Page 14 - Drumul_socialismului_1983_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 9't

PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR
; r ELE
r
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII 11,03 Almana
Duminică — zi spornică 11,35 Roman
rile spi
tlul 12
(Ur.nare din pag 1) total cinci tone, în frun­ 12,00 Panorai
Cadru nou de afirmare largă Veniturile fiecărui om al muncii vor tea acestei acţiuni situîn- 12,30 Ecran ,
circa 70 ha fineţe natu­ du-se Gheorghe Băşteanu, 13.00 închide]
lui
pădurarul
16,03 Estrada
a democraţiei noastre socialiste reflecta mai real contribuţia adusă rale. ghe Furdui şi alţii. Gheor­ 16,25 Clubul
comunal,
O altă acţiune ce a avut
loc duminică a fost'semă­ Acţiunile de duminică 16,55 Viaţa ş-
17,35 Caracas
(Urmare din pag 1) şi Legea cu privire la con- na rea culturilor succesi­ au vizat şi gospodărirea şi nczuclci
tractubangajament —, oame­ la realizarea planului de producţie 17,50 1001 dc
du-se condiţii ca, în raport nii muncii hunedorenî, lao­ ve. Sub îndrumarea ingi­ înfrumuseţarea comunei. 18.00 închide]
cu munca depusă, să se asi­ laltă cu întregul popor, se nerului şef al C.A.P., Maria Astfel, 15 cetăţeni au lu­ Iui
gure venituri corespunzătoa­ angajează să-şi. însuşească şi (Urmare din pag. 1) ţiile pentru îndeplinirea Niculai şi a lui Ştefan crat la amenajarea incintei 20,00 Telejun
20,15 Actualit
re pentru toţi oamenii mun­ să respecte neabătut măsu­ planului pe- anul 1983, că Herbei, şeful secţiei de fermei zootehnice. Au fost ţională
cii. in acelaşi timp, în pro­ rile din program şi legile a- şi-a realizat integral' pla­ legea de perfecţionare a mecanizare, au fost semă­ curăţate grajdurile, s-a 21,00 La zi
nate cinci hectare cu var­
cunde
gram se menţionează cu cla­ doptate, convinşi că ele vor nul de producţie, înregis- sistemului de retribuire a ză, într-o tarla de pe valea făcut ordine în incintă. 21,10 Ritmuri
ritate că veniturile individua­ determina noi mutaţii calita­ trînd totodată o depăşire muncii găseşte în cadrul S-a lucrat, de asemenea, 21,20 Teatru
le în raport cu producţia tive în viaţa întregului po­ de 3 500 tone de oţel. De secţiei noastre un teren Mureşului. Acţiunea ce s-a la amenajarea noului ma­ de Paul
mi eră i
realizată sînt neplafonate, por. încheind cu rezultate asemenea, schimbul „C“, bucurat de participarea gazin din satul Tisa şi la 22,30 Telcjurr
dar, că, în spiritul dreptăţii bune primul semestru al a- schimb în care îmi desfă­ fertil, o atmosferă anga- cea mai numeroasă a fast alte obiective. Un mare
pentru
mazării
recoltarea
şi echităţii noastre socialiste nului, cei ce muncesc în mi­ şor activitatea, în luna iu­ jantă. Prin aplicarea fermă sămînţă. Peste 70 de coo­ număr de femei din Bur-
juc, mobilizate şi coordo­
— nimeni nu poate avea ve­ nerit şi în siderurgie, în e- a noilor principii de repar­ peratori din saţul Glodglii- nate de Ana Cîmpurean,
nit garantat dacă nu m u n ­ nergetică şi în chimie, în nie a obţinut cîteva rezul­ tiţie, în' raport cu cantita­ le.şti în frunte cu Gheor­ preşedinta cooperativei de
ceşte. Relevînd justeţea şi im- transporturi şi pe şantiere, tate deosebite în realiza­ tea, calitatea şi importanţa ghe Orşa, preşedintele BUCUREŞ1
' portanţa măsurilor cuprinse în toate sectoarele judeţului rea producţiei pentru ex­ socială a muncii, retribuţia C.A.P., şi brigadiera Elena producţie, achiziţii şf des­ dioprogramu
