Page 103 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 103
) ® SÎMBĂTĂ, 30 IULIE 1983 pag. 3
Respectul faţă de cumpărător, servirea civilizată —
^ EXEMPLU \ COOPERATIVA „PRESTAREA" SIMERIA
cerinţe elementare în activitatea comercială ^ DE BUNI GOSPODARI ţ LOTUL DEVA
KBtoafflWfi»
j La Cooperativa agrico- j Str. N. Grigorescu, nr. 8
carte a 0 confirmare pe care nu am fi dorit-o 1 lă de producţie din Geoa- ţ execută Ia comandă :
rele de oa- 1 giu s-a terminat de cu- 1
unentar / rind construcţia a două / PLASĂ DIN SÎRMĂ ÎN CANTITĂŢILE DORITE
li 2 000 în numărul de ieri al tescu nu neagă că inciden monstraţie. Nu e nevoie. 1 noi linare, cu o capacitate ţ
zică Solicitanţii pot obţine informaţii la telefon
de arnorti- ziarului am publicat scri tul din scrisoare a avut Cunoaştem tipul de „mar ^ de 300 tone fiecare, ţ
soarea cititoarei Aurica loc, dar tot nu reuşeşte — 1 Construite din lemn, cu 1 17157 Deva.
t săptămînă Şuclea din Hunedoara. Am tor" gata oricînd să se J acoperiş uşor, noile a- 1
v. sau nu vrea — să înţe facă „avocatul" unor ne
plic. „Spre publicat-o însoţită de pro leagă că asemenea mani ţ menajări asigură condiţii ţ
> misiunea de a întreprinde festări cu cumpărătorii reguli din comerţ. din cele mai bune pen- i
lica evcni. o cercetare mai amănun Acest episod confliclual trU păstrarea furajelor, '
'i'urvu rurujuiuji .
olitice ţită a faptelor. Am între sînt un atentat la demni înlătură pierderile şi ri- )
i tatea omului şi la presti trădează însă mai mult
prins această cercetare şi sipa. ' ij
solie de am obţinut în urma ei giul comerţului. decît se poate spune la
:nie şi co- , „Aţi refuzat categoric prima vedere. Trădează o PE MOTORINA CUI ? ^
/izita pre- confirmarea afirmaţiilor să-i daţi cumpărătoarei oarecare aroganţă a unor
Nicolae din scrisoare, mai puţin
împreună „Condica cumpărătorului şi lucrători din alimentaţia Pamlilie Dumitrescu J
şa Elena recunoaşterea faptului că consumatorului", care, aşa publică, şi chiar din alte conducea tractorul 41-1
In ţări a- vînzătoarea i-ar fi adresat cum o arată denumirea, HD-579 pe ruta Pui—Ha- ţ
respectivei cumpărătoare, sectoare comerciale, faţă ţeg, transportind doi mun- i
ivală trebuie să stea în orice
icdia calificative jignitoare. moment la dispoziţia lui. de cumpărător şi consu cHori care se duceau du- 1
. Paulista". Discuţia noastră cu Do mator. De unde vine a- pâ cumpărături, „moţi- ţ
sod De ce aţi refuzat ?“.
antezii rina Humelnicu, şefa uni „Pentru că nu avea drep ceastă aroganţă, nu încer vind" că la locul unde i
tăţii comerciale în cauză — sînt cazaţi nu li s-a asi- /
tate". De ce nu avea cum- căm să demonstrăm acum.
