Page 17 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 17
~gHI - ......
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
întreaga recoltă de grîu, cit mai grabnic
S O C I A L I S M U L în hambare, fără nici un fel de pierderi!
răspundere,
începînd de ieri, s-a tre
într-un
spirit
nea, au trecut la secerişul
griului şi alte unităţi agri
de ordine şi disciplină e-
cut la secerişul griului în
numeroase
agricole
unităţi
temeinic organizată, să se
C.A.P. 'l’ebea, Lunca, Riş
din judeţul nostru. Acum, xemplare, iar munca să fie cole cooperatiste cum sînt
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al; toate forţele şi cnijloacele desfăşoare într-un flux ca, Teiu, Dobra, Gurasada,
trebuie folosite din plin, la continuu şi în ritmuri înal Orăştioara de Jos, Şoimuş,
SI AL CON S IU li IUI POP U LAR J U D E Ţ E A N capacitate maximă, zi de te atît la seceriş, cît şi la Tîmpa, Simeria, Banpotoc
zi şi ceas de ceas, pentru ca balotarea şi eliberarea o- şi altele din cadrul consi
întreaga recoltă de grîu să perativă a terenurilor de liilor uniqe agroindustriali
Anul XXXV, nr. 7978 MIERCURI, 6 IULIE 1983 4 pagini — 50 bani fie strînsă cît mai grabnic paie, la arături, pregătirea Deva, Ilia, Brad, Simeria,
în hambare, pentru a se e- patului germinativ şi se- Călan, Orăştie şi Geoagiu.
vita orice pierdere sau ri mănarea culturilor duble. S-a început recoltarea griu
sipă. în cuvîntarea la ple în toate unităţile agrico lui. din soiurile Libelula,
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, nara C.C. al P.C.R. din le s-au luat măsuri hotă Iulia, Turda şi Rana II şi
29—30 iunie- a.c., tovarăşul rîte şi se acţionează per în fermele din Chitid, O-
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R, Nicolae Ceauşescu, secreta manent în spiritul orientă răştie şi. Deva ale între
rul general al partidului, rilor şi indicaţiilor preţioa prinderilor agricole de stat
subliniind sarcinile şi răs Haţeg, Simeria şi Deva.
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ se date de secretarul ge
punderile ce revin celor ce neral al partidului. între Ploile căzute în ultima săp-
muncesc pe ogoare în rea primii care au intrat cu tămînă au creat şi creează
P R O G R A M D E L U C R U M O B I L I Z A T O R lizarea unei producţii agri combinele în lanurile de încă greutăţi la recoltat.
cole bune şi în acest an,
grîu sînt combinerii Viorel
Trebuie să recoltăm însă şl
arăta că : „în momentul de Jurca, Toan Cozma, Nico în aceste condiţii. Acolo
faţă sînt necesare măsuri lae Cioază şi Toan Mîrza, unde nu pot intra combi
hotărîte pentru strîngerea care au secerat primele nele, trebuie să fie folo
P E N T R U t o ţ i o a m e n ii m u n c ii în cel mai scurt timp a hectare de grîu la C.A.P. site secerile şi coasele, iar
culturilor — îndeosebi a Brănişca. în lanurile de griul adunat în stoguri să
griului — fără nici un fel grîu ale C.A.P. Leşnic au
de pierderi". Aceste cerin intrat mecanizatorii Lucian N. BADIU
Puternic Contribuţie sporită la asigurarea ţe impun să se acţioneze Bobar, Aurel Cătălina şi
peste tot cu seriozitate şi Gheorghe Rusu. De aseme (Continuare în pag. a 3-a)
stimulent pentru unor producţii agricole sigure
a extraqe mai şi stabile prin creşterea
mult cărbune potenţialului productiv al pămîntului!
