Page 104 - Drumul_socialismului_1983_07

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 999 © SÎMBĂTĂ, 30 IULIE 1983

© însemnări O

© Infas-mafii ®
^ PHENIAN. - Delegaţia © Note @
Schimb de mesaje între tovarăşii guvernamentală română,
condusă de tovarăşul Neculai © Micromterviuri ©
Nicoiae Ceauşescu şi Fidel Castro Ruz ministrul industriei
Agachi,
metalurgice, preşedintele A-
HAVANA 29 (Agerpres). de bunăstare pentru po­ sociaţiei de prietenie româno- RODIREA GRIULUI
— Din partea tovarăşului porul român. coreeanâ, care a participat
Nicoiae Ceauşescu, secre­ Schimbul de mesaje a la manifestările de Ia Phe­ Curtea C.A.P.-ului Clopo- griul prin selector. Ajutau r ă treaba, lăsînd în urma
tar general al Partidului fost prilejuit de primirea nian, cu prilejul celei de-a tiva părea neîncăpătoare. la înmagazinare, la expe­ lor pe Liviu Struchel şi Da-
Comunist Român, preşedin­ de către tovarăşul Fidel 30-a aniversări a victoriei în Zarva copiilor, a femeilor dierea lui. Prin mîinile Li- vid Moisescu, pe Rusalin
tele Republicii Socialiste Castro Ruz a tovarăşului războiul pentru eliberarea era în... ton cu vremea a- viei Andriş, Mihaelei Bă- Filan şi loan Gonano, trac­
România, au fost transmi­ Gheorghe Rădulescu, mem­ patriei, a fost primită de Pak gitată, cu neliniştea nori­ dău, ale lui Petru Filan, toriştii care aveau de ba­
se tovarăşului Fidel Castro bru al Comitetului Politic Sen Cer, membru al Biroului
lor
să-şi
scuture
pregătiţi
ale altor copii, veniţi să-şi
Ruz, prim-secretar al Co­ Executiv al C.C. al P.C.R., Politic al C.C. al Partidului greutatea, să cearnă ploaia ajute părinţii la strînsul lotat, de transportat paiele
mitetului Central al Parti­ vicepreşedinte al Consiliu­ Muncii din Coreea, vicepre­ peste sat. roadelor cîmpului, griul din cîmp. Şi de fiecare
dului Comunist din Cuba, lui de Stat, şeful delegaţiei şedinte al Republicii Popu­ Griul recoltat, prea greu trecea, continuîndu-şi dru­ dată, preşedintele aducea
preşedintele Consiliului de de partid şi de stat româ­ lare Democrate Coreene. vorba despre copii: Ten-
Stat, şi al Consiliului de ne care a participat la fes­ Cu prilejul întîlnirii au fost de umiditatea mare, cu mul spre hambare, spre zuca Babău şi Marinela
Miniştri ale Republicii tivităţile din Cuba dedicate abordate o serie de pro­ două procente deasupra li­ pîine, spre locurile de de­ Babau, Minerva Crăciunel,
Cuba, un cald salut tovă­ celei de a XXX-a aniver­ bleme privind colaborarea şi mitei admise, era întins la pozitare care în toamnă, ii fete tinere, fiice de ţărani
răşesc, împreună cu urări sări a Asaltului asupra ca­ cooperarea economică dintre uscat. Fusese în dimineaţă vor trimite, din nou, la ro­ coooeratori, pe seama că­
de prosperitate poporului zărmii Moncada — Ziua România şi R.P.D. Coreeană răscolit, lopătat, întors, vîn- dit. loan Druţulescu, pre­ rora a rămas toată grija
pînă
ce
„măsurat"
turat,
cubanez prieten. insurecţiei naţionale cu­ care cunosc o dezvoltare apa din boabe avea să a- şedintele C.A.P. Clopotiva, încărcării baloţilor de pe
Mulţumind, tovarăşul baneze. continuă. ne vorbea despre cum oa­ cîmp.
