Page 15 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 15

AARŢI, 5 IULIE 1983                                                                                                                                             pag. 3




                                                               us Jn practică                                                                       © însemnări 9
                                                                                                                                                    ® Informaţii O
  iliei
  : „Ma-                                                                                                                                               G Note 9
   Episo-
                                                                                                                                                  9 Microinterviuri 9
  loraic
  nţă.
  gramu-
  lor
  ui
                                                                                                    Satul din fruntea...
  la  Vc-
  cntar
  ;ramu-                                     ii ■' .. I :                                                                                         noastră...
  îtcrna-                                                                                                                                        Comuna   Mărtineşti   a
                                                                                               Astfel  e  cunoscut  J'eledin-  au  trecut  de  cînd  .„vede"   cunoscut  în  anii  atît  de
  fle  se­
                                                                                             ţiul  în  rîndurile  celorlalte  de  animalele  din  ferma  zoo­  rodnici  de  după  coopera­
  te                                                                                         sate  ale  comunei.  Şi  a-                       tivizare   profunde   prefa­
  ivoiul"                                                                                                            tehnică),  Irina  Zudor  (îngri­
     Pre-                                                                                    ceasta  pentru  faptul  câ  ani   jitoare  pricepută),  Samoilă   ceri  înnoitoare.  .  La  baza
                                                                                             de-a  rîndul  a  ocupat  me­                      lor  se  află  munca  coope­
                                                                                             reu  locul  I  în  întrecerea   Zudor  (unul  dintre  cei  mai   ratorilor   mărtineşteni,
                                                                                                                     buni  contractanţi  la  fondul   care   au   făcut   dovada
                                                                                             socialistă  desfăşurată  între
                                                                                             cele   şapte   aşezări   care   de  stat,  de  la  fiecare  din   hărniciei  şi  dragostei  lor
                                                                                             compun Mă-rtineştiul.   cele  două  vaci  din  gospo­  pentru   a   face   pămîntul
                                                                                                                                               mai  darnic,  pentru  a  avea
                                                                                               Realizările  din  Jeledinţi  dăria   sa   predînd   anual
    )0 Ra-                                                                                                                                     animale  mai  multe  şi  mai
    ncţii ;                                                                                  se  datorează,  în  primul  rînd  peste  1  700  litri  de  lapte),   frumoase.   Multe   lucruri
     în a-
    ir tal;                                                                                  oamenilor  -  românilor  şi  Iacob  Flora-n  (şef  de  echi­  bune   au   realizat   oame­
   oiuoare     In  ziarul  nostru  din  19   ţionare  sută  la  sută  cu  gaz   laţie  a  autobuzelor  pe  tra­                                nii  comunei  în  aceşti  ani.
   mcito-    mai,  sub  titlul  „Un  expe­  metan,  tractorul  U  800  la   seele  urbane,  redeschiderea   mag  hilarilor  care  trăiesc  şi  pă  la  brigada  „Măgura”,
   semes-    riment  pe  calea  reuşitei"   care  se  reduce  cu  70  la                     muncesc  înfrăţiţi  pe  aceste  omul  care  organizează  şi   Am  rămas  oarecum  sur­
   ircsci  ;   scriam  despre  eforturile  pe                  unor trasee suspendate, 'îm­                                                    prinşi   cînd   tovarăşul
   >r; 9,00                           sută  consumul  de  motorină.   bunătăţirea   transportului   meleaguri.  Despre  ei  ne-au  conduce  lucrările  din  a-
   >  Răs-   care  le  fac  cadrele  de  con­  Au  mai  fost  prezentate  şi   tehnologic  şi  a  celui  de                                    Nicolae   Cânda,   secretar
   ■; 10,00   ducere  şi  specialiştii  de  la   alte  mijloace  de  transport   mărfuri pentru populaţie. ■  vorbit  cu  admiraţie  tova­  ceastă  brigadă  a  coopera­  al   comitetului   comunal
   05  Din   G.I.G.C.L.  şi  Întreprinderea.  prin  care  se  elimină  total                 răşii  de  la  primăria  co­  tivei  agricole),  Aron  Mun-   de  partid,  primarul  loca­
   Filar-                                                       Un  cuvint  de  laudă  se
   ; 10,2Q   sa  de  profil,  I.J.T.L.,  pentru   consumul  de  carburanţi  —   cuvine  cu  acest  prilej  tu­  munei,  ca  şi  alţi  locuitori  teanu  (cel  care  după  40   lităţii,   a   insistat   să   nu
   îsurlle   a  rezolva  mai  bine  proble­  electrocare  şl  atelaje  hipo   turor  celor  care  au  pus  şi                                  omitem  din  prezenta  ru­
   oriţa ;   ma  transporturilor  auto  in   —  care  se  află  in  prezent                  din  Turmaş,  Dîncu  Mare  sau  de  ani  lucraţi  la  combina­  brică...   întreprinderea   me­
   ; 11,05   condiţiile  crizei  de  carbu­                    pun  mult  suflet  Jn  reuşita   Tămăşasa.            tul  din  Călan  şi-a  mutat
   ;  12,00                          in  dotarea  unităţilor  de  gos­  acestei  acţiuni  —  mecanicul                                         canică Orăştie.
