Page 102 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 102
pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
Bilanţ fructuos, rod al angajării
perseverente a întregului colectiv .© animale bine .'îngrijite;-® producţii: 11.00 Telex
11,05 Din m
patriei
(Urmare din pag. 1) în acelaşi spirit al do muncii, spiritul larg al au- mari âe lapte \şi carne : 11.25 Cinci i
meni.
rinţei de angajare mai ho- toconducerii şi autogestiu- 11.45 Noi in
jutaţi cu efective, cu pie tărîtă pentru înlăturarea nii, răspunderea cu care 12.00 Ora de
se de schimb şi echipa neajunsurilor şi obţinerea oamenii muncii acţionează 12.50 Tragere
zare A
mente de protecţie cores unor noi succese în pro în producţie şi îşi adminis in centrul atenţiei-ameliorarea efectivelor matcă 13.00 La sfir
punzătoare — vom dovedi ducţie, al responsabilităţii trează — în tripla lor ca 17,55 Report;
că vorbele noastre sînt în revoluţionare de a creşte litate de producători, pro îmbunătăţirea calitativă Tabăra pentru vacile cu nuri de calitate şi suculen 18,10 Serial
totdeauna fapte“. „Şi co continuu baza de materii prietari şi beneficiari — a efectivului de animale lapte o avem la Mintia, te cu valoare nutritivă ri anul 2
lectivul sectorului Musariu prime a ţării, aşa cum a valorile materiale ce le-au constituie, cum bine se ştie, unde este organizat şi pă- dicată. Am făcut lucrări de 18.30 Iulie,
menteli
II a muncit bine şi a ob indicat în repetate rînduri fost încredinţate de socie o condiţie esenţială pentru şunatul de noapte. curăţare şi fertilizare pe 18.50 1 001 d‘
ţinut rezultate notabile în secretarul general al parti tate. creşterea producţiei zoo Atît efectivele totale, cît 140 ha păşuni şi 100 ha fî- 19.00 Tclejui
19.15 Străine
prima jumătate a anului, dului, tovarăşul Nicolae Cu toţii s-au angajat, în tehnice. şi matcă la vaci şi juninci neţe. După prima coasă pace,
sublinia minerul Voicu Ceauşescu, au vorbit şi Au numele colectivelor în care — Toate eforturile pe au fost realizate şi depăşite vom ara 40 ha fineţe slab laborar
Faur. Dar şi noi avem po rel Dobîrcău, şeful instala muncesc, să militeze nea care le depunem în perma cu 25 şi respectiv, 18 ca productive la Căoi şi le şedinţe
sibilităţi mai mari. Ne ţiei flotaţie din cadrul u- bătut, aşa cum cere parti nenţă pentru buna orga pete. La viţei, faţă de 110 vom reînsămînţa cu ames Ceauşe U
cu
confruntăm însă cu caren zinei de preparare, Ioan dul, secretarul general, to nizare şi desfăşurare a pro capete — planul perioadei tec de ierburi. în acest an Ceauşe
fricanc
ţe disciplinare, înregistrăm Berindei, şeful sectorului varăşul Nicolae Ceauşescu, cesului de selecţie şi repro — s-au obţinut 116. Faţă ne asigurăm toate furajele 20.15 Estrad;
cam multe absenţe nemo Brădişor, Teodor Ursoi, pentru materializarea e- ducţie — ne spunea medi de planul de 260 hl pe se din resurse proprii. Asigu 20.25 Telecn'
tivate, şi concedii de boală. şeful sectorului investiţii, xemplară a documentelor cul veterinar Toma Neam- mestrul întîi, am livrat la răm 1 300 tone suculente 20.45 „Bulev
Ultimu
Credem că odată cu apli Constantin Botici, şeful Congresului al XlI-lea şi ţu, şeful fermei zootehnice fondul de stat 397 hl lapte şi peste 400 tone fînuri. 21.30 Fantez
carea măsurilor adoptate serviciului aprovizionare, Conferinţei Naţionale ale a C.A.P. Veţel — au drept marfă. Avînd o hrană bo A doua coasă la trifoi şi lu 22.15 Tclcjui
de plenara C.C. al P.C.R. minerul şef de brigadă partidului, a recentelor ho- scop asigurarea din prăsilă gată şi o bună îngrijire, cerna (29 ha) s-a termi ★ Spoi
din luna iunie a.c. şi a Teodor Feier, clasat, ală tărîri şi măsuri adoptate proprie a unui efectiv de a animalelor, am ajuns să nat şi am depozitat în fî- 22.30 Emisie
tractiv
legilor votate de Marea A- turi de brigadierul Gheor- de plenara C.C. al P.C.R. animale cu potenţial ridi livrăm zilnic 6 1 lapte mar nare întreaga cantitate de
dunare Naţională, care ghe Jut-ca, pe primul loc şi de Marea Adunare Na cat de producţie. Acest lu fă la fondul de stat de la nutreţ obţinut (78 tone).