Cu deosebită satisfacţie Elaborat din iniţiativa şi Congresului al Xll-lea şi Con
şi mulţumire am constatat cu contribuţia hotărîtoare a ferinţei Naţionale ale parti
că noi, minerii din subte secretarului general al parti dului, avînd o importanţă
ran, care asigurăm resurse dului, tovarăşul Nicolae deosebită pentru progresul
le energetice şi materiile Ceauşescu, Programul naţio agriculturii şi al întregii eco
prime pentru dezvoltarea nal pentru asigurarea unor nomii naţionale, pentru rea
economiei, vom beneficia producţii agricole sigure şi lizarea principiilor autocon-
şi de această dată de veni stabile prin creşterea poten ducerii şi autoaprovizionării
turi mai mari, obţinute atît ţialului productiv al pămîn teritoriale, precum şi pentru
prin majorarea retribuţii tului, mai buna organizare ridicarea nivelului de trai al
lor tarifare, cit şi pe ca şi folosire în mod unitar a întregului nostru popor. Pro
lea sporirii părţii variabile terenurilor agricole, a întregii gramul aprobat de plenara
suprafeţe a ţării, realizarea
în venitul total, parte care C.C. ai P.C.R. şi hotărîrea a-
va ajunge, în a doua jumă irigaţiilor pe circa 55—60 la doptată de Marea Adunare
tate a anului 1984, la peste sută din suprafaţa arabilă, a Naţională acordă o atenţie
lucrărilor de desecări şi com
23 la sută din veniturile deosebită, pe întreaga peri
baterea eroziunii solului sta oadă la care se referă, mă
obţinute prin muncă. Mine bileşte într-o perspectivă cu surilor de creştere a supra
rii beneficiază de cele mai prinzătoare şi unitară direc feţei agricole şi arabile, de
ridicate cote din retribu ţiile fundamentale de acţiu conservare şi ridicare a po
ţia tarifară privind sporul ne în vederea înfăptuirii po tenţialului productiv al în
pentru vechime neîntrerup liticii agrare a partidului, tregului fond funciar, pămîn-
tă în aceeaşi unitate. Eu, pentru realizarea unei agri tul fiind, în concepţia secre
culturi moderne, intensive, de tarului general al partidului,
ŞTEFAN ALBA, înaltă productivitate. înfăp avuţia naţională cea mai de
miner şef de brigadă tuirea neabătută a prevede preţ a poporului nostru, fac în fotografie : combine
la I.M. Petrila rilor Programului se înscrie torul de bază în obţinerea lucrind la secerişul griului, In întîmpinarea marii
în ansamblul măsurilor de la ferma din Chitici a I.A.S.
(Continuare in pag. a 2-a) materializare a hotărîrilor (Continuare in pag. a 2-a) Haţeg. sărbători naţionale
\
\
35 de oni de la organizarea primelor şantiere ^ a poporului nostru
*
naţionale ale tineretului j proximativ 700 tone de l
fier vechi şi 10 tone de j
Şcoală de educaţie in cultul muncii, ! fontă. Aceste rezultate, )
)
dedicate
marii
sărbători
Cu aceiaşi dotare, dar cu un naţionale a poporului ^
nostru au la bază liăr- I
pius de exigenţă se va asigura la înalta tensiune a trăirii comuniste nicia constructorilor liu- -
nedoreni, mobilizarea lor .-
Se împlinesc în acest miez ponsabilitate. In anul-.1948, exemplară la toate Iocu- J
in continuare creşterea de vară 35 de ani de la crea mii şi mii de tineri, din toa
rea primelor şantiere naţio te colţurile ţării, muncitori, rile de muncă, preocupa- )
realizărilor zilnice nale ale tineretului din ţara ţărani, intelectuali, ostaşi, rea constantă pentru buna \ ţ
noastră. Ani ce se constituie
studenţi, elevi, fete şi băieţi,
gospodărire
şi
economi-
într-o adevărată epopee re au făcut pe marile şantie sire a materialelor uti- (
Pe parcursul trimestrului ţie, cum sînt abatajele voluţionară de muncă şi re naţionale ale tineretului lizate,
al II-lea din acest an, pro frontale cu susţinere indi transformări înnoitoare, în dovada unui înalt patriotism,
ducţia extrasă de colectivul viduală din stratul 3, sec care tinerii patriei, acţio- înscriind pentru totdeauna rii eficienţei economice ■I
minei Aninoasa a crescut toarele I şi IV, abatajul nînd alături de comunişti, de în cartea de onoare a mun ţ întregii activităţi.
