Page 19 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 19
MIERCURI, 6 IULIE 1983 pag. 3
■
E „Se pare rău că nu putem întineri
■
ca oraşele noastre, ca
’u- „Rememorăm anii care muncă, ne-am împlinit şi tru interesul cu care a
ot- au trecut de la absolvire ne străduim să im plinim şi menţinut trează, peste ani,
ra- şi ne dăm seama că ne-am cerinţele economiei" - a- unitatea şi solidaritatea
ri-
bucurat de tot ce ne-a firma agronomul loan Bar- clasei. Şi, deşi mulţi dintre
rea oferit acest timp nou, ge bură. Filolteia Bogdănes- ei n-au mai recunoscut cla
ci- „Vârfurile" din... Valea Arsului
neros in împliniri. Ne-am cu se consideră cea mai sa (complexa dotare a la
format, ne-am realizat visu bogată, fiind mama a trei boratoarelor şcolii de azi !), tisfacţie ale şefului de sec
rile. Ne pare rău insă că copii şi lucrind cu maşini Petru Gabor, mecanic auto
!0” nu putem întineri şi noi ca de calcul electronic, iar la Bretea Mureşană, Dan tor. De la el am aflat
oraşele noastre, ca satele fostul ei coleg, Ion Bonta, Firulescu, subinginer la Bu şi despre cei pe care-i
;lul noastre, ca ţara. Dar mă deşi e mai... bogat (cu cureşti, Gheorghe Negru, numeşte „vîrfurile" d i n . . .
oş- bucur că sintem sănătoşi cei patru fii ai săi, „toţi profesor la Şcoala gene Valea Arsului. „Avem în
de- rală nr. 7 Hunedoara, Mihai raionul Hubanec o briga
ară şi am certitudinea că vom cuminţi şi la locul lor"), n-o dă grozavă, cu nişte oa
fi in stare să dăm patriei, contrazice, subliniind doar Nagy, maistru instructor la
in continuare, Întreaga rosturile frumoase ale mun- Liceul industrial nr. 5 Deva, meni deosebit de harnici, o
5 Gheorghe Foire, inginer sil să-i cunoaşteţi şi-mi veţi
noastră vrednicie — afirmă da dreptate" — ne-a spus
loan Bodea, şeful clasei vic la Oradea, Nicolae Po
I a Xl-a B de acum două Azi - cu seraliştii gan, maistru la P.f.T.R. ing. loan Tiu.
decenii, privindu-şi cu în de acum două decenii Deva, Gheorghe Preda, o- „Vîrfurile" erau, de fapt,
Ră
ii ; credere colegii. Acei co fiţer, loan Uivary, construc cele două echipe conduse
a- legi care, cu peste 20 de cii onorate cu răspundere. tor cu contribuţii valoroase de maistrul Lucian Enache
nal; ani in urmă, muncitori Veronica Costea, Gabrie- la chipul de azi al oraşu şi minerul şef de echipă
arc
ito- fiind, se intilneau seară la Diaconescu, Cristina lui Deva - seraliştii de Gheorghe Jurca. După ce
ics- de seară in băncile liceu Giurebe — toate trei asis acum două decenii şi-au i-am cunoscut mai îndea JURCA GHEORGHE
ei ; lui ,,Decebal“ din Deva tente medicale şi mame, raportat 'împlinirile indi proape, pe ei şi pe ortacii
9,00 Lucian Enache, şi pe Aurel
:ăs- pentru că timpul nou al Cristina chiar bunică I — viduale la împlinirile ţării, ENACIIE LUCIAN lor, am fost tentaţi să Pieleanu, Constantin Jurca,
0,00 ţării ii chema să cunoască işi revăd drumul parcurs iar mulţumirile aduse das intitulăm acest reportaj
X>" alături de cei ce-şi cunosc călilor se intilneau cu mul Multe lucruri bune şi „Faţă în faţă". „De ce aşa? Simion Oprea - din echi
pu- mai mult, să se perfecţio menirea dăruirii muncii şi, ţumirile adresate partidului frumoase am aflat de la - au replicat cei doi şefi pa condusă de Gheorghe
so- neze. Şi cit de frumos era Jurca.