Fidel Castro Ruz a trans­ In cursul întrevederii, tingă umiditatea normală. menii satului îşi împărţiseră La Clopotiva pămîntul a
mis tovarăşului Nicoiae desfăşurată într-o atmosfe­ In curte, sub şoproane fe­ gospodăreşte treburile se­ rodit mult. Lanurile bogate
Ceauşescu urări de sănă­ ră cordială, au fost abor­ meile nu conteneau cu... ceratului, ale campaniei de de greutatea spicelor au
tate şi fericire personală, date aspecte ale relaţiilor uscatul griului. II oblojeau recoltări. Aşa am aflat de­ fost repede secerate. Griu­
de noi succese în activita­ bilaterale româno-cubane- de apa ploii ameninţătoa­ spre graba cu care combi-
tea consacrată edificării ze, precum şi ale situaţiei re. In magazii, copiii fe­ lui i-a fost gospodăreşte
socialismului în România, internaţionale actuale. n BELGRAD. - Yasser meilor din curte, elevi şi nerii loan Mihuţoni şi Du­ pregătit drumul pe care a
liceeni de meserie, treceau
Arafat, preşedintele Comite­ mitru Bogdan îşi terminase- mers.
intervenţie românească tului Executiv al Organiza­
ţiei pentru Eliberarea Pales­ Şl CARTOFII AU CAMPIONII LOR AM AFLAT,
în dezbaterile Comitetului tinei, şi-a încheiat vizita ofi­
cială în R.S.F. Iugoslavia, Vorba lui loan Lăpădă- tului ne este recunoscută VĂ INFORMĂM
de dezarmare de la Geneva anunţă agenţia Taniug. El toni, vicepreşedintele Consi­ în judeţul nostru, lată, şi
a avut convorbiri cu Mika liului popular Rîu de Mori, pentru acest an ne-a fost © De săptămîna viitoa­
GENEVA 29 (Agerpres). de limitare şi reducere a Spiliak, preşedintele Prezi­ păstra încă izul părerii de încredinţată sarcina de a re, în cadrul Cooperativei
— Proliferarea şi dezvolta­ cercetărilor în scopuri mi­ diului R.S.F. Iugoslavia, şi rău. Prinşi de graba recol­ îngriji cultura de cartofi in de producţie, achiziţii şi
rea unor noi tipuri de ar­ litare, în special în acele alţi conducători de partid şi tării sutelor de hectare de aşa fel îneît mare parte din desfacerea mărfurilor Rîu
me de distrugere în masă domenii în care sînt în de stat ai Iugoslaviei în cartofi, nici cooperatorii din cantitatea de săminţă ne­ de Mori îşi va începe ac­
şi a unor sisteme de ase­ curs de perfectare noi ti­ probleme ale situaţiei in­ Clopotiva, nici cei din Os­ cesară pentru anul viitor,
menea arme, determinate puri de arme de distru­ ternaţionale şi în special în trov nu păstraseră unul judeţului, aici, la noi să fie tivitatea noua secţie de
de cercetarea în scopuri gere. Delegaţia română a cele legate de problema din dolofanele exemplare produsă. Dacă în anul tre­ tăbăcărie, care va exe­
militare, a constituit su­ propus şi la această sesiu­ palestiniană şi de evoluţiile de tuberculi ale căror ima­ cut, producţiile- obţinute au cuta confecţii din blană.
biectul noii intervenţii a ne crearea pe lîngă Comi­ din Orientul Mijlociu. gini fotografiate ar fi putut cîntărit cite 18 tone de pe
delegaţiei române în Comi­ tetul de la Geneva a unui duce în ţară faima cultiva­ fiecare hectar, avem pă- o Ocolul silvic Retezat
tetul de dezarmare de la organism ad-hoc al oame­ gj2 OSLO, - Locuitorii ora­ torilor de la poalele Rete­ mînturi care pot da dublu. Rîu de Mori şi-a organi­
Geneva. nilor de ştiinţă, care ar şului Oslo au primit cu căl­ la zatului. Avem oameni pricepuţi la zat, în vederea recoltării
pe
participanţii
dură
Este
— N-a fost vreme pentru îngrijirea
culturilor.
