Page 105 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 105
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII -
EXPRESIE A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI ÎN ACŢIUNE
Participare responsabilă ia soluţionarea
problemelor producţiei de ciment
Fiecare dintre partici păşirea planului la produc fără de care munca, ori
panţii la dezbaterile din ţia fizică cu 44 000 tone unde s-ar desfăşura, nu
cadrul adunării generale a ciment şi 3 600 tone var are randament maxim.
reprezentanţilor oamenilor demonstrează marile posi Dacă mai anii trecuţi nu
muncii din întreprinderea bilităţi de care dispune u- toţi oamenii muncii aveau
pentru lianţi Deva, dînd nitatea in utilizarea eficien imaginea clară asupra a
expresie democratismului tă a resurselor energetice ceea ce înseamnă apărarea
orînduirii noastre socialiste, şi de materii prime, a ca şi dezvoltarea proprietăţii
au analizat cu exigenţă şi pacităţilor de producţie, a socialiste, asupra modului
responsabilitate muncito organizării producţiei şi a în care ei se implică în
rească modul cum s-au rea muncii, a preocupării pen această acţiune, acum fie
Anul XXXV, nr. 8 000 DUMINICĂ, 31 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani lizat sarcinile de plan în tru calificarea şi perfecţio care este interesat ca prin
primul semestru al anului, narea forţei de muncă din activitatea desfăşurată să
au venit cu numeroase pro unitate. contribuie în mod substan
puneri şi soluţii, care, a- Dar, aşa cum se sublinia ţial la creşterea beneficiu
plicate la locurile lor de în continuare, ' la nivelul lui unităţii, să realizeze
îs întîrapinarea măreţei IN ZIAlRUL DE AZI : producţie, să contribuie la consiliului oamenilor mun produse de înaltă calitate,
desfăşurare^ unei activităţi cii şi a cadrelor de con competitive din toate punc
sărbători naţionale Ritmuri hunedorene bazată pe principiile ren ducere este necesară lua tele de vedere. Nu a sur
* Promisiuni ale scri tabilităţii şi eficienţei ma rea unor măsuri, cu mai prins pe nimeni cînd mun
a poporului nostru sului hunedorean xime — aşa cum, de alt multă fermitate, în orien citorul Ioan Carculea a
gene
fel,
secretarul
cerea
(I) ral al partidului, tovarăşul tarea întregii activităţi de criticat vehement o stare
cu 1 400 kg în abataje l * „Ţara poemului Nicolae Ceauşescu, la ple producţie spre atingerea de fapt : cheltuielile tota
şi cu 200 kg la nivel de / meu“ nara C.C. al P.C.R. din unor înalţi parametri eco le la 1 000 lei producţie
sector —, întăririi disci- 1 * Viaţa literar-artis- 29—30 iunie a.c., tuturor nomici. Exigenţa în activi marfă au fost depăşite cu
plinei de producţie, orga- ţ tică colectivelor de oameni ai tatea de control, îndruma peste 17 lei. Este adevă
nizării şi bunei aprovi- I Confesiunile unei... muncii. re şi conducere a procese rat că s-au consumat mul
zionări cu materiale a / „revenite de pe cea lor tehnologice, perseveren te materiale îa reparaţiile
locurilor de muncă. O ) laltă lume" în darea de seamă pre ţa în îndeplinirea sarcini cuptoarelor ca şi ale altor
contribuţie deosebită la i Semnal zentată adunării de către lor la fiecare loc de mun
obţinerea acestor re- i directorul întreprinderii, că, disciplina şi ordinea, DORIN CORPADE
zultate au avut-o minerii 1 inginerul Vasile Deac, a eliminarea stării de auto-
din brigăzile conduse de ^ fost subliniat faptul că de mulţumire sînt imperative (Continuare în pag. a 2-a)
Dumitru Izvorau, Ion Vo- t
locaru, Ştefan Baciu şi
8000. Punct, şi de la capăt
alţii. \
MAI MULT MINEREU j
DE FIER, DIN 1 Punct şi de la capăt - 8000 al ziarului nostru, ci A apărut ziarul cu nu
ABATAJELE \ o formulă capabilă să sin fră ce însumează, de-a lun mărul 8000, purtind şi azi,
GHELARIULUI ţ tetizeze viaţa unui colectiv gul a aproape 34 de ani, ca şi la naştere, cu acee
10 000 TONE de redacţie. Pentru că ori munca multor ziarişti şi ti aşi credinţă şi cu acelaşi
DE CĂRBUNE Ţinînd cont de condi- i ce număr de ziar trăieşte pografi, colaboratori, co devotament comandamen
PESTE PLAN ţiile concrete de exploa- i numai o singură zi. Nu în respondenţi şi cititori. A- tele cele mai fierbinţi ale
tare din abatajele Ghela- ' ceştia ne-pu dat tuturor partidului comunist, îndem
cercăm să convingem pe
Oamenii muncii din ca riului, lună de lună au ^ nimeni de dimensiunile tru socotind după un tiraj me nurile şi chemările sale
drul sectorului III al sporit ritmurile de ex- I dei pentru fiecare număr diu de azi, cel puţin 240 spre aceeaşi continuă deve
întreprinderii miniere U- tracţie la minereul de J de ziar, dar încă inainte milioane de exemplare de nire socială şi umană, ge
ricani înscriu în cronica fier. i de sfirşitul acestei zile, cu ziar cu titlul „Drumul so nerală şi individuală.
