarea, perfecţionarea de tivităţii superioară a ac \ \
nizarea
din subteran.
forţei
policalificarea
planului
producţie.
de
Marile depăşiri ale pla muncă din întreprindere. Printre acestea se numă \
Minerii de la Barza nu-şi duse, însumînd o produc taziat în faţa succeselor, nului la producţia fizică DEPĂŞIRILE ACTUALE ră formaţiile conduse de \
dezmint tradiţia de hărni ţie marfă suplimentară de repetăm — deosebit de bu — 48 000 tone ciment, — BAZA VIITOARELOR Nicolae Potoki (care are
cie şi conştiinciozitate în 15,6 milioane lei şi o pro ne, pentru care merită 3 600 tone var şi 500 to SPORURI DE un plus de 2 000 tone de \
muncă. Preocupările şi ducţie marfă vîndută şi în toate aprecierile —, ci au ne piatră de ghips — de PRODUCŢIE minereu de fier), Traian \
strădaniile lor perseveren casată de 8,8 milioane lei. insistat, în cuvîntul lor, monstrează multiplele po Simulei (1 200 tone) şl
te în producţie, responsa De asemenea, s-a acţionat mai ales pe ceea ce tre sibilităţi de care dispune Realizarea ritmică a Mihai Atnariei (1 200
bilitatea patriotică de a a- insistent pentru reducerea buie să facă în semestrul unitatea şi întregul colec producţiei fizice planifi tone).
sigura economiei naţionale cheltuielilor materiale, la al II-lea, cînd sarcinile
cantităţi sporite de resurse care s-au înregistrat eco sînt considerabil mai mari,
minerale utile s-au concre nomii de 9,4 milioane lei au făcut propuneri şi şi-au
tizat, în primul semestru al şi pe această bază s-a ob- exprimat hotărîrea de a-şi
anului, în realizări deose amplifica preocupările şi
bite la toţi indicatorii de eforturile în muncă, îneît
plan. Darea de seamă pre I. M. BARZA şi Ia sfîrşitul anului să
zentată în cadrul adunării poată spune ca şi acum
generale a reprezentanţilor că şi-au făcut datoria.
oamenilor muncii de către „Este adevărat, spunea
ing. Nicolae Lungu, direc ţinut o producţie netă pe Gheorghe Roşea, şeful sec
torul I.M. Barza, le-a con ste plan de 17,9 milioane torului Musariu I, că am
semnat în amănunt. Noi lei. Prin aceste succese re obţinut frumoase depăşiri
vom reda doar cîteva din marcabile, colectivul I.M. de plan pe semestrul I,
tre cele mai importante. Barza a raportat, în faţa dar trebuie să recunoaştem
forumului muncitoresc din \
Acordînd o atenţie deo că avem încă rezerve ne
sebită menţinerii volumu întreprindere — larg ca valorificate la întregul nos
lui de rezerve de mine dru democratic al autocon- tru potenţial. Mă refer la
reuri, colectivele de mineri ducerii şi .auţogestiunii — restanţele privind conţinu
din Ţara Zarandului au e- că şi-a îndeplinit angaja tul de metale în minereu,
xecutat suplimentar, în mentul de a recupera, în la unele abateri de la dis I.M.M.R. Simeria, sectorul II, atelierul frlnă. Echipa tic reparat tlistribuitoare ele aer,
prima jumătate a anului, prima jumătate a anului ciplina de producţie şi de » condusă do Alexandru Lazăr, execută lucrări de o foarte bună calitate.
20G ml lucrări de cercetare, curent, integral nerealiză- la normele de protecţie a
din fonduri de investiţii şi rile la producţiile marfă şi muncii, la o mai bună or
peste 2 G00 ml lucrări de netă din anul 1982, precum ganizare a lucrului pe
pregătire, ceea ce a asi şi sarcina suplimentară din schimburi, la fronturile din ÎN ZIARUL PE AZI 8 Fermitate şi intransigenţă
gurat obţinerea unor spo semestrul I a.c., la produc subteran. Stă în puterea
ruri de producţie la toţi noastră să muncim mai bi £9 Semnal
indicatorii fizici: 8 tone ţia marfă, în valoare de ne şi — fiind mai mult a- Q Reflector împotriva oricăror idei
zinc, 11 tone cupru, 920 2 milioane lei.