cofetăria „Aida“, din com gurat şi mincarea (!). De ţ
nuzicai-dis- părătoarea dreptate ? Lia Un lucru e sigur. Ea este
plexul comercial „Parîn- menţionat că tractoristul i
Cristescu nu mai ştie ce consecinţa unor carenţe e- nu avea nici permis de i
gul“ din cartierul micro 7 să spună. Spre a dovedi conducere. Pe motorina 1 ASOCIAŢIA ECONOMICĂ
al Hunedoarei — pe a- că nu i-a adresat cumpă ducative. Carenţe faţă de cui se hac asemenea dru- \ INTERCOOPERATISTĂ PENTRU
ceastă temă a pornit de la rătoarei cuvîntul jignitor care se aşteaptă măsuri muri ? ^
faptul că despre civilizaţia numit în scrisoare, este ferme din partea conduce CREŞTEREA SI ÎNGRĂSAREA
: 1,00 Ita- servirii la unitatea respec gata să aducă în ajutor rii I.C.S.A.P. Hunedoara, CAUTAŢI O SOLUŢIE \ TINERETULUI BOVIN ORĂŞTIE
23 August
de onoare tivă ziarul a mai scris. mărturii ale unor consu care trebuie să întărească MAI PRACTICĂ I ‘
tevista pre- „Pornind de aici — ne matori obişnuiţi ai unită ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ :
jl melodii- substanţial controlul şi exi In autobuzul de Hune- \
î de ştiri ; spune şefa de unitate — ţii. Dacă sînt consumatori genţa faţă de comporta
idio; 10,00 am întărit exigenţa faţă dintre cei pe care i-am doaro sînt martorul elor- \ următoarele categorii de personal :
; 10,05 R(<* văzut la intrarea în unita rea lucrătorilor din reţea. . turilor temerare a doi ti- t
idio; 10,40 de calitatea muncii noas 1 ne.ri de a composta, din /
izică popu- tre .şi nu am mai avut te, la măsuţele de afară, ION CIOCLEI 9 responsabil economic - studii superioare
eşul" din în ale căror pahare nu se ) mersul autobuzului, bile- ţ
Buletin de incidente neplăcute. Cel de tele de călătorie. Pe „ga- l sau medii ;
Jn univers acum mă surprinde. Nu aflau răcoritoare ci cu ra“ compostorului biletul ,
; 11,35 Pu- totul altceva, dar pe care
Bulctin de am ştiut de el. De regulă . intră foarte greu, aşa că ) ® tehnician agronom - studii medii ;
9 cultural ; consumatorii care au ne personalul unităţii îi îngă Orele educative ţ din autogara şi pină ' la ţ
•a folcloru- i Sîntuhalm reuşesc opera- i ® magaziner - studii medii ;
>remiera mulţumiri mi se adresează duia la mesele cofetăriei, ale vacanţei
la 1 la mie“. Vînzătoarea Lia Cris- atunci mulţumim de de- > fia doar 14-15 călători. ) ® muncitori-îngrijitori de animale.
an-club ; ţ Unii, văzind că nu se im- ţ
ştiri; 10,05 • Vacanţa în haine de ^ primă nimic pe bilet, re- ţ
izică popu- lucru. Elevi ai Şcolii ge Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute
i din ope TABĂRĂ DE CREAŢIE
retele" de nerale nr. 7 din Petroşani de legile nr. 12/1971 şi 57/1974 modificată în
; 17,00 Bu- se întâlnesc dimineaţă de
17,05 Calei, dimineaţă pentru a grăbi 1980. Informaţii suplimentare la sediul A.E.
cetăţenesc ;
cintecului; Popas cultural-artistic la Orăştie lucrările la centura de be I.C.I.T.B. Orăştie, str. Luncii nr. 18, telefon
* Săptămi- ton care va împrejmui
nă şi inter- şcoala. La săpatul şanţuri t nunţă. Lo alte staţii urcă l 41230.
I * Azi, în Aşezare cu adinei semni sei de cultură „Mihai Emi- lor, la transportul morta
liojurnal * ficaţii în constelaţia istoricâ nescu" din Bucureşti, condus ) alţi călători; povestea se /
* Protago- rului, amenajarea părcule- repetă şi sînt toi mai j
>r ★ La su- şi culturală a ţării, Orăştia de profesorul Nicolae Istra- ţului din faţa şcolii elevii mulţi cei care se lasă ţ
0 Radiojur- este, de cîteva zile, gazda te (violoniste - Tamara
■ă de dans; fac zilnic dovada vredni păgubaşi a mai lolosi I
ştiri; 23,30— unor manifestări artistice de Gheorghina Damian şi Ma- ciei. Tot la Petroşani, la compostorul. O soluţie )
muzical. prestigiu. Aici au poposit 60 rinela Juravlea). Alături de noua clădire a liceului e- mai practică ar li de do- ţ
de muzicieni şi plasticieni activitatea de creaţie şi per conomic şi de drept ad rit. Pe mijloacele de trans- 1
din toată ţara, membri ai fecţionare, vizitele la unele ministrativ, elevii participă ; port in comun cu auto- !
Societăţii profesorilor de mu obiective social-culturale, cum zilnic la amenajarea labo ) taxare din Capitală există 1
zică şi desen din R.S.R., In au fost cele de la Costeşti ratoarelor, cabinetelor şi ţ asemenea aparatură, loar- ţ
nando pen- cadrul unei tabere de crea şi Geoagiu, din întreprinde claselor. i te practică. S-ar putea i
itria); Cap- ţie. rile economice şi de la mu 1 împrumuta soluţia. j
HUNEDOA. zeul de artă populară din • Angajamentul anual de
pe (Flacă- Deschiderea oficială a oraş au constituit şi vor con muncă patriotică realizat
! Bucureşti cursurilor de vară şi a tabe ^ ATENŢIE, SE ţ
Pledone A- rei de creaţie, ce a avut loc stitui, fără îndoială, adevăra în proporţie de 80 la sută. DEGRADEAZĂ VALORI !