   5  Tri-   rant  lichid.  Scriam  atunci   podărie  comunală  şi  loca-   specialist  Alexandru  Tamşa,   Nu  e  greu  să  fii  mereu  locul  de  muncă....  în  cîmp),   „Este   unitatea   noastră
   n  co-    despre  experimentul  privind   tivă ale G.I.G.C.L.  maiştrii  llie  Baciu  şi  Vasile   în  frunte  atunci  cînd  în  aşa  cum  sînt  mulţi,  foarte   patronatoare,   care   ne   a-
   00  De    autobuzul  care  funcţionea­
   ’iubul                                  Demn de notat este că   lovescu  de  la  Deva,  meca­  C.A.P,   Jeledinţi   lucrează  mulţi  alţii  între  cei  peste   jută  şl  ne  sprijină  deose­
   an de     ză  cu  gaze  naturale  in  loc   expoziţia organizată ieri la  nicul  auto  Petru  Popa  de                                      bit  în  munca  din  C.A.P.
             de  benzină.  Ei  bine,  experi­  Deva  este  în  mare  parte  o   la  Orăştie,  loan  Tofan,  Ma­  oameni  ca  Alexandru  Zudor  350  de  români  şi  maghiari,
   :e        mentul-  la  care  ne  refeream   retrospectivă,  căci  aceste                  (preşedintele   cooperativei),  fraţi  buni  în  muncă  .şi   De  exemplu,  cu  mulţi  ani
    lk                                                        rin  Creveniceanu  şi  loan                                                      în  urmă,  ferma  zootehni­
   iică ;    atunci  a  devenit  intre  timp   mijloace  la  transport  se  află   llie  de  la  Hunedoara,  şe­  Vi’cto.r Vandu (20 de ani  viaţă.
    17,05    „producţie de serie".    deja  in  exploatare.  Este   ful   de   coloană   Emilian                                               că,  arăta  ca  o  baltă  cu
     Au-      Ieri,  in  curtea  I.J.T.L.  a                                                                                                   noroi,  în  care  erau  „plan­
                                     vorba  de  20  de  autobuze
   Orele                             vo.                      Gloabă,  mecanicul  Alexan­
                                     UD
    i, în   fost  organizată  o  expozi­  UD  112  şi  5  TV  20,  aflate   dru  Hidan  şi  strungarul  loan                                   tate"   adăposturile   pentru
     ani    ţie  de  mijloace  de  transport   in circulaţie la Deva,   Bordeuş  de  la  Petroşani  şi,                                        animale.  Cum  arată  acum,
                                     in circulaţie la Deva, Hu-
    î ani   menite  să  asigure,  cu  în­  nedoara, Vulcan şi Orăştie;                                                                         vedeţi  şi  dumneavoastră  :
    ;e şi   semnate  reduceri  de  carbu­                     bineînţeles,   conducerea
    *re ;                            de camionul SR 113, de   G.I.G.C.L. şi I.J.T.L.                  Prezenţe artistice                       prin  grija  conducerii  uni­
     Ra-    rant  lichid,  transportul  ur­  tractorul U 800.   Un  cuvint  de  mulţumire                                                      tăţii şi prin multe ore de
    îoria   ban  de  mărfuri  şi  călători.   De  la  specialişti  şi  ca­  au  specialiştii  de  la  I.J.T.L.
