Page 108 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 108
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 000 • DUMINICĂ, 31 IULIE 1983
jlp iş ir S il Cobbelsdorf - un nume pentru rodnicie şi hărnicie
„Pămintul de la Cobbels- ne cartofi, 1 50Q tone ce nu creşteau ciupercile şi
dorf nu e un pâmint de o reale, 2 200 tone carne, fructele de pădure, hrana
Sesiunea cărora viteza vîntului a calitate prea bună. V-am peste 300 tone legume, un oamenilor era pusă sub
ajuns la 160 kilometri pe invitat insă la o vizită în milion de flori I Iar pentru semnul întrebării I
Comitetului oră. în oraşul St. Louis, cooperativa agricolă de întregirea efectivelor la Am vizitat creşa, grădi
unde sînt aşteptate din nou producţie de aici pentru a porcine se livrează anual niţa, şcoala din comună.
special aî O.N.U. zile toride, autorităţile me vă oferi prilejul să consta altor unităţi 5 000 de scroa Se pot spune multe despre
gjj| PARIS. - Noi creşteri dicale manifestă îngrijorare. taţi ce poate da pămintul fe pentru prăsită şi 10 000 condiţiile asigurate aici co
împotriva de preţuri au fost anunţate atunci cind e muncit cu in purcei. „Avem - ne spu piilor preşcolari şi invăţă-
în Franţa, ele urmînd să H CIUDAD DE MEXICO. teligenţă şi simţ gospodă ne preşedintele — vaci ca mintuljji. Spunem doar că
apartheidului intre în vigoare în luna — Celebrul cineast Luis resc". re dau peste 3 700 I lapte tot ce există in aceste in
august. Ministerul Econo Bunuel, a încetat, vineri, Am reprodus din memo anual, iar de la fiecare stituţii ca bază materială
NAŢIUNILE UNITE 30 miei şi Finanţelor a preci din viaţă, în vîrstâ de 83 de rie cuvintele amabilului scroafă de prăsită obţinem e făcut cu mijloace locale,
fAgerpres). — Sesiunea Co zat că, după sporirea pre ani, la un spital din Ciudad nostru însoţitor, ziaristul in jur de 20 de purcei. aşa cum e făcută şi casa
mitetului special al O.N.U. ţurilor transporturilor ur de Mexico, informează Harry Voigt, redactor şei Realizăm 135 miei la 100 de cultură, şi dispensarul şi
împotriva aparheidului, bane şi periferice în zona agenţiile internaţionale de adjunct al ziarului „Frei- de oi lătătoare". Şi, toate multe altele. „Copiilor le
care se desfăşoară la se Parisului, luni, 1 august, presă. Bunuel este autorul heit“ din Halle, oare ne acestea şi multe altele de cultivăm de mici dorinţa de
diul din New York al Na vor creşte preţurile plinii. a 32 de filme realizate în însoţea în călătoria spre pe o suprafaţă de 7 200 a rămine să lucreze la sat,
ţiunilor Unite, a hotărît Incepînd de la 10 august tre 1928 şi 1977, majo una dintre cele mai sem ha teren in cultură. In con dragostea faţă de profe
organizarea unei conferin va spori costul benzinei şi nificative comune ale re diţiile pedoclimatice de siile specifice economiei
ţe a ţărilor din America al carburanţilor utilizaţi ritatea peliculelor fiind giunii Halle din Republica aici, producţiile de 4 500- rurale. Ei sînt specialiştii
iLatină pentru lupta împo pentru încălzirea locuinţe turnate în Spania, Franţa Democrată Germană — noştri de mai tîrziu“ - ne
triva apartheidului. S-a lor. şi Mexic. Cobbelsdorf. spun dascălii satului.