întrecerii socialiste — de Generalizînd experienţa ! o săptămină, uneori cu cialismului". Cite semnă Aniversind 8000 de nume
dicată zilei de 23 August, înaintată a unor brigăzi mai mult, se conturează turi s-au topit in plumb şi re apărute, colectivul re
marea sărbătoare a po minereşti, cum ar fi cele ' ceea ce apare miine. Se s-au stins cu vremea! Cite dacţional adresează un
porului român — noi suc conduse de Iordache Scîn- I lucrează întotdeauna pen semnături vor veni I gînd de mulţumire editoru
cese. In perioada trecută teie, Vasile Lupulescu, tru miine, pentru poimiine li salutăm apariţia cu e- lui — Comitetul judeţean de
de la începutul anului Gelu lonaşcu, Constantin ţ şi mai incolo. Se prospec moţia de fiecare zi, oma partid, Consiliul popular
după cum ne-a comuni- Crîşmăriuc şi Panait Bor- ^ tează, se sondează şi se giind marele număr de oa judeţean - pentru grija şi
cat inginerul Ioan Dăni- dea, creînd în avans noi t extrage din documentele meni care au contribuit, atenţia permanente cu ca
lă. şeful sectorului, mi- fronturi de lucru, utilizînd 1 de partid şi din trăirile u- continuu sau episodic, la re ne-a îndrumat şi ne în
nerii de aici, printr-o cu randamente sporite ţ mane materia primă, se această impresionantă acu drumă paşii, efortul pen
bună mobilizare la toate atît mijloacele mecanizate l prelucrează, prin trăiri pro mulare. Salutind cronicarul tru a răspunde cit mai bi
fronturile de lucru din clin <intnrn r*ît wî fm-cn 1 cît şi forţa / prii, depozite întregi de faptelor hunedorene, salu ne marilor chemări ale is
din
dotare
subteran, au reuşit să de muncă, acum la finele ţ fapte, aducindu-se totul la tăm — ziarist şi cititor — toriei, pe care poporul nos
extragă peste sarcinile lunii iulie, colectivul de 1 formula cuvintului scris, aici imensitatea faptelor Înscri tru o făureşte din proprie
planificate mai mult de muncă din cadrul Exploa- i unde ne intilnim, de cînd se in volumele de colecţii, conştiinţă pentru viitorul
10 000 tone de cărbune tării miniere Ghelari ra- 1 ne ştim, cu confratele mun pe muncitorii, ţăranii şi demn al patriei.
cocsificabil. Această de portează extragerea peste \ citor tipograf, omul care dă cărturarii a căror muncă şl 8 000. Punct şi de la
păşire de plan s-a rea prevederile de plan a i şirului de cuvinte ceea ce viaţă este insăşi substanţa capăt.