în program, faptul că ele vor trebui să-şi intensifice port — ritmicitate în li­ Burza au muncit cu mult facerea mărfurilor, au plan­ 6.30 La ort"'
sînt în concordanţă cu o- preocupările şi eforturile în şi veniturile fiecărui om al spor la recoltarea celor tat flori în părculeţul din griculturi ,
7.30 La paiio
şi
magazinului
faţa
mixt
biectivele stabilite de Con­ producţie, să amplifice suc­ vrări şi calitate sporită o- muncii vor reflecta în mod cinci hectare cu mazăre. în cel din faţa consiliului al muncii. R
gresul al Xll-lea şi Conferin­ cesele de pînă acum, să în­ ţelurilor. Acest lucru de­ direct contribuţia adusă la Tot duminică au fost cu­ popular comunal. resc la înce
8,00 E
tru ;
ţa Naţională ale partidului, cheie anul 1983 - hotărîtor monstrează faptul că noi realizarea planului de pro­ răţate şase hectare de 8,10 Curierul
plenara a apreciat că aceste pentru întregul cincinal al dispunem de toate condi­ ducţie. • păşune şi au fost alcătuite Un fapt ce merită men­ Buletin de ş
măsuri, aplicate ferm şi co­ calităţii şi eficienţei econo­ frunzare pentru oi — in ţionat cu deosebire este pundem ascu
mice - cu planul realizat la situarea în fruntea tutu­ Buletin de ţ
rect, vor determina perfec­ ror acestor acţiuni a comi­ înregistrările
din
ţionarea întregii noastre vieţi toţi indicatorii. Noile regle­ tetului comunal de partid monicii cînteceh
Din
economico-sociale, creşterea mentări referitoare la întări­ ■>. ! şi a consiliului popular. popoarelor ;
nemijlocită a bunăstării în­ rea autoconducerii muncito­ 11.00 Buletin
tregului popor. reşti şi autogestiunii, perfec­ Membrii celor două orga­ Microfonul pi
ţionarea mecanismului eco- ne au luat parte efectivă Buletin de şt
■ Luînd cunoştinţă de acest nomico-financior, a sistemu­ atît la mobilizarea oameni­ buna radio;
moara folcloi
Program, de Hotărirea ple­ lui de retribuire a muncii şi la 1 la 3 ;
narei C.C. al P.C.R., ca şi de creşterea retribuţiei în acest lor cît şi la coordonarea curioşilor;
cele două legi adoptate de cincinal, vor trebui să-i mo­ muncii cetăţenilor. Este un ştiri ; '
exemplu de implicare ac­
Ma>rea Adunare Naţională — bilizeze şi pe oamenii mun­ t' "•orali 16,-
Corne.
Tră:
eficientă
tivă,
Legea cu privire la princi­ cii din judeţul nostru la o ; • -. , . ''•%§§§£ desfăşurare a în buna Radiogazeta
campaniei
piile de bază ale perfecţio­ activitate susţinută şi fructu­ agricole de vară, în con­ 17.00 Buletin
noasi
Politica
nării sistemului de retribuire oasă, sporindu-şi zi de zi ducerea vieţii economico- dienţa radio
a muncii şi de repartiţie a contribuţia la dezvoltarea e- sociale a localităţii. serii; * Ştir
veniturilor oamenilor muncii conomico-socială a ţării. ţară; ★ 1965-
în epoca Ceai
de creaţie,
cuceriri n
I.A.S. Simeria. Mecaniza­ ★ Semnificaţi
S
Minerii - oameni cu ) torul Cornel Zepciuc apli­ diojurnal; ro
pămintului
că tratamente la cultura tic
tomate din cadrul 'fermei O zi intr-o oi
legumicole. terii muzical*
Non stop mw
j vocaţia... grăd
(Urmare din pag 1) nuli deosebite de cele obiş- ţ C INE5
luite, cu care bineînţeles a / Lq Ţesătoria de mătase Deva §S impUH eforturi mai
\ din cercuri neretolosibile nţesat rondurile din jur. ' Lusitan (Patr:
DEVA : Idil
tuburilor
aeraj La fel, Elena Şimon, \
de
ale
\ scoase din subteran. E o Georgică Ojoc, Stan Mai- t mari pentru redresarea activităţii productive! viorii (Arta) ;
pe
idee ingenioasă care, cit de tei, loan GavriJă, Con- J