decis ca această reuniune ^ WASHINGTON. - Ca Printre perdele de pă TNSEMNĂRI DE „Ce v-a îndemnat să ră-
Efi aibă loc în perioada nicula, care potrivit unor 0 CANBERRA. - Oame duri şi timpuri de piine, CĂLĂTORIE mîneţi la Cobbelsdorf doc-
46—18 septembrie a.c., în noi date, a provocat în nii de ştiinţă australieni au după ce lăsăm mult in ur DIN R.D.G. dore?“ — l-am întrebat pe
capitala Venezuelei. Scopul cursul acestei luni în S.U.A. stabilit pe baza cercetări mă citadelele chimiei Buna medicul loachim Speck de
acestei reuniuni regionale moartea a 183 de persoa lor efectuate că, datorită şi Leuna, ajungem pe teri 5 000 kg griu, 20-25 tone la dispensarul comunal u-
îl constituie, după cum se ne, s-a făcut simţită şi secetei de anul trecut, în toriul fostului domeniu du- cartofi la hecar sint pro man. „Convingerea că aici
precizează în hotărîrea Co vineri in această ţară în Australia au pierit aproxi oal Cobbelsdorf. E o di ducţii foarte bune. le sint oamenilor de mare
mitetului special, exprima regiuni intinse, de la Atlan mativ jumătate din totalul mineaţă frumoasă şi pe Populaţia activă a comu trebuinţă. Apoi, aici s-au
rea solidarităţii guvernelor tic la Pacific — relatează cangurilor. S-a stabilit că străzile satului totul strălu nei este aproape în între născut copiii mei şi ne pla
şi popoarelor din America agenţia Associated Press, sînt necesari cîţiva ani pen ceşte in soarele miezului gime ocupată in economia ce Cobbelsdorful. Se mun
fcatină şi bazinul Caraibi în Vestul Mijlociu, în regiu tru a se atinge efectivul de vară. Gazdele noastre ei. „Dacă in urmă cu ani ceşte mult la un dispensar
lor eu lupta dreaptă a po nea Marilor Lacuri şi în înregistrat înaintea perioa — Artur Rissler, primarul aveam probleme cu forţa comunal căci gradul de
poarelor din Africa aus unele porţiuni ale litoralu dei de secetă, cînd, potri comunei, şi inginerul agro de muncă pentru zootehnie, adresabilitate la medic a
trală pentru libertate şi lui estic. căldura a fost vit calculelor specialiştilor, nom Gerhard Sittlch, pre acum opţiunile pentru a- crescut. Dar nu ne plin-
independenţă, împotriva totuşi temperată de izbucni în Australia existau peste şedintele cooperativei agri ceastă profesie sint atit de gem. Este bine tind oame
colonialismului, neocolonia- rea unor furtuni, în cursul 20 milioane de canguri. cole de producţie — ne pun multe incit facem selecţie“ nii işi caută de sănătate".
lismului şi rasismului. la dispoziţie cu multă a- — ne spune inginerul Ger Este bine că societatea, o
mobilitate tot felul de in hard Sittich. societate nouă, socialistă,
TURNEUL ECHIPEI REPREZENTATIVE DE FOTBAL formaţii despre trecutul, Cum trăiesc oamenii din le pune la dispoziţie mul
prezentul şi viitorul comu Cobbelsdorf ? tiple posibilităţi pentru a o
A R.P.D. COREENE ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA nei, al cooperativei agri Sar putea răspunde prin- face. Ne-au vorbit mult
Lă invitaţia Federaţiei din ţara prietenă vor evo lucru echipa care ne amin cole de producţie de exis tr-o cifră. Media venitului medicul loachim Speck, ca
române de fotbal (F.R.F.), lua la Deva, în data de teşte că la mondialele din tenţa căreia este organic pe o persoană activă este şi colegul său Alfons
în perioada 1—14 august 3 august a.c., urmînd ca Anglia fotbalul coreean a legată viaţa locuitorilor a- de 10 500 mărci pe an şi Schliemann despre medici-■
ă.c., echipa de fotbal a celelalte trei întîlniri să reprezentat pentru întrea cestei străvechi aşezări. in fiecare familie sint 2—3 na profilactică. Le-au tre
R.P.D. Coreene va între se dispute pe stadioanele ga lume fotbalistică o plă Economia comunei, pre persoane active încadrate buit ani de muncă pentru
prinde un turneu în ţara din Lupeni, Petroşani şi cută surpriză (a învins ponderent agrară, amplifi in cooperativa de produc a pune la punct un sistem
noastră. Răspunzînd cu a- Hunedoara. echipa Italiei cu 1—0, pen cată de hărnicia, spiritul ţie agricolă. Explicaţia es de profilaxie eficient şi
mabilitate invitaţiei foru Iubitorii fotbalului din tru ca apoi să ţină în şah gospodăresc şi inventivita te insă prea sumară. Co simplu. L-au realizat cu
rilor locale, echipa coreea judeţul nostru aşteaptă cu puternica, pe atunci, echi tea oamenilor săi este iz muna are casă de odihnă dăruire, cu dragoste de
nă va fi prezentă în jude mare interes să ia con pă a Portugaliei. vorul bunăstării tuturor lo proprie, amenajată intr-un oameni şi de profesie.