Pornind de la concep­ avea mandatul să analizeze „Cursa ciclistă a păcii ’83“ asemenea mărunţişuri. De vorba de mecanizatori, în cantităţii de fructe de pă­
ţia tovarăşului Nicoiae aspecte ale disocierii cer­ ajunşi pe teritoriul Norvegiei. vină a fost şi faptul că-n primul rînd; de ei, pentru dure stabilită prin plan şi
Ceauşescu, conform căreia cetării ştiinţifice de sco­ In cinstea mesagerilor păcii fiecare zi recordul stabilit că sînt cei care efectuează 6 puncte de colectare a
demilitarizarea ştiinţei re­ purile militare şi ale aso­ a fost organizat un mare cu cîteva ceasuri în urmă majoritatea lucrărilor: Cor­ zmeurei, unde zilnic sînt
prezintă o parte integrantă cierii sale cu utilizări ex­ miting în cadrul căruia vor­ era doborît de un alt car­ nel Niculescu, Ion losivoni, aduse însemnate canti­
a eforturilor pentru de­ clusiv paşnice, în slujba bitorii au evidenţiat nece­ tof care uitase parcă să loan Mihuţoni, Liviu Strucl. tăţi din acest produs.
zarmare, delegaţia, română umanităţii şi civilizaţiei, sitatea intensificării acţiu­ se oprească din creştere... La fel de importantă este
nu a distrugerii lor. o Este în curs de ame­
a formulat o serie de pro­ nilor de pe toate continen­ Exemplarele de un kg, şi munca ţăranilor coope­
puneri concrete destinate tele în lupta împotriva peri­ 1,5 kg erau atît de multe ratori care îngrijesc lotu­ najare noul drum de le­
negocierii unor măsuri de O colului de război, pentru că ne părea firesc să apa­ rile C.A.P.-urilor ca pe cele gătură dintre Rîu de Mori
interzicere globală a tutu­ Delegaţia ţării noastre în dezarmare. ră şi altele mai mari. In proprii. Mă gîndesc la fa­ şi Sîntămăria-Orlea, la a
ror cercetărilor militare Comitetul pentru dezarmare fine... N-are nici o impor­ miliile lui Cornel Varvescu, cărui betonare constructo­
desfăşurate în vederea pro­ de la Geneva a avut o 2S LIMA. - Guvernul pe­ tanţă amănuntul cu foto­ şi Petru Coţolan, familii ca­ rii de pe amenajarea hi­
nerealizate
!
re prin munca lor în acord
grafiile
Im­
ducerii de noi tipuri de întîlnire cu participanţii ruan a prelungit pentru o portant este că faima de global, au recoltat chiar droenergetică contribuie
arme de distrugere în masă la programul special al nouă perioadă de 60 de zile buni cultivatori ai pămîn- peste 50 000 kg. substanţial.
sau sisteme de asemenea Naţiunilor Unite pentru starea de urgenţă decreta­
arme. In intervenţia sa, problemele dezarmării. tă în urmă cu două luni,
reprezentantul ţării noas­ Cu această ocazie au respectiv la 30 mai a.c., pe VESTI DIN CAMPANIA AGRICOLĂ
tre, Teodor Meleşcanu, a întreg teritoriul naţional, s-a
fost prezentate iniţiativele Şl ACTIVITATEA ZOOTEHNIŞTILOR
reamintit propunerile Co­ României în organizaţiile anrîâţat oficial la Lima, con­
mitetului naţional român internaţionale, contribuţia te,;; -genţiei Franca Presse. C.A.P. CLOPOTIVA 9 Tot în cadrul C.A.P.,
v
„Oamenii de ştiinţă şi pa­ ţării noastre în forurile Potrivit autorităţilor peruane, « Producţia de orz ob­ în următoarele zile va fi Pentru acest an, C.A.P.