în mod ritmic, de la o mecanizat din stratul 13, ceilalţi oameni ai muncii, cii titlul de brigadier.
lună la alta. Noua condu sectorul III, abatajul în sub conducerea Partidului Punct de intîlnire al tine | DEPĂŞIRI DE PLAN PRODUCŢIE FIZICĂ
cere a minei a promovat trepte răsturnate din sec Comunist Român, au avut rilor de diferite categorii, } Oamenii muncii de la SUPLIMENTARA t
un pronunţat spirit de exi torul II şi altele. Pentru un rol de frunte în obţine aceste prime şantiere naţio ţ întreprinderea de con- t
genţă în activitatea de ba- trimestrul al III-lea, toate rea importantelor succese ale nale ale tineretului au de ( strucţii siderurgice Hu Primul semestru al a- l
poporului nostru. Sînt ani venit adevărate şcoli de nedoara, mobilizaţi de or- nului a fost încheiat cu J
care şi-au tras seva din instruire şi educare prin ganele şi organizaţiile de rezultate bune în muncă J
I.M. ANINOASA
perioada marilor lupte ale muncă şi pentru muncă a partid, au încheiat pri- şi de colectivul Uzinei )
proletariatului român, cînd tinerel generaţii. Aici, pe mele şase luni ale anu de utilaj minier şi repa- \
mulţi tineri, uniţi în jurul aceste şantiere, s-au călit lui cu realizări bune în
ză şi în celelalte activi sectoarele dispun de o linie raţii Crişcior. După cum ţ
tăţi — de întreţinere, re de front activă care să a- organizaţiei comuniste pro caractere, s-au deprins me producţie la toţi indica ne-a comunict tova- i
vizii şi reparaţii, transport sigure creşterea realizări prii, au luat parte la marile serii, s-a inoculat în sufle torii de plan. La con rasul inginer Ioan O-
strucţii
metalice,
sarcini
şi investiţii — fiind preo lor zilnice. Se acorda şi în bătălii duse de acesta tele miilor de tineri cultul le au fost depăşite, în prişa, directorul unităţii,
cupată ca, prin mobiliza continuare multă atenţie sub conducerea partidului. muncii, pentru edificarea perioada la care ne refe la producţia fizică de
rea formaţiilor de lucru şi pregătirii din timp a vii La scurt timp după elibe noilor obiective ale socialis rim, cu 78 de tone, la bază — vagoneţi de mi
a cadrelor tehnico-ingine- toarelor fronturi de lucru. rarea patriei şi preluarea mului. Aici s-au pregătit, de prefabricate din beton ar nă — s-a obţinut o depă
reşti, să prevină reapariţia Mina Aninoasa are în puterii de către clasa mun fapt, mulţi dintre construc
unor cauze care au frinat structura sa un sector pro citoare, condusă de parti torii de azi ai industriei mat cu 695 mc, la inves şire de plan de 3 562 bu
bunul mers al întreprinde filat numai pe lucrări de dul comunist, a început o şi oraşelor patriei. tiţii proprii cu peste căţi. De asemenea, au
rii în lunile anterioare, pregătire şi, după cum nouă bătălie, cea a redresă Iar în judeţul nostru, vatră 500 000 lei. S-au recu fost înregistrate frumoa
între aceste cauze se ne-a relatat şeful acestui rii economice, a primilor a cărbunelui şi oţelului, cu perat şi recondiţionat di se realizări şi la produc
înscrie lipsa liniei de front, colectiv, sing. Cristian Cior- paşi pe drumul construcţiei puternice tradiţii muncitoreşti ferite piese şi suban- ţia industrială şi marfă,
resimţită mai ales de sec socialiste. Şi la această samble în valoare de 1,3 la unii indicatori de efi
toarele I şi II, şi valori IOAN MUSTAŢĂ bătălie tineretul din Româ MIRCEA LEPĂDATU milioane lei şi s-au re
ficarea sub posibilităţi a nia s-a angajat cu întreaga ---------------- \ cuperat peste prevederi a- cienţă economică.
unor capacităţi de proci uc- (Continuare în pag. a 2-a) convingere şi supremă res (Continuare in pag. a 2-a) —