ţ iucc myci/iuuju luhc, u/t uu it:/, iisu/i wuv/ifu» ' - i » RA: Viraj Pagin
căra);
i cit, sporeşte personalitatea stantin Asavinei, lordache \ A trecut o jumătate de dent în raport de cantita­ ria ca lăcătuşii mecanici noastre condiţii bune de scris (Siderurj
1
n 11
Ciobanul, Elena şi Marcela l
/ estetică a urbei. . C! bi.n fi / f / f/ann c! tvl.nrC&l/l I an şi la Ţesătoria de mă- tea şi calitatea muncii loan Iîuh, Alexandru So- muncă şi de cîştig — în goste la prima
Ultima
ta);
I — Ne-ar interesa să ştim Buş-u (din blocul 10) sint j . tase Deva continuă să se depuse. nea, Marin Cocoară, Ionel baza legilor în vigoare —, structorul); i
| cum a lost rezolvată pro- harnici agricultori ai ora- * acumuleze restanţe la în secţiile ţesătoriei se Barna, loan Sas, activita­ dar am vrea să nu ni se Marile vacanţi
i blema locurilor de joacă şului nostru. \ principalii indicatori de depun eforturi pentru în­ tea noastră ar fi mai mai ia meseriaşii buni de Zorro — serii],
n
icmbric);
şi
întreprinderi
) pentru copii. - O ultimă întrebare to- 1 plan: producţiile fizică, deplinirea planului, cadre­ fructuoasă". către alte industriale, Ne-am mai bune i
sectoare
i - Voi răspunde cu un varăşe primar : ne vorbeaţi , marfă şi netă, ca şi la unii le de conducere insistă la Ce se întrevede, totuşi, străduit şi vom continua Stan şl --an
indicatori de eficienţă eco­
VULCA
^ exemplu. In cartierul „Bu- cu cîteva zile in urmă des- ) nomică. organele tutelare de re­ pentru ca la Ţesătoria de să recrutăm tineri pentru ceafărul, , 3c.
t cura" locuiesc deocamdată pre... zootehniştii Uricaniu- ţ Acum, cînd plenara C.C. sort pentru soluţionarea mătase Deva activitatea pregătirea lor în şcoala de nii din Vetro.
) 1 200 de cetăţeni. Am so- lui, despre oamenii care au 1 al P.C.R. a analizat si­ unor probleme de aprovi­ de producţie să reintre pe profil de la Hunedoara, ca ANINOASA : V
(Muncitor
Oz
ţ cotit că pentru copiii a- contribuit în mare măsură tuaţia îndeplinirii preve­ zionare tehnico-materială, făgaşul normal, planul să şi pentru perfecţionarea ca­ CÂNI: Sub
1 cestor oameni ar ii nece- la realizarea planului de } derilor de plan pe primul dar sprijinul acestora nu se realizeze ritmic, colecti­ lificării celor încadraţi în (Retezatul);
1 sare trei locuri de joacă, autoaprovizionare teritoriu- ^ semestru al anului şi cînd este acordat la timp şi cu vul de aici să se situeze fabrică, pentru îmbunătă­ phisto — seriil
ua roşie); OR^
1 pe care deja le-am ame- lă. Ce condiţii au aceştia , la polul negativ se situează consistenţa necesară. „Ne din nou, cum a făcut-o în ţirea condiţiilor de mun­ înălţime (Paţpi
\ najat. Prin comasarea tutu- pentru creşterea şi îngriji- j şi colectivul Ţesătoriei de lipsesc diluanţi, prenandez, anii trecuţi, în rîndul uni­ că şi sociale. Cu Un spri­ devenit Unku
1 ror spaţiilor, improprii nu- rea animalelor ? \ mătase Deva, am căutat / Materie primă pentru buc­ tăţilor cu rezultate bune jin mai substanţial şi din Ede (Flacăra);
, mite „de joacă“, de sub fe­ - Dacă pînă mai anul i răspuns lă problemele care şe, ghidaje, suporţi, alte din cadrul centralei şi mi­ partea organelor noastre BAI: De Ia .9 I
cultură);
de
restrele blocurilor, de lin-
} l-CJUCIC UIULU / I IUI, U C IIII- trecut porcii şi vacile eres- > . grevează realizarea planu­ piese de schimb, arată nisterului de- resort şi al tutelare, sperăm să lichi­ prieten pierd
rvv-m.