t
cea" privind asocierea sa­ de specialitate pentru de­ ţinută din locurile culti­ produsă prima şarjă de Clopotiva este dator fon­
vanţilor, a cercetătorilor clanşarea unui autentic prelungirea stării de urgen­ vate, de unităţile agrico­ var prin intrarea în pro­ dului centralizat al stalu­
la eforturile Comitetului proces de dezarmare, în ţă se datorează persistenţei le este pe măsura hăr­ ducţie a vărăriei cu o ca­ lui cu 800 Irl lapte de vacă,
niciei şi grijii cu care au pacitate de 8 tone lunar.
de dezarmare în vederea primul rînd în domeniul unor acte comise de elemen­ fost îngrijite plantele. O De reţinut: materialul din care pină in prezent,
negocierii unor acorduri nuclear. te extremiste. nici jumătate din cantitate
producţie aproape dublă lemnos, ce va fi între­ n-d fost livrată. Zic unii :
faţă de cea planificată. buinţat la arderea pietrei
— n — » — » — « — a — ® — e — • — o - 9 ~ a ~ a ~ • — ® | „nerealizarea s-ar datora
© Au fost însămînţate de var, provine tot din
I • culturi duble pe 47 ha acţiunile întreprinse în şi faptului că în acest an
* Donbasul trăieşte o a doua tinereţe j şi se fac pregătiri susţi­ primăvară pentru ame­ au fost fătări... masive ( 1 1 1
nute pentru însămînţările najarea şi curăţarea pă­ viţei, faţă de planul de 174
* Donbasul, cunoscutul ba- în alte unităţi, Jn aşa fel se află şi o combină care 1 din toamnă. şunilor. capete - s.n.); vifeluşii în­
fometaţi ar fi mincat mai
I zin minier' al U.R.S.S. trăieş- îneît producţia bazinului va poate înainta 22 de metri * e Prin lucrări' de îm­ ® De la începutul anu­ mult lapte din cel ce tre­
9 te o nouă tinereţe. In ulti- creşte curînd, cu încă două în 24 de ore, în condiţiile I bunătăţiri funciare au lui şi pînă în prezent, e- buia dat şi, astfel s-a a-
I mii ani, aici au fost edifi- milioane de tone. lucrului la o adîncime de ® fost redate în circuitul a- feclivul de animale ale juns la situaţia spusă la în­
0 cate o serie de noi mine, Potrivit specialiştilor, Don­ 1 200 de metri şi a unui | gricol 50 ha teren, dintre locuitorilor comunei a ceput". Adevărul nu e aces­
1 paralel cu modernizarea basul, în care unele mine strat de cărbune de mare 9 care 12 ha au fost deja crescut substanţial. în ta. Nelivrarea cantităţii
$ unor exploatări mai vechi. au deja o activitate secu­ duritate. Alte utilaje per- | cultivate cu porumb. răstimpul de care vor­
. Donbasul asigură peste 40 lară, nu şi-a spus, încă, mit lucrul în zonele unde 8 C.A.P. RÎU DE MORI bim, alte 70 de familii contractate are alt motiv :
la sută din producţia de ultimul cuvînt, rezervele sale stratul de cărbune este mai • în gospodăria-anexă şi-au îmbogăţit gospodă­ slaba preocupare a şefului
* cărbune în mine închise şi de cărbune fiind foarte subţire chiar de un metru. a £>A.P.-ului. urmează ca ria cu bovine şi ovine. de fermă, a celor ce au
î aproape 40 la sută din mari. Un exemplu în acest De asemenea, nu mai • printr-o superioară valo­ C.A.P. OSTROV în grijă animalele ! între­
0 cea de cărbune cocsifica- sens este mina Koceagarka, puţin importante sînt mij- I rificare a resurselor na­ o De la cele 200 de prinzători, oamenii comunei
