Page 2 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 2
pag. 2
DRUMUL SOCIALISMUL*.
P r e o c u p ă r i s p o r it e , e f o r t u r i c o n ju g a t e p e n t r u f in a liz a r e a 0sută de meşteri
la t e r m e n a a d u c ţ iu n ii p r in c ip a le
timplari şi tapiţeri
15.00 Tel
{Urmare din pag. 1) reparaţiile maşinii au scă minereşti lucrează acum bine şi cu combustibil, liv- 15,05 Co
zut randamentul acesteia. în acord progresiv. Rezul cru ce concură nemijlocit — Facem tot ceea ce este neliq Clej montează case- mi!
de forat, a precizat în — Este adevărat, ne con tatele sînt evidente. la evacuarea ritmică a ste posibil pentw a urgenta tele la braserie, ne dăm tul
CU;
continuare şeful şantieru firmă acest aspect inginerul Da, rezultatele se văd. rilului din fronturi". darea în folosinţă a aces- seama de cită pricepere, 15.25 Rei
lui. La brigăzile minereşti Mihai Neferu. Pentru a nu Iată, de pildă, numai în S-au îmbunătăţit foarte tui obiectiv - ne spunea indeminare, iscusinţă a fost Lot
spre exemplu, intenţio ne mai întîlni cu astfel de luna iunie brigada condu multe lucruri în activita ing. Corneliu lonescu, di- nevoie pentru execuţia lor, 15.30 Em
Ser
năm să ajungem la o vi situaţii am luat o serie de să de Vasile Pipirigeanu tea şantierului nr. 2 — rectorul întreprinderii de cită migală şi dexteritate 17.25 La
teză lunară de 90 m faţă măsuri care să conducă a efectuat 13 puşcări... aducţiunea principală. Pro- prelucrare a lemnului, pe presupune închegarea a- 17.35 Ori
de 70 m, cît avem plani la scurtarea termenelor de duble. în front, o puşcare ductivităţile crescute rea care l-am intilnit urmărind cestor piese - majoritatea 17.50 1 00
20.00 Tel
ficat, iar la maşină, nu lizate la nivelul brigăzilor pas cu pas calitatea lucră- unicate sau de mică serie, 20,20 Ac(
mai în luna iunie am fost minereşti sau al echipelor rilor executate de echipele Dar, in tot ceea ce în 20.35 Cili
la un pas de a realiza de la maşina de forat la de timplari şl tapiţeri la seamnă mobilier şi obiecte 20.50 Cai
350 m (faţă de 250 m noul hotei-restaurant din de decoraţiuni din lemn ce 21,15 Fiii
rul
sînt
plan). secţiune plină barometru cel municipiul Deva. „îmbracă" restaurantul şi ţari
al
sensibil
mai
Totuşi, în legătură cu La fiecare din cele şase camerele celor şase nive- 22.00 Rci
tic!
maşina de forat la secţiu preocupărilor sporite, al e- etaje ale hotelului, la me- luri ale hotelului, se află 22.30 Tel
ne plină mai avem de fă reparaţie la maşină cu cîte dublă este echivalentul a forturilor conjugate. Cu zanin şi braserie lucra cite incorporată şi munca şeiu-
cut o observaţie : nu în două sau chiar trei zile. patru metri. toate acestea, un accident o echipă de tapiţeri sau de lui de echipă Cergely loan, w-
toate lunile care au trecut Unde anume s-a acţio Dar în ritmul în care se geologic s-a pus în calea timplari. a maiştrilor loan David,
de la începutul anului ea nat şi mai ales cum s-a lucrează acum la înaintări înaintării echipei conduse - Au lost mobilizaţi cei Octavian Lateş, Kovacs Ni- m
şi-a... îndeplinit „norma". îmbunătăţit situaţia din transporturile pg galerie de Mircea Bădii, echipă mai pricepufi meşteri de la colae, a timplarilor Dorin
Spre exemplu, după re şantier, ne spune ingine trebuie să funcţioneze foar care nici nu se gîndea să secţiile din Deva şi Haţeg Macra, Zsok losii şi Lov
bucu)
punerea ei în funcţiune în rul şef, Dorel Bejan : te bine. Şi pentru îmbu nu realizeze în această ale întreprinderii, atit pen- loan, care au muncit cu dioprogr