de în ziua cind, răspunzind la oare, care dintre cei de sub a cărui veghe s-au ing. loan Tiu, şeful secto de echipă. Doar nu sîntem
rial faţă nu au mindria de a se format. Nici profesorii Au rului Valea Arsului, din ca adversari ! Mai bine, cum „Ei sînt „vîrfurile" —
trei apelul fostei diriginte - şii utili, necesari, probin- relia Arimescu, dirigintă, drul întreprinderii miniere să-i spunem ?, alături, îm ne-au mai spus cei doi
etin prof. Aurelia Arimescu -
;co- du-şi cu răspundere statu Eugenia Ghişoiu, Eugen Barza. Ne-a vorbit despre preună, aşa cumva. Pen şefi de echipă. Datorită
oa- raportau: „Lucrez in aceeaşi tul ocupat in muncă şi Ghişoiu, Agnişa Nuţu nu-şi specificul muncii din acest tru că uniţi am reuşit să lor brigada noastră se află
i la unitate ca şi in urmă cu viaţă ! Ar putea spune alt puteau ascunde emoţia şi sector, despre multele greu obţinem, lună de lună, de în fruntea celor 51 de bri
ita- 20 de ani. Dar acum ca
de fel cei ce-i cunosc pe teh bucuria reintilnirii cu se tăţi peste care s-a trecut păşiri de plan cu peste găzi cîte sînt în cele patru
orie muncitor specialist, ca mais nicianul Ervin Farcaş şi pe raliştii care le-au o- pînă a se ajunge la re 3 la sută. împreună, am raioane din sector". Aşa
\tul tru, ca asistentă, ca ingi soţia sa Florica, oameni norat aşteptările şi tru zultatele demne de laudă bele echipe am confirmat, i-am cunoscut şi noi pe a-
l — ner, ca agronom". Simion de aleasă probitate pro da : „Majoritatea aţi ră cu care sectorul se pre prin tonele de minereu ex ceşti muncitori destoinici,
Balaş - tot in construcţii,
iVO- fesională şi morală in ca mas in aceleaşi unităţi, zintă la bilanţul sfârşitu tras, eficienţa metodelor de pricepuţi, dar care înainte
îate dar ca subinginer, fericit drul cooperativei ,,Mure dar n-aţi rămas aceiaşi, lui de semestru. Inflexiu exploatare prin surpare, de
etin că fiica se pregăteşte pen de toate sînt oameni, cu a-
t în şul“ ! Ar putea spune alt v-aţi realizat, v-aţi perfec nile vocii sale atunci cînd susţinere în piloni meta devărat „de aur". „Carate
.7,40 tru muncă şi viaţă in ace fel cei ce apelează la ţionat in consens cu ce ne-a vorbit despre autorii lici". le" care le exprimă va
.8,00 laşi liceu, Traian Adam - serviciile supraveghetoarei rinţele meseriei, ale mun tuturor acestor realizări -
in- l-am cunoscut şi pe Şte loarea: lucrul bine făcut şi
X tot la I.T.A. Deva, dar cu Oficiului telefonic Deva - cii şi vieţii. E adevărat, nu „oamenii din baia Văii fan Nicolae, loan Balta, simţul de răspundere. (A-
filf.. satisfacţia maturităţii in Angela loan Grădinaru - putem Întineri ca oraşele Arsului" — trădau senti Nicolae Gavrilă, Petru Cir- driana Benea, corespon
îala meserie, Petru Agustinov model de strădanie şi con noastre, ca ţara, dar avem
Ră mentele de mîndrie şi sa- cu — din echipa maistrului dent).