tone sulf, 180 tone calci- Dar, aşa cum îi ştim pe DUMITRU GHEONEA H O confirmare pe care retrograde, mistice, a oricăror
tâ, 460 tone bentonită, 14G comuniştii, pe minerii de nu am fi dorit-o
tone utilaj minier, alte pro la Barza, ei nu s-au ex (Continuare în pag. a 2-a)
influenţe şi concepţii străine
— • * - « » — « - e - » — « * — — a — • — • — a — a » — * — • — • — »
orînduirii noastre
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ Elaborînd şi lundamen- astăzi îşi au drumul pro
tînd strategia edificării priu în istorie. Se încearcă
societăţii socialiste multi readucerea acestor popoare
La întreţinerea legumelor, recoltarea şi valorificarea lateral dezvoltate, Partidul la starea de aservire, pen
Comunist Român concepe tru a împiedica pe altele
activitatea teoretică, ideo să le urmeze exemplul. Po
întregii producţii — eforturi permanente logică şi politico-educati- porul român fiind unul din
vă ca parte integrantă a tre popoarele care au optat
® In ultima perioadă, Timpa au livrat pen le unităţilor agricole sînt rile succesive de castraveţi procesului de construire a de mult timp pentru o
din fermele legumicole ale tru industrializare către rodnice. şi fasole (14 ha). S-au a- socialismului şi comunis cale proprie de dezvoltare
unităţilor agricole socialis I.P.I.L.F. Haţeg aproape 50 plicat tratamentele contra mului, ca o puternică şi era aproape firesc să nil
te din cadrul Consiliului tone fasole păstăi. TOATE LUCRĂRILE bolilor şi dăunătorilor, iar eficientă pîrghie de mobili scape „atenţiei". Modalită
unic agroindustrial Sime o în total, din grădinile DE ÎNTREŢINERE udările se fac, conform zare a oamenilor muncii ţile prin care se încearcă
ria, au fost recoltate şi li unităţilor din acest consi ŞI RECOLTARE — programului, la vinete şi la înfăptuirea marilor o- această inversare a sensu
vrate comerţului mari can liu, s-au livrat pentru a- EFECTUATE CONFORM ardei. Şefa fermei, ing. Ana biective de dezvoltare multi lui istoriei sînt diferite şi
tităţi de legume-verdeţuri provizionarea populaţiei ju GRAFICELOR Maria Udrescu, ne relata laterală a ţării stabilite din ce în ce mai rafinate.
între care: peste 350 tone deţului în jur de 1 500 to că munca a fost în aşa fel de Programul partidului, Una dintre ele este spe
varză, 45 tone castraveţi, ne produse legumicole de La ferma C.A.P. Sintan- organizată, incit întreţine de Congresul al Xll-lea. cularea sentimentelor reli
170 tone ceapă uscată, 50 cîmp. drei — unitate care culti rea şi recoltarea să se des Activităţii ideologice, gioase. Pe aceasta ne-am
tone dovlecei, 70 tone fa vă 100 ha cu legume — făşoare în paralel şi să se teoretice şi politico-educa- propus s-o tratăm, deocam
sole păstăi, 5 tone roşii, 4 în toate fermele legumi mecanizatorul Nicolae Ni- respecte graficele de livra tive desfăşurate de partid dată Ia modul general, în
tone ardei, peste 200 000 cole se desfăşoară o acti colaescu finaliza a doua re. Astfel, de aici s-au li îi sînt deci proprii fermi articolul de faţă.
legături de morcovi, aproa vitate permanentă, atît la praşilă la varza de toam vrat în ultima perioadă 30 tatea şi intransigenţa, spi Prin activitatea lor —
întreţinerea culturilor, cît care, de fapt, se încorpo
pe 150 000 legături de pă nă, iar cooperatorii au ter tone varză, 32 tone dovle ritul combativ şi militant
trunjel şi alte produse. şi la recoltarea şi valorifi minat în aceste zile a pa cei, 43 000 legături de mor împotriva oricăror idei rează unui război ideolo
gic şi psihologic — sectele
® Cooperativele agricole carea producţiei. Eforturile tra praşilă la ardei (10 ha) covi şi pătrunjel. Se evi retrograde, idealiste, mis religioase prohibite prin
de producţie din Băcia şi celor ce muncesc în ferme şi a doua praşilă la cultu denţiază pentru munca pe tice, a oricăror influen lege în ţara noastră dar
care o depun zi de zi Au ţe şi concepţii străine
rica Vasiu, Valeria Lazăr, orînduirii noastre, ideolo şi prin constituţiile multor
Tina Popa, Maria Muntean, giei sale, scopului său su ţări ale lumii, chiar capi
Rodica Ocolişan, Viorica şi prem care este bunăstarea taliste, caută să speculeze
Juja Artean, Saveta Hor- materială şi spirituală a şi să exploateze sentimen
tele religioase şi să reac
goi, Rafila Dobrotă, Sofica omului. tiveze pe această cale une
Bădău şi Alexandru Jalbă. întreaga omenire traver le atitudini duşmănoase
sează în prezent perioada şi trădătoare urmărind ast
PENTRU PIEŢELE unei crize generale şi ge fel să lovească în unitatea
DE DESFACERE — neralizate. Este ştiut fap şi coeziunea poporului nos
PESTE .700 TONE tul că în asemenea perioa tru Sub haina .religiei
11
PRODUSE de se accentuează deosebi — o religie repudiată nu
rile între sistemele politi o dată de instituţiile de cult
în ferma de legume a co—economice — realitate admise de Constituţia ţării
I.A.S. Simeria lucrează în evidentă a lumii postbelice. noastre — se promovează
De asemenea stări de lu
N. ZAMFIR concepţii retrograde, anti-
cruri au căutat, caută şi uma.niste, fasciste, şovine,
vor căuta încă să se folo
sească cei ce s-au îmbogăţit
(Conlinuare în pag. a 2-a) pe seama popoarelor care (Continuare in pag. a 2-o)