    22,00   Au  fost  prezentate  în  ex­                                                      După   ce   pentru   faza  comună  şi  de  binecunos­  muncă   s-a   amenajat  in­
     îiju-                           drele  de  conducere  de  la   la  adresa  altor  colective  .                                            cinta,  am  construit  cu  for­
   r >5,00  poziţie  :  autobuzul  TV  20  cu   G.I.G.C.L.  şi  I.J.T.L.  aflăm  că   muncitoreşti  care  au  spri­  judeţeană   a   celei   de-a   cuţii  căluşeri  ai  formaţii­  ţe  proprii  o  moară  pentru
            funcţionare  exclusiv  pe  gaz   preocupările  se  îndreaptă   jinit  şi  sprijină  această  ac­  IV-a  ediţii  a  Festivalului   lor   reunite   din   satele
            metan,  autobuzul  UD  112   acum  către  mărirea  auto­  ţiune  :  cel  al  regionalei                  Dîncu  Mare  şi  Dîncu  Mic   furaje,   pătule.   Iar   din
            Diesel,  cu  funcţionare  70   nomiei  de  circulaţie  a  a-   Deva  a  Întreprinderii  de   naţional  „Cîntarea  Româ­  (în  fotografia  de  mai  jos).   1978,  de  cînd  la  conduce­
            la  sută  cu  gaz  metan  şi  30   cestor  vehicule  —  in  pre­  reţele  şi  instalaţii  de  dis­  niei"   comuna   Mărtineşti    rea  I.M.O.  a  venit  ing.
     m      la  sută  motorină,  camionul   zent limitată la 20—30 km.  tribuire   a  gazelor   natu­  s-a   prezentat   cu   cinci   Printre  cei  mai  activi  şi   Mircea  Rotea,  ferma  şi-a
            SR  113  de  5  t  capacitate,                                                                           talentaţi   artişti   amatori
    mţii                               Aplicarea  acestor  soluţii   rale,  Întreprinderii  mecanice   formaţii,  iată  că,  de  cu-           schimbat  şi  mai  mult  în­
    ecul    pentru  transport  tehnologic   in   cadrul   unităţilor   Orăştie,  termocentralei  Min­                se   află   Aurel   Botescu,   făţişarea.   în   perioadele
    OA-     locql  ca  şi  autofurgonetele   G.I.G.C.L.  a  permis  îmbună­  tia, I.J.P.M.P.S.  rînd,  la  Mediaş,  în  cadrul   Daniel   Costa,   Corneluţ
    Fla-    TV 12 şi ARO 320 cu func­                                                                                                          de  vîrf,  muncitorii  de  la
    nu-                              tăţirea graficului de circu­       ION CIOCLEI          fazei   republicane,   două   Rădulescu,   Traian   Cos-   I.M.O.  sînt  prezenţi  aici,
    )ra-                                                                                     dintre  acestea,  s-au  cali­                     în   agricultură,   cu   sutele
    Ar-                                                                                                              tescu.  Un  merit  deosebit
    on-          „Busola de argint”                                                          ficat   şi   au   evoluat   cu   în  instruirea  acestor  for­  şi  ne  ajută  la  stringerea
    Sll :                                                                                                                                      furajelor,  la  repararea  şi
    a) ;                                                                                     mult  succes.  Este  vorba   maţii   îl   au   învăţătorii
    *0-                                                                                      de   grupul   de   dansatori                      întreţinerea   utilajelor   şi
    îele            indică... Bradul                                                                                 Leontina  Lobonţ  şi  Vio-   instalaţiilor,   la   dotarea
     cu                                                                                      din localitatea centru de  rel Popa.
     l)    Marele  trofeu  „Busola  de   rii  de  fluiere  din  Dum­                                                                           fermei  zootehnice.  Iată,  ■
                                                                                                                                                                  ziua
                                                                                                                                                     exemplificare,
                                                                                                                                               spre
      L  argint"  (locul  II  pe  ţară)   brava  de  Sus,  la  spătarii   •   Schimb  de  experien­                                            de  duminică,  26  iunie  a.c.