cuitorilor Cobbelsdorlului.
vechi castel de vinătoare
Părăsim cu părere de rău
Le
ţul nostru, cu prilejul „Zi tact, pe viu, cu jocul vi ocazie, adresăm, cu această 6 000 de vaci, 20 000 de de pe fostul domeniu du- Cobbelsdorful. Am cunoscut
„Bun
un
călduros
lei minerului", pentru a guros, dinamic şi specta venit" în judeţul Hune porci şi 5 000 de oi numă cal. Jăranii cooperatori îşi aici oomeni-prietem. Oa
Susţine patru jocuri. în culos practicat de oaspeţii doara jucătorilor din ră efectivul cooperativei a- fac aici concediile, dar ci meni care-şi construiesc li
prima partidă, jucătorii noştri, să urmărească la R.P.D. Coreeană. gricole de producţie. Preşe ne preferă să-l facă pe beri o viaţă demnă in ci
dintele ei ne spune cu litoralul Balticii are şi a- vilizaţie şi bunăstare. Ca
mindrie că anual de la ceastă posibilitate. Este o alte milioane de oameni
Cobbelsdorf intră in fon realitate a prezentului in ai ţării prietene, Republica
Preţurile maximale de mercurial dul centralizat al statului tr-o comună in care, in Democrată Germană.
100 000 hl lapte, 24 000 to urmă cu 40 de ani, dacă ION CIOCLEI
valabile în îuna august 1983
LA MARE ţa” şi „Barcă pe Bosfor” — MAT ÎN TREI MUTĂRI
Perioada de U/M Preţ maximal A-şi face o „baie” la Techir- Controlul poziţiei.
ghiol ; 3) Vraja mării — Lite
ORIZONTAL : l) j>oet con
Produsele aplicare de mercurial temporan, semnatarul versuri ră din alfabetul arab ; 4) La Alb : Rd6, Del, Tg7, pc3
lei mare ! — Pe Mureş ! — Că Negru : Rd3
lor intitulate „Ca marea-s ma piţă statului Quatar ; 5) Cu
rile iubiri” — Autorul melo noscută ţesătură orientală —
PROBLEMEI
SOLUŢIA
Ardei iute din 16 august kg. 7,50 diei „Valsul litoralului” ; 2) Autorul operetei „Nimfa litora DIN ZIARUL NR. 7994:
Ardei gras 1—20 august II 5,75 Stea de mare — in port la lului (Nausicaa)”; 3) Compo
mare ; 3) Adunat pe jumăta
— c3
Rb5 -- a5
1. Rd2
Ardei gras din 21 august 11 4,75 te ! — A scris povestirea „Spre zitor francez (1823—1892) — 2. Rc3 — b3 bG — b5
Port la Marea Mediterană ;
Ardei gogoşar roşu toată perioada II 5,00 marea din munţi” ; 1) Formă 7) Pictor francez, semnatarul 3. Dc2 — c7 mat
Ardei gogoşar verde toată perioada II 4,25 pentru ..dativ plural a — nume pinzei „Pe malul mării” — 2. Ra5 — b5
—
Mare...
...pe
ralului'unu
Cartofi vară 1—20 august II 3,25 nisip ! ; 5) Pictor francez Localitate în Cehoslovacia ; 3. Dc2 — f5 mat
8) Trecut în evidenţă — Virf
Cartofi vară 21—30 august tl 3,00 (1840---- 1916) autorul tabloului în Alpil elveţieni — Vuiete in 1. Rb5 — c5
Dovleac comestibil toată perioada II 3,00 „Viziune sub-marină” — Ani cipiente ! ; 9) La ieşirea din 2. Dc2 — d3 bG — b5
Gogonele toată perioada II 3,50 male domestice ; la 6) barele — mare — A compus suita cora 3. Dd3 — d4 mat
stihultor
exilat
Tomis
Hrean rădtciijă toată perioada ll 5,25 Grecia pentru greci ; 7) Cu lă „Plaiuri dobrogene” ; 10) POŞTA „REBUS
Autoarea poeziei „Cum e ma
Morcov rădtfcină 1—20 august II 3,25 treieră marea-n lung şl-n lat rea” (Elisabeta) — Duc pe Au fost reţinute in vederea
se
plajă”
Morcov rădăcină din 21 august 1» 3,00 — „Pe acestui poet intitulează mare încărcătura vapoarelor ; publicării, in funcţie de spa.