i gă scările imobilelor am cătorilor din oraş şi impre- ) lui în această unitate, dis- dăm greutăţile şi neajun­ BRAZI : Do
i creat trei terenuri incăpă- jurimi păşteau printre blo- (j cutînd mai întîi cu oa­ PRODUCŢIA FIZICĂ - REALIZATĂ RITMIC, surile cu care ne confrun­ timp nefavornt
fără
Orchestra
I toare. dotate cu cele ne- ne­ curi, acum nu se mai in- curi, acum nu se mar m- ’, meni care lucrează efectiv LÂ ÎNALT NIVEL CALITATIV tăm, să reintrăm în rîndul sa de cultură)
toare, dotate cu cele
cesare, rinduite după ce­ timplă aşa. Edilii oraşului ) în producţie şi resimt zi de unităţilor economice care-şi Rapidul 31 (Mu:
Cinci
pentru
i
rinţele şi gusturile celor s-au ocupat de dirijarea ^ zi o serie de greutăţi în maistrul mecanic Mezei Işt- iridustriei municipiului De­ îndeplinesc’ ritmic preve­ mina).
mici. Aşa am rezolvat şi amplasării" coteţelor şi a- ^ munca lor. van, de la atelierul de va ? derile de plan.
necazul iscat cu gălăgia dăposturilor. Numărul ovi- i — Coordonez o zonă reparaţii planificate. Lip­ — Facem tot ce depinde Ce ar mai fi de adăugat? BF’-NSfiSESSa
ce o făceau copiii nelă- nelor deţinute de uricăneni ' productivă în care lucrea­ sesc chiar suveici şi pi­ de noi, în primul rînd Ca într-adevăr, colectivul I iiOTO
sîndu-i să se odihnească a crescut ' in acest an cu ţ ză opt muncitoare, care chere — care se fac în pentru a ne aproviziona Ţesătoriei de mătase Deva
pe oamenii care porneau 148 faţă de anul trecut; i exploatează 32 maşini de ^ară, la Sibiu — din ritmic cu materiile prime, să-şi unească mai mult Rezultatele Ir.
la şut. al păsărilor ouătoare I I cu » ţesut, ne spunea firăreasa cauza cărora nu putem materialele şi piesele de eforturile şi preocupările în (ionalc din 3 it
— Acestea fiind spuse ar 470. Pentru acestea, pe ,\ Eugenia Olar. Sînt mun­ funcţiona cu un mare nu­ schimb necesare (dar aici muncă, să-şi organizeze mai Extr. I : 10, ’
trebui să credem că zonele marginea piriului Şerponi, ţ citoare bune, harnice — şi măr de maşini. De aseme­ cuvîntul hotărîtor îl au bine activitatea productivă 28, 85, 11, 8, 81
Extr. a Il-a: 1
verzi ale Uricaniului au de-a lungul ‘Jiului, in Io- i mă refer în primul rînd la nea, subliniez, şi eu lipsa furnizorii şi organele noas­ şi să acţioneze dinamic 27, 43, 90, 47, 1
fost... desfiinţate ? curi nepopulate, am con- i Aurora Boboc, Adriana unor meseriaşi pentru ac­ tre tutelare d,e resort), pentru îndeplinirea planu­ Extr. a 111-a:
- Dimpotrivă. Cum spu- struit adăposturi tip, le-am.\ Silaghi, Aurora Bodrean tivitatea de exploatare şi precum şi pentru menţine­ lui, aşa cum a recomandat 24, 16, 2, 68, 82,
Extr. a IV-a:
neam şi cu alte ocazii oa- „mascat" cu zonă verde, t — şi ne străduim să ne întreţinere a maşinilor şi rea în funcţiune la para­ secretarul general al parti­ 89, 40, 54, 44, 8(
menilor de aici le trebuie am canalizat terenul, creind îndeplinim sarcinile. Insă instalaţiilor. Nu este însă metri optimi a capacităţi­ dului, tovarăşul Nicolae Extr. a V-a:
multă culoare, multe flori, condiţii civilizate pentru ) rodnicia muncii noastre mai puţin adevărat că lor de producţie — sub­ Ceauşescu, la recenta ple­ 70, 58, 24.