vor aşeza pe baze mai e- în întrecerea socialistă pe ţională, conştienţi că numai cru se realizează în timp, fiecare vacă mulsă. Canti Am început recoltatul fîne- IBS Ai
chitabile munca şi venitu- întreprindere, în primul în acest mod îşi vor adu cu răbdare şi perseveren tatea totală de lapte pe ca ţelor naturale. Sînt zilnic fitthwiBwrdî?
rile prin muhcă, se va pu semestru al anului. ce contribuţia la dezvolta ţă. întregul efectiv de bo re o dăm în prezent este la coasă 15—20 oameni.
bucure:
ne mai multă ordine în Vorbitorii au apreciat rea economico-socială a pa vine pe care îl avem este de 750 1 pe zi. Aceste rea S-au cosit peste 100 ha di o jurnal;
întreaga activitate produc stilul şi metodele de lucru triei, la ridicarea bunăstă din rasa Bălţata româneas lizări se datoresc în mare din cele 150 ale cooperati 1983. La p
tivă". ale consiliului oamenilor rii întregului popor. că şi noi continuăm proce măsură îngrijitorilor-mul- vei noastre. încheiem în al muncii ;
sul de ameliorare. în acest gători Maria şi Carol Co acest an şi modernizările sei; 8,10 C
lor ; 9,00 I
scop am luat măsuri şi vaci, Maria Lenghel, Ale stabilite. Am construit şi 9,05 Audiei
ne-am creat loturi de tine xandru Tamaş, precum şi dat în folosinţă în această Buletin de
ret femei de reproducţie, celor de la tineretul femei, primăvară un saivan pen vlsta liters
pentru care am asigurat cum sînt Maria şi Ioan Ba- tru 700 oi, introducem apa Orchestra
condiţii de întreţinere şi rabaş, Aron Oncoş şi Io- în grajdurile de la Here Iară „Ma
Baia Marc
hrană corespunzătoare. Aşa sif Mureşan. peia şi terminăm bucătă ştiri ; 1:
am ajuns ca acum să a- Privind modul de asi ria furajeră dotată cu in intr-un ghi
blicitate ;
vem 112 exemplare tineret gurare a bazei furajere şi stalaţie de tocat şi pre ştiri ; 12,05
femei de 12—24 luni şi 96 stadiul acţiunilor de mo 12,35 Din c
lui ; iz -
viţele de 6—12 luni. Tot dernizare a adăposturilor, parat furajele, pe care le radio-t:
tineretul de reproducţie îl interlocutorul ne-a spus : administrăm în hrana ani 3 ; 15,
ţinem în tabere de vară malelor, fapt ce va con 16.00 Bulct
la Herepeia şi Bretelin, — Avem asigurată o duce la ridicarea calităţii, Interpreţi
Iară; 16,30
unde sînt asigurate adă structură mai bună a cul a gradului de asimilare a reta „Se i
posturi, apă şi hrană din turilor furajere, fapt ce ne nutreţurilor şi la reducerea George Gr
abundenţă. împreună cu va permite să întocmim ra consumurilor. letin de ş
personalul veterinar asigu ţii echilibrate atît din Sînt, deci, create condi doscop !