luna februarie, a înaintat — Am insistat pe îmbu nătăţirea condiţiilor de lună peste 80 de metri tru lucrările de decoraţiuni dăruire şi devotament in a- La ordiţ
140 m, în martie abia nătăţirea asistenţei tehni transport s-a acţionat cu la excavaţiile din ga interioare, cit şi pentru e- telierele secţiilor din Deva tură ; 7,
50 m (!). Din aprilie, este ce şi asigurarea în canti bune rezultate, ne infor lerie. însă, acum, aici xecularea mobilierului din şi Haţeg, continuind execu- La pan
adevărat, au început să tăţi suficiente şi de calita mează în continuare, şeful trebuie luate de urgenţă camere - ne spunea teh- fia lambriurilor la stilpi muncii;
8,10 Aţu
crească ritmurile de foraj te a pieselor de schimb, şantierului. „Am introdus cele mai eficiente măsuri, ni clanul in prelucrarea lem- pentru cramă şi braserie, a 0,00 Ulii
la secţiune plină, pentru fapt ce a condus la creş un sistem de semnalizare pentru că numai într-un nului, Sabin Suba. subinginerilor Constantin Răspund
ca în lunile mai şi iunie terea duratei de funcţio pe traseul galeriilor. Oda interval de zece zile s-au Şi, văzind cum tapiţerul Prode, Cornet Curtean, La- 10,00 bu:
ştiw o
să se menţină în jurul a nare a utilajelor. Apoi tă cu funcţionarea acestuia „pierdut" 40 m. Vichente Bode execută mo- zăr Avram şi ing. Mihai f<'
300 m. Trebuie reţinut că ne-am preocupat de apro s-a redus numărul caram- Desigur, accidentul geo chetarea unei camere, cum Vinţan, care, la solicitarea
nu întotdeauna înaintarea vizionarea fronturilor de boalelor. Rareori se mai logic de la Valea Mire soţii Petru şi Stanca Rusu, conducerii întreprinderii, au
maşinii a fost condiţiona lucru, de „fixarea" mai întîmplă să cadă cîte un a redus cu ceva regiză timplari, montează scalele lăsat la o parte planşei ’
tă de... rocă. Au fost une bună a brigăzilor, în sen vagonet de pe linie. Sîn- rile şantierului, blo'hează de lumini pe coridoare, iar şi, după orele de ■
le perioade de timp cînd sul că cele patru brigăzi tem aprovizionaţi mai pentru q perioadă înainta alţi colegi de-ai lor — Moi- au muncit efectiv i
rea, însă după ce totul se Nemeş, Gheorghe Ma- blarea unei părţi
reintră în normal brigada nea, Dorin Şuşabă, loan bilier.
AUTOCONDUCERE, AUTOAPROViZ^ONARE TERITORIALĂ trebuie să rcciŢCreze în cel Chiş - lucrează la monta- Am surprins un
mai scurt tirnp această rea plinteior pe coridoare din munca unui
rămînere îr urmă. Terme şi lambriurilor din camere, Un colectiv in can
Creşterea producţiei proprii.de carne nul de putere în funcţiu cumtqj&ntef" mo fiori Cs<3- din c«i 100 de me
-
po La di si au, Zsok Fj-an^-— v-=r,a ,
V a aceast
ne a primei turbine nu loan 2*>;<?a, rvrcoîae Dinu depune eforturi sui
pentru consumul loca! şi fondul de stat trebuie e - de * ie pe afectat aduc- scărilor, iar vrednicele mun- şi bine. ...J
de
qJ
fixează balustrada casei re pentru *
ncreat7>'d
ţiunra principală. citoare Leliţia lancu şi Cor- ESTER/
Reglementările cuprinse nor unităţi de producţie tanţilor, sau pentru creşte
în Legea autoaprovizionă- care să contribuie la asi re şi îngrăşare în unităţile
rii teritoriale, ca şi recen gurarea autoaprovizionării . proprii. Am obţinut şi li
tele măsuri adoptate în ve teritoriale, la realizarea vrat deja 100 purcei din
derea întăririi aplicării fondului de stat. Astfel, crescătoria noastră şi alţi
principiilor autoconducerii ne-am preocupat de asigu 400 aduşi de la alte ferme
şi autoaprovizionării au rarea unui incubator şi de De asemenea, am înfiinţ?'