Extr. a Vl-a:
Din nou vă răspund cu încurajarea creşterii de a- \ este influenţată de faptul disciplina tehnologică şi linia Cornelia Bălan, in­ nară a C.C. al P.C.R., 22, 66.
exemple : zecile de mii de nimale chiar şi in oraş. Roa- i că foarte adesea nu pri­ de producţie, conştiinciozi­ ginerul şef al unităţii. astfel îneît la sfîrşitul Extr. a Vil-a
flori plantate in anul a- dele acestor eforturi se ţ mim la timp şi în canti­ tatea în muncă sînt fac­ Sigur, mai avem şi pro­ anului şi acest colectiv 61, 2, 5.
cesta in oraş nu le-am concretizează in realizarea ţ tăţi suficiente materiile pri- tori hotărîtori ai îndepli­ bleme de organizare a muncitoresc din judeţul
cumpărat de la nici o seră. planului de livrări la fondul I rhfe de la furnizori, îndeo­ nirii planului. Acestea de­ producţiei şi de disciplină nostru să se prezinte cu
sfaf, rezolvarea autoa- ' (CtUIKyiCU uuiuu- .
nu ni le-a oferit nimeni. de SlIJl, sebi de la noua ţesătorie pind exclusiv de noi. Din a muncii, de întreţinere şi planul îndeplinit la toţi
Avem serele noastre proprii. provizionării .21 teritoriale cu \ din Lupeni. De asemenea, acest punct de vedere con­ exploatare a utilajelor, de indicatorii.
Locatarii, mai pricepuţi in produse agricole de sezon i nu putem folosi integral sider că în atelierul nostru calitate a reparaţiilor a-' Totodată este necesar ca Timpul prob:
ale horticulturii (şi cu ei cultivate lingă scara blo- i şi la capacitate maşinile s-a pus oarecare ordine în cestora, pe care ne stră­ centrala şi ministerul de azi, 5 iulie 1983
general
ne putem mindri) au primii cului şi, inlăturarea menta- 1 de ţesut din cauză că ne ultima vreme. Ne organizăm duim cît putem să le so­ resort să sprijine în mai variabil, instabil
noros
de la vecinii şi prieteni; lităţii că orăşenii sint doar \ lipsesc ajutori de maiştri mai bine munca, folosim luţionăm prin forţe pro­ mare măsură această uni­ za, cînd Izolat
lor de aici, sau din alte consumatori, nu şi producă- i bine pregătiţi, pe schim­ raţional timpul efectiv de prii. tate, în primul rînd din ploi cu caractc
părţi, fel şi tel de se- tori. Concurenţa pe care ’ buri, care să remediez,e lucru, am imprimat fiecă­ — In ceea ce priveşte punct de vedere, al asigu­ se, însoţite şl
cari electrice. V
minte de flori pe care le-au ceapa şi usturoiul verde, ri- \ operativ şi în condiţii de ruia responsabilitatea pe fluctuaţia forţei de mun­ rării bazei tehnico-materia- fia moderat, ci
sădit, iar cu plantele au dichile şi spanacul din gră- i calitate defecţiunile care lucrarea ce-i revine şi ac­ că în unitatea noastră, nu le, ţinînd cont şi de fap­ tenslficări temţ
împinzit oraşul. Costea dina oraşului le-au tăcut apar la maşini. Este o tivitatea decurge din ce in găsim încă remediul spre tul că este situată într-un la 40 km/h di:
Temperai
estic.
Gheorghe, miner de mese- legumelor şi zarzavaturilor i problemă grea pentru noi ce\ mai bine. în luna a o stopa — releva Floa­ judeţ puternic industriali­ me vor fi cupri
rie, in solarul său, amena- din magazinele specializa- ^ această fluctuaţie pronun­ iunie, de v exemplu, he-am rea Szekely, secretarul co­ zat, cu deficit de forţă de şi 18 grade, iar
jat in faţa blocului, a cui- te e incă un grăitor- ar- i ţată a meseriaşilor, deşi depăşit planul de repara­ mitetului de partid al m- muncă în multe sectoare. mc între 20 şi
Izolat,
dimtnea-
iiv-at un soi de panseluţe, gument I avem condiţii bune de lu­ ţii cu aproape 8 la sută. treprinderii. Ne prepeu n do cîmpie, c-
cru şi se cîştigă bine, evi­ Dacă toţi şi-ar face dato- să le asigurăm cadrelor DUMITRU GHEONEA ceaţă.___________