     i) ;  se  află,  de  cîteva  zile,  la   din   Rişculiţa,   rotarii   din   ţă.  în  organizarea  între­
     din                                                                                                                                       La  stringerea,.  transportul  '
    RI-   Brad.   A   fost   cucerit   de   Leauţ,  dogarii  din  Dobroţ,   prinderii   cinematografice                                        şi  depozitarea  balot  ilor  '
    3er  echipajul   „Sunet   de   tul­  olarii  din  Obîrşa  au  fost   judeţene,  la  Căminul  cul­
     le-  nic"  al  Casei  pionierilor  şi   tot  atîtea  momente  de  cu­  tural  din  Băcia  a  avut                                         de  paie  au  muncit  alături  '
     îa-  şoimilor   patriei   Brad   in                                                                                                       de  cooperatori  şi  120  de
     l-a                            noaştere   a   unor   străvechi   loc  un  schimb  de  expe­
         cea de-a   XlII-a   ediţie a  îndeletniciri,  dar  şi  a  ce­  rienţă  la  care  au  partici­                                         muncitori,   în   frunte   cu
   rtiS>  expediţiei   naţionale   „Cu­  lor  care  nu  le  lasă  să  pia­  pat  coordonatori  ai  Uni­                                        directorul  lor.  Ce  să  mai
     U-   tezătorii".   Şi tot   aici se                                                                                                       spun,  sînt  sigur  că  ori­
     sa                             ră,  urcînd  prin  ani,  fru­  tăţilor   cinematografice
     Jn   află  şi  „Pana  de  bronz"  —   moasele meşteşuguri.  hunedorene   din   mediul                                                     care  unitate  agricolă  din
     )  ;   locul  III  pe  ţară,  ocupat   Din   ţinutul   hunedorean   rural.   S  i m  p  o  z i o  n  u  l                                 judeţ  şi-ar  dori  un  ast­
     un   de   cronicarul   expediţiei,                                                                                                        fel de... patron !“
     NT:                            temerarii   au   trecut   Mun­  „România   —   promotoare
     a-   Luminiţa Şoriţău.         tele  Găina,  au  coborît  la   a  păcii  şi  destinderii  in­
           Cine  sînt  temerarii  care   Vidra  lui  Avram  Iancu,  la   ternaţionale",   realizat   cu
          au   cutezat   să   urce   cele   tulnicari   şi   ciubărari,   în   colaborarea   tovarăşilor   E-
     u-
          mai  înalte  trepte  ale  ex­  sate  moţeşti  la  Gîrda  de   mil   Vărzaru,   directorul
          pediţiei,   făcînd   ca la  Sus,  pe  la  Neagra  au  a-   căminului   cultural,   şi                       ţiune  executate  a  fost  re­  se  vor  obţine  din  cele  150
          această   vreme   a verii  juns   la   Gheţarul   de   la   prof.  Angela  Rusu,  ca  şi   Veşti diferite   zolvată  problema  asigură­  de  grame  viermi  de  măta­
          „Busola  de  argint"  să  in­  Scărişoara,   apoi   la   Cîm-   proiecţia   documentarului                  rii   necesarului   de   apă   se,  o  parte  din  bani  vor
         dice... oraşul Brad ?                                  „România  —  pentru  o  lu­   '•  ÎMPĂDURIRI.  Prin  gri­  pentru  adăpatul  animalelor
           Doisprezece  elevi,  purtă­  peni,   Abrud.   Au   văzut   me  fără  arme"  şi  a  fil­  ja  consiliului  popular  co-'   aflate pe păşune.  fi  folosiţi  pentru  întregirea
          tori  ai  cravatelor  roşii  cu   cum  sînt  meşteşugite  fur­  mului  artistic  „Mondo  U-   munal,  in  primăvara  acestui   • SERICICULTURA. Prin   bazei  materiale  a  şcolilor
          tricolor,   şi   îndrumătorii   cile,   doniţele,   punguliţele   mano“   au   prilejuit   dez­  an,  în  împrejurimile  Mărti-   valorificarea gogoşilor ce  şi căminelor culturale.
         lor  —  prof.  Maria  Mun-   de meşină...              bateri  care  au  dat  sub­  neştiului  s-au  executat  lu­
         tcanu  şi  prof.  Marin  Stan.   12  copii  şi  dascălii  lor   stanţă  schimbului  de  ex­  crări  de  împăduriri  (sal-
         Dar   să-i   cunoaştem   pe   au   străbătut,   în   12   zile,   perienţă.         cîm,  gorun,  pin©şi  molid)
         temerari:   Gheorghe   Iacob   241  km  din  care  155  km                          pe  o  suprafaţă  de  peste  20                   saivanelor  de  oi  din  comu­
         —     căpitanul   echipajului,   au  fost  „bătuţi"  cu  -  picio­  •   „Cînteccle   Ruscăi"   de hectare.