le I-II (Ar- te experienţe şi forme de Acesta este raportul unită
litor (Con- la Casa de cultură din Orăş- cunoaştere. ţii de pionieri de la Şcoala \ 1
:troşani : tie, a prilejuit membrilor a- ţ Depozitul de material l
ite rf serii- Pînă la 20 august, creato generală Certeju de Sus, , lemnos al U.F.E.T. Orăş- 1 DECES
aii icul cesteia întîlnirea cu repre rii de frumos aflaţi la Orăş- la care semnatara scrisorii
rie» LU- zentanţi ai organelor locale tie se vor intîlni cu nume adresate redacţiei, prof. 1 tie e lixit de lemn. Peste ) 0 Zina soţie, fiicele, gi
‘ă în acţiu- 1 30 000 mc. Peste el vin ţ nerii şi nepoţii anunţă cu
VULCAN : de partid şi de stat, cu oa roşi oameni ai muncii, le vor Valeria Blaj, adaugă: „cea ţ alte şi alte cantităţi de 1 adîncă durere încetarea
fărul); LO- meni de cultură şi artă. In oferi momente artistice de a- mai frumoasă contribuţie din viaţă, după o îndelun
i Vlaşinilor cuvîntul de deschidere, prof. au avut-o detaşamentele lemn de la pădure, care ) gată suferinţă, a celui care
NINOASA : leasă sensibilitate, Iar o par greu mai poate li depo- ţ a fost
ul — serli- Anton Scornea - membru ai te din lucrările de artă plas claselor II, III, IV, VI-A şi zitat; Cauza unei atare ţ GURBAN CRĂCIUN
resc); URI- biroului de conducere al So a VUI-a A, iar în această ANIVERSARE in vîrstă de 68 ani.
i, aurul şi cietăţii profesorilor de muzi tică realizate în tabără vor vacanţă hărnicia elevilor situaţii : lipsa vagoanelor i Inmormîntarea va avea
e z a t u 1); rămîne în oraş, ca simbol al pentru expedierea lemnu- ) 0 Copiii şi nepoţii urează loc duminică, 31 iulie, o-
de urs că şi desen din R.S.R., direc va face ca procentajul de dragilor lor Margareta şi Pe rele 15, în Simeria. (1372)
ORĂŞTIE : tor al cursurilor de vară şi trecerii lor prin judeţul Hu realizare a angajamentului i lui spre beneficiari. Ştim \ tru Tarnovschi. cu ocazia ani
rbă Neagră al taberei de creaţie, a re nedoara. să sporească mult. f că nu din reaua voinţă a ) versării a 50 ani de căsătorie, COMEMORARE
•jul — se- ) cuiva se intimplă astfel, l multă fericire şi sănătate. (1236)
al; GEOA. liefat rolul educativ al unor Actuala tabără de creaţie O S-a implinit un an de
ţări profe- asemenea acţiuni şi impor a profesorilor de muzică şi • Sunet de tulnic în A- ţ dar facem un apel la ser- ! la dispariţia dragei noastre
: cultură) ; desen de la Orăştie, dincolo puseni. Deţinătorii trofeu I viciile de transport pe ca- J SCHIMB DE LOCUINŢA soţie şi mamă ILEANA
iul contra- tanţa lor în perfecţionarea lui „Busola de argint" de GHIURA.
1RAZI: Pa- cadrelor didactice. Prezenta de mijloacele specifice de ! lea ferată să caute o so- ţ « Schimb apartament două îi vom păstra o neştear.
X-II; CA- perfecţionare folosite, tinde, la Casa pionierilor şi şoi I lufie cit de cit mai ac- || camere, garaj, Hunedoara, te să amintire. (1368)
urs (Casa rea unor date caracteristice milor patriei Brad au por lefon 11935, cu similar Deva.
1ERIA: Nă- economiei actuale a oraşu poate mai mult ca oricînd nit în noua lor expediţie ^ ceptabilă. Stind mult in i (1344)
ILIA: An- ( soare, lemnul de celuloză '
i departe lui a fost urmată de un emo spre o solidaritate a valori cu echipajul „Sunet de tul r devine lemn de loc şi e ţ
LARI: Un ţionant dialog cu Ion Vale- lor artistice, a transmiterii nic". De astă dată vor 1 păcat de munca inclusă i rele de la Caracal, tîrgu
Polul Nord riu Todea, privind trecutul urca în Apuseni, pe dru | EUGEN G E N A D j Jiu şi altele.
frumosului tinerei generaţii, l in el, de valorile care se , Eliberat din detenţii, a
istoric, cultural şi de luptă în care sunetul şi culoarea mul aurului. Expediţia cu ’ degradează. l continuat dc fiecare dată
al oraşului şi ţinutului Orăş- caracter geologic se dove In noaptea de 38—2i) să activeze în rînduiile
tiei. să definească personalitatea deşte deosebit de instructi \ BLOCUL PÂRÂSIT iulie a.c. a încetat din viaţă partidului comunist cu
CMESS3SSBB Prezenţa muzicii a împli locurilor şi a oamenilor lor. vă, iar echipajul rîvneşte ! tovarăşul Eugen Genad. aceeaşi abnegaţie.