lizat pe seama creşterii unei cantităţi de 21 000 / numim ziarul de azi. ziarului, raţiunea lui de a
productivităţii muncii — tone minereu de fier. ) Azi a apărut numărul fi. Colegiul de redacţie „Repere Industriale"
Mlcrorerma legumicolă a minerilor din Valea Lungă Să folosim toate condiţiile pentru
Oameni întreprinzători, lu tare a utilajelor din subte propui să faci. Am trecut mele. Tot cu forţe proprii un comerţ abundent şi civilizat
crătorii I.P.E.G. Deva, care ran cu energie electrică, mai întîi la scoaterea cioate am construit şi două solarii
caută în adîncurile pămintu- pentru a putea fi cultivat lor şi la amenajarea terase pentru producerea răsaduri
lui pentru a descoperi şi pune cu legume. lor, am adus pămînt vegetal lor, din care unul are o Din iniţiativa secretaria producţie, achiziţii şi des
în valoare noi suise de sub Cu ce aţi început, i-am pe care l-am urcat cu tăr- instalaţie de încălzire făcută tului Comitetului judeţean facerea mărfurilor a cu
stanţe minerale utile, se întrebat pe maistrul Cornel gile şi cu găleţile pe deal de noi dintr-un vagonet care Hunedoara al P.C.R., în noscut o puternică dezvol
preocupă să facă roditor şi Grosu şi pe geologul Octa- şi l-am pus pe terase. La ţine loc de sobă. Conducte cursul săptămînii trecute tare şi modernizare în
pămîntul de la suprafaţă. vian Dărăştean, secretarul fel am procedat cu gunoiul. le de aeraj uzate le-am s-a desfăşurat o acţiune toate localităţile, s-a îmbu
Astfel, din iniţiativa comunis organizaţiei de partid. Ne-am făcut din materiale montat pe mijlocul solarului. de control şi îndrumare în nătăţit aprovizionarea cu
tului Cornel Grosu, maistru — Observînd că acest deal recuperate o instalaţie de Prin tirajul coşului se absoar unităţile comerciale din ju produse, a crescut nivelul
miner, un pasionat legumi este însorit toată ziua, am udare, căci fără apă n-am be prin ele căldura focu deţ, urmărindu-se modul de servire. cadrul consfătuirii,
în
cultor, la Valea Lungă, sec luat iniţiativa amenajării lui fi putut face nimic. Am lui şi a fumului, încălzind în care se înfăptuieşte pro accentul principal a fost
torul Vorţa, s-a trecut la a- pentru a produce legume. montat conducte şi două ba pămintul. La foc folosim gramul de autoaprovizio- pus însă pe lipsurile şi
menajarea unui teren stîncos, Am făcut o încercare şi am zine cu o capacitate de cioate şi material lemnos nare teritorială şi desfa neajunsurile ce mai per
presărat ici-colo cu cioate reuşit. Uşor n-a fost, dar 15 000 I în care stocăm apa N. BADIU cere a produselor prin re sistă in domeniul comerţu
rămase în urma defrişărilor cînd ai ambiţie şi vrei poţi pe care o evacuăm din sub ţeaua comercială a jude lui din judeţ, s-au făcut
Concluziile
acestei
făcute pentru linia de alimen să înfăptuieşti ceea ce îţi teran şi cu care udăm legu (Continuare in pag o 2-a) ţului. au fost supuse a- propuneri pentru îmbunătă
acţiuni
tenţiei factorilor răspunză ţirea rapidă, radicală a
tori din comerţul hunedo întregii activităţi comer
rean în cadrul unei consfă ciale. S-a relevat că, deşi
tuiri care a avut loc ieri la există fond de marfă co
Deva. respunzător, acesta nu a-
Materialul cu concluziile, junge întotdeauna la timp
referatele prezentate de de la furnizor în depozi
unii conducători ai organis te şi din depozite în maga
melor comerciale din ju zinele de desfacere, că nu
deţ, precum şi participan este prezentat şi oferit
ţii la dezbateri au subli cumpărătorilor în depline
niat eforturile constante condiţii de igienă şi în
ale partidului şi statului mod civilizat. Slaba cola
pentru îmbunătăţirea a- borare între furnizori şi
provizionării populaţiei cu comerţ, carenţele de or
produse alimentare şi nea dine şi disciplină existen
limentare, industriale, cu te în transportul comer
bunuri de consum, pen cial fac ca aprovizionarea
tru creşterea nivelului de să se deruleze adeseori
trai al celor ce muncesc. greoi, unităţile să fie a-
Ca urmare a acţiunilor şi provizionate neritmic şi în
măsurilor întreprinse şi cantităţi necorespunzătoa
in judeţul nostru reţeaua re cu produse. Tot ca re
comercială, atît în dome zultat al acestei situaţii,
niul alimentar, al alimen nu se prospectează îndea-
taţiei publice, al turismu
lui şi al activităţii de (Continuare în pag. a 2-a)