ii- şi-a desăvirşit pregătirea duită care acum, ia intil- mindria de a ne şti, şi la
tlio- intr-o şcoală tehnică ener nirea de 20 de ani, pe care ceasul părului argintat,
dc getică şi-i mindru de ea ca o organizase in cele mai apţi in marşul de probă al
\ on
T
şi de familia şi căminul mici amănunte, nu-şi putea competenţei, al probităţii Şoferi şi
său. „Noi, generaţia care zăgăzui lacrimile bucuriei ! profesionale, politice şi ci Aflăm de la cooperativa
acum două decenii am ur N-a fost coleg aici care vice". ■ //
mat şi şcoala pe Ungă să nu-i mulţumească pen LUCIA LICIU mecanici „Moţul'
î3
mţii • Cele două secţii de « Pentru prima dată
ocul La atelierul transporturi tîmplărie din Brad şi în oraşul Brad, atelierul
OA- şi reparaţii auto, cu sediul Baia de Criş prezintă în foto de pe strada Cu za
Fla- in incinta Uzinei de prepa
mu- cadrul expoziţiei cu vîn- Vodă execută fotografii
Dra- rare Gurabarza, lucrează zare din Deva, bulevar color atît în studioul
(Ar- 236 de oameni, intre care dul „Decebal", 10 noi ti secţiei, cît şi la domi
:on- 140 conducători auto şi
NI : puri de mobilier, creaţii ciliul solicitanţilor.
:a) ; 96 mecanici. In dimineaţa „de ultimă oră" ale meş
No in care am stat de vorbă
mele terilor de aici. ® In cursul săptămînii
cu cu tehnicianul Virgil Dan, viitoare, în oraşul Brad
al) ; şeful atelierului, erau gata ® Pe strada „Moţilor", va fi înfiinţată ,o nouă
[Lu- secţia „rame-geamuri"
nele de plecare in cursă zeci secţie de înregistrări
Po- execută la comandă înră
nei- de autobasculante pentru mări de fotografii, ta benzi magnetice, care va
/ră- descoperta Valea Arsului, blouri şi tapiserii în ra avea sediul pe strada
;ito-
mul pentru transportul minereu me tip „blondell" Minerilor.
A7
lui de la Brusturi spre U-
zina de preparare Gura
riile
■IE : barza şi aprovizionarea cu Din activitatea tineretului
•ia);
•rie- materialele necesare între
a) ; ţinerii şi reparării maşini o Săptămînă record. Gurabarza. Astfel, pesl
veu Perioada 27 iunie — 2 iu 300 de utecişti lucreazi
■ă) ; lor. Se aflau gata de lie a.c. a fost declarată, în cadrul şantierului 1<
Da- start Alexandru Ceama, loan
pro- la nivelul organizaţiei o- cal de muncă patriotic;
$oa- Ilarla urbanistică a municipiului reşedinţă dc judeţ s-a îmbogăţit cu moderne an Cernat, losif Draia, loan răşeneşti U.T.C., „Săiptă- la realizarea aducţiunii ci
?asa sambluri de locuinţe recent construite. In fotografie: cîteva noi blocuri intre străzile Mi- mîna record în colectarea apă necesară viitoarele
IA : bai Eminescu şi împăratul Traian. David, Florea Nicu şi mulţi
rA : alţii. Despre ei, despre fierului vechi". Sute de procese de producţie. U
'Lu tineri din cadrul organi alt obiectiv vizează cor
întreaga recoltă Noi sortimente de băuturi veteranii drumurilor lungi zaţiilor U.T.C. ale liceu strucţia aferentă staţii
mi ne-a vorbit cu multă căl lui industrial, E.G.C.L., de transformare de 1
de grîu, cit mai răcoritoare dură şi mindrie şeful ate secţiei bunuri metalice descoperta Valea Mori
BB şi I.C.S.M. au colectat şi o în agricultură. La fej
lierului. Ani mulţi de lucru
îtru grabnic in hambare, Vara este anotimpul nităţile de alimentaţie pu predat peste 80 000 Kg ma legumicolă . a C.A.l
nea cînd se consumă o mare blică. în perioada urmă la volan au Constantin fier vechi. 9 Sprijin pen Brad, un număr de 15
ldă, Onea - 37, loan Codrin - tru realizarea investiţiilor. elevi ai şcolii genera]