versurile
contem
—
Pătrunjel rădăcină toată perioada ♦ 1 3,25 poran ; 8) Nămol — Nostalgie 11) Sejur la mare (pl.) autoarea ţiu, următoarele careuri : „Din
Poetă
contemporană,
copiilor”
lumea
(Petru
Păstîmac rădăcină toată perioada ♦ 1 3,00 — Autorul poeziilor : „Mal” versurilor intitulate „Plajă”. — Hunedoara), „Struguri” Pardău
(Ol-
Ţelină rădăcină toată perioada ♦ 1 4,00 şi „Malul din care muşcă a- DICŢIONAR : LAM, NAC, ga Pardău — Hunedoara),
9) Mare — Tratat de
pa“ ;
Rădăcinoase în amest. optică ; 10) A compus muzica LAB. LED. „Tare” (Oliviu Roşea — Hu
din care : pentru filmul „Pisica de ma. VASILE MOLODEŢ nedoara), „Cîntec de toamnă”
Ionlţă
—
700 gr. morcov toată perioada »» 3,50 re” — Maritime ; ii) Scăldat (Sergiu vară” (Sandu Deva) şi
Nicolae
„De
300 gr albitură de valuri — A scris versurile DEZLEGAREA CAREULUI Capotă — Hunedoara). Restul
întrunesc
con
Praz toată perioada II 4,25 cunoscutei melodii „Marea APARUT ÎN ZIARUL NR. 7994: careurilor de nu publicare (mereu
diţiile
Tomate sortate din 11 august 1» 4,25 Neagră e albastră". 1) MANET — BAZIN ; 2) A- mal exigente şi pretenţioase).
Tom Ale nesortate toată perioada II 3,25 VERTICAL : 1) Autoarea po MARAT — VASE ; 3) NAM — Rugăm toţi colaboratorii să
LIMITAT ; 4) ÎNOT — NID —
Varză albă vară din 11 august II 3,00 eziilor: „Flux” şl „Vis cu NE ; 5) U — LIMAN — LOD ; respecte regulile stabilite de
Varză roşie toată perioada II 4,00 plajă” — Semnatarul versuri 6) RlPA — OMIS ; 7) CUT — revista „Rebus” în ceea ce
ROŞIT — M ; 8) AM — DAC
Vinete 1—15 august ♦ 1 6,75 lor intitulate „Fiul păduraru. — POLO; 9) LEVITAN — RAN; priveşte în expedierea corespon
caz
mate
contrar,
denţei,
Vinete 16—31 august 1» 5,75 lui la mare” ; 2) Ne-a lăsat 10) ANIN — HALATE ; 11) rialele nu vor fi luate în con
Usturoi uscat toată perioada II 12,50 tablourile : „Portul Constan NĂDUF — BULAT. siderare.
Ridichi negre toată perioada II 2,60
Sfeclă roşie toată perioada 1» 2,60
Porumb verde toată perioada 1» 1,30 1 2 3 4 I 5 i 7 8 9 10 11
Mărar verde cu tulpină toată perioada I» 3,25
Mărar uscat cu tulpină toată perioada 11 7,00 2
Cimbru uscat cu tulpină toată perioada • 1 9,00 3
FRUCTE
Pepeni galbeni toată perioada kg. 4,25 4
Pepeni verzi 1—20 august , *» 3,75
Pepeni verzi din 21 august îl 3,25 5
Nuci în coajă c»toată perioada »i 21,00 £j§ h
Miez de nucă toată perioada i» 70,00
Struguri soi superior 1—10 august î» 9,50 7
Struguri soi superior din 11 august li 8,50 m itH
Struguri soi comun toată perioada li 7,50 s 8 Ww
M
Se abrogă preţurile maximale pentru cartofi, ceapă, rădăcinoase, mere, 9 m
pere din recolta 1982 şi preţurile maximale pentru căpşuni, cireşe, vişine, \ \ 10
fragi. \l n
La restul produselor rămîn valabile preţurile stabilite anterior. 11
Jl
--OLi-OIUL DE REDACŢIE Sobin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Isbote ( edoclo' şef) lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva. «tr Dr Petro Groza. ar. 35 Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288. TIPARULi Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 257.