17,30 Merid
răm asistenţa de speciali punot de vedere sortimen ţii ca ferma zootehnică a 18.00 Orele
tate, organizăm şi urmă tal, cît şi calitativ (conţi C.A.P. Veţel să obţină re na politică
naţională
rim monta. Avem două nut de proteine şi sub zultate tot mai bune în ţară ; 20,C
puncte de însămînţări ar stanţe minerale). Am ex creşterea efectivelor şi a Seară cull
tificiale, iar în tabere am tins în cultură trifoiul, sfe producţiei animaliere. nişti ai şl;
gestia dv..
organizat monta naturală. cla furajeră şi porumbul nai ; 22,30
• — • — « — — o — • furajer care ne asigură fî- N. BADIU 23.00 Bulei
5.00 Non
Fermitate şi intransigenţă împotriva oricăror La întreţinerea legumelor,
idei retrograde, mistice, a oricăror recoltarea şi valorificarea tru apa gi
DEVA:
cana Marc
(Ar
EA:
influenţe şi concepţii străine orînduirii noastre întregii producţii ra); Bule
(Sidcrurgi
fricanul -
de Mana Pascal şi Angela
(Urmare din pag. 1) pe plan internaţional — rării libertăţii de conştiin de pasivitate, deprimare şi (Urmare din pag. t) Enache, acţionează la com ta); Tată
structorul
atrăgea atenţia secretarul ţă şi credinţă, nu putem dezbinare în rîndul adep prezent .peste 150 de mun baterea buruienilor, culeg Imr-'dul
fanatismul, semănând neîn general al partidului, tova admite sau tolera ca ci ţilor. citori permanenţi şi sezo şi sortează produsele pe le
credere în forţele omului, răşul Nicolae Ceauşescu — neva să lovească sub o Aceste grupări anarhice nieri. Unii fac lucrările de care le pregătesc pentru a alb (7 i
PENI : B.
confuzii privind viitorul la încercarea de a trans formă sau alta în statul fac greutăţi în educarea întreţinere, alţii recoltează, lua drumul pieţelor de des ne (Culte
societăţii omeneşti şi în forma unele culte şi unele socialist. ştiinţifică a tineretului, se sortează şi livrează produ facere. în acest an, ferma Ţapinarii r
NEA:
special al societăţii socia elemente ale cultelor în- Este necesar să luăm o opun sentiţnentelor de ata sele către beneficiari. în trebuie să realizeze de pe (Minerul)
tr-un instrument al politi şament faţă de patrie, Pledone
liste, se încearcă să se cii' de amestec în treburi atitudine hotărîtă, faţă de timp ce mecanicii de la cele 140 ha de grădină le I-II (»
lovească în legile statului, le interne ale diferitelor încercările ideologiei, ale dispreţuiesc tradiţiile îna aspersoare asigură apa 3 000 tone de legume. Pînă CÂNI :
să se provoace anarhie, propagandei imperialiste, intate şi progresiste ale acum sînt livrate peste 700 ardelenii
ţări, împotriva forţelor poporului, cuceririle revo pentru varză şi ardei, trac tone, din care aproape 140 BRAD :
dezordine, discordie între care acţionează pentru dez pornită a denigra socie toriştii Cornel Zepciuc şi (Steaua
Taţionalităţi, comiterea de voltarea progresistă a tatea noastră, cuceririle re luţionare ale oamenilor Petre Ţigu, după ce au tone ceapă uscată, 225 tone Fantoma
(Patria);
acte ce pot aduce preju lumii". v voluţionare ale oamenilor muncii, ameninţă cu proo terminat prăşitul la varza varză, 20 tone castraveţi, riile I-II
tone
15
despre
5
păstăi,
fasole
dicii socieţăţii. Retrospectiva istorică ne muncii. Tolerarea sau tra rociri cu chinuri „sfîrşitul de toamnă (50 ha) şi ardei tone tomate, 3 tone ardei, GIU-BAI
lumii",
veşnice
- Propaganda imperialistă, aminteşte că în împreju tarea cu indiferenţă a (5 ha), fac tratamente la mai mult de 250 000 legă sorului (
reacţionară, sub paravanul rări internaţionale grele, acestor concepţii şi mani în „lumea de apoi", pro aceleaşi culturi, iar munci turi de morcovi si pătrun HAŢEG:
(D
atacă