nit manifestarea în interpre cu acest drum la trofeul Pentru oricare locuitor \ membru al Partidului Co După actul revoluţionar
: TRAGERII tarea unui grup coral al Ca- Prof. GEORGE MANOVICI de... aur. s munist Homari cu stagiu
al municipiului Hunedoo- ^
1083 : din august 1944 a îndepli
----- artera i
1, 30, 3, 34, \ „ ro core străbate din ilegalitate. nit succesiv mai multe
ţ de legătură dintre gara I Născut la 16 martie 1908 sarcini — activist a! comi
55, 23, 45, o Speculă cu pui. in nii proveniţi din încasările D
2. l C.F.R. şi centrul civic 1 în Blaj, judeţul Alba, tetelor judeţene de partid
uri : 836 376 I urma controaleior efectua- zilnice. Recidivistul a fost * ) (strada Avram lancu), as- ţ într-o familie de mici me Hunedoara, Sibiu, Braşov,
* te pe trenurile de călători, arestat, stabilindu-se că a t ţ pectui unui bloc părăsit seriaşi, tovarăşul Eugen Constanţa, procuror la
| au fosi depistaţi Constan- comis şi alte infracţiuni. Genad a intrat în mişca Procuratura Generala., lec
* ţa Furdulea, Marinela Cu • Acum muncesc. Ion Si- | ţ este frapant: poarta lip- , rea revoluţionară din anul tor la catedra de marxism-
relor, Ferdinand şi Marki-’ mulet, Petru Pocliont-, Ma- 1 ţ seşte cu desăvirşire, uşile 1 1927 şi a îndeplinit impor leninism din cadrul insti
J na Băţălan-, Savo Tanţa şi şi Ion Gîşleanu, tractorist ria Velescu, Gheorghe Că- * de la intrare sînt sparte, ) tante sarcini dc partid, în- tutului politehnic Bucureşti,
13 : Vreme I Căldărar Viorica (care au la S.M.A. Hunedoara, s-au lin, Ion Truţi, Costel Ruha, « la ferestre doar păianjenii \ fruntînd teroarea şi perse referent ştiinţific de arhivă
.bil
pentru
Ion Trandafir şi Tiberiu
şi
noapte
„asociat"
într-o
tabilă, cu domiciliul în Petrila, Uni- au sustras 79 kg grîu de la Mardare, la vîrste de 21-43 | mai încearcă să ţină... \ cuţiile regimului burghe- ia Institutul de istorie a
ai mult no- I rea, Baru sau Deva), trans- . piept viatului şi ploii. Şi ţ zo-moşieresc. A activat în P.C.R.
:a ploi cu | portînd peste 3 000 pui de C.A.P. Peştişu Mic. In con ani, tăiau frunze la cîini ‘ organizaţii de masă condu Pentru meritele sale, to
•să, însoţite J găină aduşi de la Arad, în formitate cu prevederile prin Lupeni, Hunedoara şi | 1 nu putem crede că pe ţ se de partidul comunist, varăşul Eugen Genad a fost
ictrice. Vîn- scopul de a face speculă legale, celor în cauză li Haţeg. Acum, cîte 2-6 luni 1 distins cu ordine şi meda
b la mode- fiecare are altă îndeletni \ lingă această - in cu- l între care „Ajutorul roşu",
ficări tem- <> cu ei. S-au convins pe s-au întocmit dosare de \ rind „fostă" — clădire nu j sindicatele revoluţionare, lii ale Republicii Socialiste
40—50 km/ * ropria piele cît de păgu- cercetare. cire. Blocul democratic antifas România.
nord-vest. itoare este o asemenea • Recidivistul. Tiberîu Ro- ţ a trecut nimeni de la con- I cist, în repetate rlnduri Amintirea lui va rămîne
ninime vor taru, muncitor la I.M. Ani- Rubrică realizată mereu vie în memoria to
re 12 şl 17 | practică. ţ siliul popular sau intre- ) fiind arestat şi condamnat
maxime Sn- e „Asociaţii". In loc să-şi noasa, a pătruns prin spar cu sprijinul ^ prinderea de gospodărie 1 pentru activitate comunis varăşilor săi, a tuturor
grade. Izo- j vadă de treburile lor, Petru gere în biroul cantinei, de Inspectoratului tă, pentru care a ispăşit celor' care 3-au cunoscut.
le grindină, judeţean de interne ' ale oraşului.
c serviciu ( Negrea, muncitor la C.S.H., unde a încercat să fure ba pedepse pe diferite terme
ne în închisorile şi lagă UN GRUP DE TOVARAŞI