         Luminiţa   Şoriţău   —   se­  rul.   Dar   cine   ar   putea   la...  Toplita.  Formaţia  fol­                                        nă.  Pentru  o  şi-l  fixa  mai
         cund   şi   cronicar,   Gabriel   spune   cîte   bucurii,   cîte   clorică  a  Casei  de  cultu­  •  CONTRIBUŢIE IN MUN­              bine,  răpesc  azi  o  oaie,
         Stănescu   —   istoric,   Alin   peripeţii,   cîte   obstacole,   ră  din  Hunedoara  a  sus­  CĂ.  Zeci  de  locuitori  din   B  Unii  cetăţeni  mai  lasă   miine  un  trriei...  Sâ  nu  le
         Palcu  —  fotograf,  Rodica   cîte  frumuseţi  nu  le-a  în­  ţinut  două  apreciate  spec­  toate  cele  şapte  sate  a-   in  voia  soartei  animalele   fie  oare  teamă  lighioane­
         Liţă  —  sanitar,  Sorin  Mo-   soţit  acest  drum  1  Iar  va­  tacole   la   pădurenii   din   parţinătoare   comunei   au   (a  se  citi  „in  fineţe,  pe
         cioi  —  gospodar,  Zenovia   loarea   lui   documentară   şi   (Topliţa   şi   Hăşdău.   Cu                 culturile  de  griu  şi  po­  lor  de  iscusinţa  celor  17
         Onofraş  —  desenator,  Dia-   educativă  este  răsplătită  pe   „Cîntecele  Ruscăi",  soliş­  participat,  prin  contribuţie   rumb".)  Celor  care  după   „trăgători  de  elită"  care
         na   Pîciişan   —   geograf,   măsură.   ;,Busola   de   ar­  tii  vocali  Mircea  Nedelca,   în  muncă,  la  lucrările  de   repetate  atenţionări  au  con­  compun  grupa  de  vinători
         Florin   Coşoveanu,   Aurelia   gint"  şi  „Pana  de  bronz"   Magdalena   Cinco,   Puiu   întreţinere  şi  repararea  dru­           din  comună  ?  Dacă  lupii
         Guş,   Dan   Stoica,   Sorin   stau mărturie.          Scorobete,  surorile  Balint,   murilor  de  legătură  dintre   tinuat  să  manifeste  nepă­
         Ned opaca — etnografi.       Dar  „Sunetul  de  tulnic",   Elena  Smădoi  şi  instru­  aceste  localităţi  pe  o  lun­  sare,  li  s-au  dat  amenzi   ar  înţelege  şi  ar  putea
           Ce  şi-a  propus  echipajul   echipajul  zărăndean  nu  se   mentiştii   Sabin   Lupuţiu,   gime de 15 kilometri.  intre  150  şi  500  de  lei.  lată   să-i  asculte  povestind...  po­
         „Sunet  de  tulnic"  în  cea   opreşte   aici.   „Busola   de   Mihai   Sîrb,   Aurel   Şen-                 numele  citorva  „premiaţi":   veşti vinătoreşti !
         de-a  XlII-a  ediţie  a  cu­  argint"   îl   orientează   spre   droni,   Marcel   Lup   şi   •  IN UNITĂŢILE" AGRI­  Aurel  Tivescu  şi  Ion  Ti
         tezătorilor   ?   „Meşteşuguri   alte   puncte   cardinale.   Francisc’  Malea  au  cUce-   COLE.  în  cadrul  fermei
         tradiţionale  din  Munţii  A-   Pentru   această   vacanţă   rit  publicul,  iar  momen­  zootehnice  a  C.A.P.  Dînc   vescu  -  din  Dineu  Mare,
         puseni".   Şi,   pentru   a   le   şi-a  ales  „Drumul  aurului"   tele  vesele  ale  lui  Nicu-   se  lucrează  cu  forţe  spo­  Ion  Tirănescu  —  din  Dineu
         cunoaşte,   a   străbătut   un   —  tot  în  Apuseni.  Simbo­  şor  Gheorghioni  au  între­  rite  la  construirea  a  două   Mic.
         drum   lung,   anevoios,   dar   lic  drum.  Ar  putea  Urca   git   inspirat   şi   plăcut   fînare  a  cîte  300  de  tone.
         încărcat   de   frumuseţea   chiar   spre   cucerirea   tro­  spectacolul   realizat   sub   La  C.A.P.  Jeledinţi,  prin  lu­  B  De  mai  multă  vreme,   Rubrică realizată de
         meşteşugurilor   întîlnite,   a   feului de... aur.    conducerea  muzicală  a  lui   crările de captare şi aduc-  lupii au cam luat mirosul  MIRCEA DIACONU
         valorilor   obiectelor   colec­                        Maxim   BucUr,   în   regia
         tate. Popasurile la meşte­            LUCIA UCIU       lui Mircea Goian. •
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20