j bil a Uniunii Sovietice. veche de 110 ani, a cărei loacele care asigură con- 9 turale locale să se pro­ vaci cu lapte ale fermei au hotârii ca de la 1 au­
La începutul actualului producţie s-a stabilizat în diţii de lucru în subteran, ■
a ducă 10 000 fascine nece­ zootehnice se predau zil­ gust să fie schimbaţi în­
1 cincinal - cel de-al 11-lea ultima perioadă de timp la unde stratul de cărbune # sare C.S. Hunedoara. In- nic, la fondul centralizat grijitorii... negrijulii cu oa­
- in bazinul Doneţk a fost peste două milioane tone este încălzit adesea la plus . teresîndu-ne mai în amă­ de stat cîte 1 000—1 100 1 meni ai satului, localnici
dată în exploatare mina de cărbune pe an. Acest 40 de grade. Intre acestea, nunt de aceste activităţi, lapte. în aceste condiţii
Doljanska-Kapitalnaia, a lucru a fost posibil dato­ o instalaţie de răcire şi * aveam să aflăm că pen­ a fost posibilă înregistra­ pricepuţi. Soluţia aceasta
® cărei capacitate este de rită folosirii pe sedră lar- ventilaţie, cu o capacitate * tru producerea obiectelor rea unei depăşiri de 100 este binevenită şi, se pare,
I trei milioane de tone de „gă a unor mijloace de înal- de 700 metri cubi de aer ® nu a fost investit nici un hl la acest produs, pe salvatoare pentru recupera­
* cărbune anual. A urmat ‘tă mecanizare. pe secundă. I leu, deoarece materia pri­ primul semestru al anu­ rea restanţelor înregistrate
i apoi mina Zapadna—Don- Iar Koceagarka nu este Strategia anilor 80 este 9 mă a fost procurată prin lui. pină in prezent. Dar, ase­
» baskaia, care şi-a sporit singura mină care trăieşte subordonată obţinerii unor | acţiunea de curăţare a 9 Ţot între realizările menea măsuri nu trebuiau
! producţia cu peste un mi- acum o a doua tinereţe. producţii suplimentare de » păşunilor, prin defrişările sectorului zootehnic al u- luate mai devreme ?
1
$ lion de tone prin folosirea Peste 300 de noi orizonturi cărbune în acest străvechi | efectuate. Despre eficien­ nităţii amintite, notăm
j unor mijloace noi de mare de lucru vor fi deschise în bazin al U.R.S.S. care asi- 0 ţa practicării acestor meş­ atît depăşirea planului de
capacitate. In prezent, este cursul actualului cincinal gură atîţ productivităţi spo- j
g teşuguri ştim că în anii livrări la miei şi lînă,
în curs de edificare mina în minele Donbasului. rite, cît şi condiţii bune trecuţi unitatea a obţinut precum şi onorarea la Rubrică realizată de
f lujno—Donbaskaia şi se Intre utilajele pe care de lucru. # realizări cifrate la peste termen a obligaţiilor la CONSTANTA
9 lărgesc fronturile de lucru minerii le au la dispoziţie FABIAN MIHAI I o jumătate milion de lei. lapte de oaie. POPESCU-CORPADE
• — • _ w — * _ a _ o _ o _ « — e »
______ COLEGlUt DE REDACŢIE Sabin Cerbu. Ion Cioelel, Tiberiu Istrate pedacto’ şef), Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Povel (<-edacto' şef adiunct). Vasile Pâţan, Nicoloe Hrcob
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva. *tr. Dr. Petro Groza, nr. 35 Telefoane» 11275, 11583, 12137. Telex» 72288. TIPARUL» Tipografia Seva, str. 23 August, nr. 257.
•***