lUlt fără nici un fel cantitate de băuturi răco toare, I.J.L.F. Hunedoara nr. 1 şi liceului „Avraa
îea- ritoare. Pentu satisface va produce şi alte sorti 35, Gheorghe Adam, Izidor Comitetul orăşenesc Brad
>de- rea cerinţelor' populaţiei mente de băuturi răcori Colda, loan Dărăbanţ — 30. al U.T.C. a luat hotărî- Iancu" lucrează zilnic 1
sud. de pierderi ! întreţinerea culturilor di
vor Institutul de cercetări şi toare ca : suc de coacă Nu i-a uitat nici pe cei ce rea de a participa, prin grădina de legume, pr;
18 proiectări pentru valorifi ze, suc de mere, suc de munca patriotică presta
în- (Urmare din pag. 1) carea şi industrializarea struguri cu aromă de repară maşinile, mecanicii tă de tineri, la realiza şitul stolohilor de eăj
legumelor şi fructelor Bu zmeură ş.a. Vladimir Biscă, Nicolae Da rea la termen a punerii şuni, introducerea şi în
t fi prăştierea compostulu
cu fie treierat staţionar cu cureşti a elaborat recent vid, loan Tebieş, Florea în funcţiune a noii uzi
>ros combinele. Timpul este reţete pentru fabricarea ■ Ceea ce merită menţio necesar viitoarelor cu
vor înaintat şi nu ne mai în nat este faptul că toate Tod ■.. ne de preparare de la turi din sera legumicoli
aie, de noi sortimente de bău aceste băuturi răcoritoa
lec- găduie nici un fel de amâ turi răcoritoare pe bază
no- nare. Este deci necesar ca de sucuri extrase din fruc re au la bază concentrate
3in- te bogate în componenţi de sucuri provenite din gram“ - se pling clienţii. cum, să arătăm că, deşi
40— toţi specialiştii să fie per
şi manent în cîmp, să ia pro nutritivi valoroşi. Intre- fructe cu adaus de arome Intr-adevăr, ar fi astfel groapa cu pricina nu a
be de umiditate şi să di prinderea judeţeană pentru naturale extrase din plante evitate o serie de recla fost acoperită, ea a fost
trei maţii care nu le lac deloc...
;ru> rijeze în mod operativ valorificarea legumelor şi aromatizate. Ele nu con B In cadrul secţiei con reclamă. împrejmuită in mod cores
ser- combinele pe acele sole fructelor a şi început fa ţin substanţe artificiale şi fecţionări şi recondiţionări punzător, pentru a se evita
bil. pălării de pe strada Avram accidentele.
reni unde se poate lucra la se bricarea noilor sortimen sînt recomandate pentru E3 In numărul precedent
îrul ceriş. Toate eforturile or te de sucuri printre care : toţi consumatorii, fiind o Iancu - Brad, Aurelia O- al rubricii „Brad — actua
vor ganelor locale de partid şi suc de struguri cu aromă niga şi Lenuţa Stoica sint v-am semnalat
de importantă sursă de vita lităţi" criticam aspectul de
;ăr- de stat, conducerilor uni de lămîie, suc de struguri mine, săruri minerale, a- cunoscute ca două bune ,,poligon de testare a in-
va tăţilor agricole socialiste, cu aromă de sîmburi de muncitoare. Le place insă deminării in conducerea
Şi cizi organici şi zaharuri. prea mult mişcarea în aer
mi- cooperatorilor, mecanizato caise şi „Litoral" — suc autovehiculelor“ pe care il
ître rilor şi specialiştilor tre de struguri aromatizat ce SILVIA LUCA liber. ,,N-am avea nimic Rubrică realizată de
na- împotrivă, dar să o facă prezenta platoul din faţa
tde. buie canalizate acum spre se pot găsi 1-a centrele de şef compartiment producţie in afara orelor de pro autogârii. Se cuvine, a- MIRCEA DIACONU
iu : strîngerea la timp şi fără desfacere a legumelor şi industrială din cadrul
pierderi a recoltei. fructelor, precum şi în u- I.J.L.F. Hunedoara