aşa-ziselor persecuţii reli cercurile reacţionare, fas festări poate duce pînă la mit iluzii şi speranţe de torii din echipele conduse jel. pillon —
gioase sau nerespectării cismul în speţă au recurs urmă la descompunerea şarte, încearcă să înde LAN : O
de cultur
părteze pe cei ce le dau
„drepturilor omului" ia la concepţii obscurantiste, morală şi politică a celor crezare de problemele pasta (M
nu o dată apărarea unor naţionaliste, şovine, rasiste, ce devin prizonierii unor gela me
(Lumina
indivizi ce au încălcat le pentru a-şi promova po astfel de idei. constructive ale vieţii sallimba
litica de învrăjbire, de noastre social-politice, fac
gea, ordinea publică şi dominaţie şi asuprire a Statul socialist român a presiuni asupra adepţilor (Minerul
bunele moravuri, au furat popoarelor, inclusiv a teo dat cultelor religioase re lor să se sustragă de la
din avutul obştesc. Folo exercitarea drepturilor şi
sesc în acest scop oficinele riilor aberante ' ale „spa cunoscute posibilitatea să îndatoririlor cetăţeneşti —
de propagandă puse cu lar ţiului vital" şi „rasei supe acţioneze nestingherit, în-
rioare". Şi au speculat nu tr-un cadru legal, cu con dreptul la învăţătură, la
gheţe la dispoziţie nu o o dată în acest scop senti muncă, la vot, la asisten REZUL
dată sub protecţia servicii diţia să nu încalce legile DIN 29
mentele religioase. „în mod ţă sanitară, îndeplinirea Ex. I
lor străine de informaţii. deosebit — spunea tovară ţării, să respecte ordinea serviciului militar etc. 51, 6, 51
Insinuările şi calomniile publică şi normele funda în contextul celor pre Ex. a
vînturate de unele emi şul Nicolae Ceauşescu la mentale ale societăţii noas 65, 12,
plenara lărgită a C.C. al zentate, înfăptuirea indica Fond
siuni ale posturilor de tre. Există însă secte şi ţiei secretarului general lei.
radio străine, precum şi P.C.R. din 1—2 iunie, 1982 grupări anarhice care, prin al Partidului Comunist
de publicaţii reacţionare — să demascăm activitatea
mitică a unor secte reli ideologia lor social-poli- Român cu privire la înde i v
de peste hotare, vorbesc
despre lipsa de libertate gioase folosite ca instru tică reacţionară, sînt ostile plinirea sarcinilor ce revin
în problemele conştiinţei ment în mîna cercurilor statului socialist, au un factorilor educaţionali în Timpi
azi, 30
oamenilor, vehiculează date reacţionare imperialiste, a caracter antiuman, sînt îm domeniul activităţii politi- în gene
eronate, menite să creeze unor cercuri "fasciste, a potriva progresului şi co-ideologice pentru orga cerul v:
confuzii în rîndul oameni ros.
unor escroci ce vor să dezvoltării societăţii, în nizarea unor acţiuni care caractei
lor. Lucrurile nu se opresc deamnă la izolare şi înde să explice scopurile ostile de dese
însă aici. Unele centre abată omenirea de la pro tul va
blemele fundamentale ale părtare de viaţa socială, ale unor secte şi emisari, rat, cr
reacţionare din străinăta porare
te caută să pătrundă în lumii de astăzi, să foloseas promovează practici imo în' scopul protejării copii oră dir
cadrul cultelor legale pen că această cale pentru rale, propagă pesimismul lor şi familiilor de influ Tcmpei
fl cupi
tru a le destrăma şi a diversiune, pentru spionaj, şi fanatismul, intoleranţa enţele nocive exercitate grade,
tre 20
determina pe unii deser- împotriva altor state". faţă de alte credinţe reli împotriva acestora, rămîne r.C. Orăştie, sculărie. Elena Poenaru lucrează pe o maşină lat, co
venţi să nu respecte legile în numele democraţiei gioase sau concepţii de via pentru noi toţi o sarcină I de prelucrat prin coordonate la care execută piese de (Meteo
Liana
statului socialist. „Asistăm socialiste, în spiritul apă ţă, creează o atmosferă permanentă şi actuală. | complexitate. ________