s
determinat iniţierea unor amenajarea unei hale pen o crescătorie de iepuri /'
! e
acţiuni .si. .IpjăvRfe’T .meni- - tru 20 000 pui. Pînă acum casă cu o matcă de I5<’ - "
,n a
,e să asigure valorificarea ît-s .111 obţinut 70 000 pui, din mele. Astfel, prin înf t '
■•.'ît mai deplină şi eficien- care uTOŢOO s^au vîndut gos rea de microferme Jolch-
e
,ă a posibilităţilor dc care podăriilor- popmJfU'ei cu nice ne străduim s' ac °P ‘
lispun cooperativele de care s-au încheiat convfcon. rim nevoile de c- nsum l
a
jroducţie, achiziţii şi des ţii pentru livrarea de ouă C carne ale unitărţW" noastre
facerea mărfurilor în ve- şi carne de pasăre, iar alimentaţi publică şi
lerea organizării şi dezvol- 10 000 s-au dat pentru cres să înţvrăm produse şi la
;ării producţiei zootehnice cătoriile unităţilor coope fondul^ao^^at pentru auto-
proprii, cît şi în gospodă raţiei din judeţ. Totodată, aprovizionarea teritorială.
riile populaţiei. Cum acţio fiecare unitate de alimen Avantajele pe care le asi
nează în această privinţă taţie publică din reţeaua gură noile decrete ale Con
cooperativa comunală Do- cooperaţiei va creşte găini siliului de Stat vor duce
bra, şi ce rezultate a ob pentru ouă' şi pui pentru la creşterea numărului de
ţinut pînă în prezent ? carne, iepuri de casă şi animale şi păsări şi a con a-
producătorilor
tribuţiei
— La Dobra — arăta to porci. Am organizat şi o gricoii la buna aprovizio dc- strungărie uşoara. !?«.„
l.M.M.R. Simcria, sectorul U. Atelierul
varăşul Adrian Costa, pre maternitate cu 40 de scro- nare a populaţiei. gări Ştefan Holasz, împreună cu strungarii Mir iron Neagu şi Liviu UirceaSh"'*'; ephim ,
şedintele cooperativei — fiţe pentru a obţine purcei pre execuţia unor piese din metal recuperat. Foto vW:
s-a trecut la înfiinţarea u- care sînt destinaţi contrac N. ZAMFIR
— a ~ • ~ o — * — ti
cu porumb şi legume după La i. M. Lupeni Ample lu>
cultura de orz, s-au reali
CAMPANIA AGRICOLA DE zat 320 ha.- Iar din cele 45 de modernizare -VA
ha stabilite a se cultiva cu
legume, s-au plantat şi se
mănat cu varză, castraveţi,
Mobilizare puternică, ritmuri susţinute de lucru! fasole şi sfeclă roşie o su a extracţiei cărbune
prafaţă de 35 ha la C.A.P.
dre tehnice cu
întreprinderea
mi
La
(Ur.note din pag 1) orz, asigurîndu-se in acest zute a se realiza după cul Ilia, Dobra, Zam şi Gura nieră Lupeni se află în lificare. Integr
sada. în aceste zile se vor
fel front larg de lucru pen tura orzului. încheia în toate unităţile stadiu avansat de execu citorilor din . . riile
portaţi baloţii de paie de tru tractoare. Ca urmare, Pînă la 29 iunie a.c., in lucrările de eliberare a te ţie noul puţ cu schip, electromecanic u ! le p;
ră);
pe mai bine de 60 ha, s-au C.A.P. Bretea Mureşană şi unităţile din consiliu au prevăzut să asigure ex în executarea ace* <atc " (Mur,
arat, pregătit şi însămînţat Gurasada au însămînţat cu fost eliberate de paie peste renului, precum şi semă tracţia cărbunelui pe ver erări îngăduie ce , an eu Ui
cu culturi duble o supra porumb cîte 25 ha fiecare, 450 ha, s-au arat, pregătit natul culturilor duble pre ticală, cu două maşini de vor răspunde > J
a
a v
faţă de 50 ha. La coope iar C.A.P. Zam a realizat şi fertilizat mai bine de văzute a se însămînţa du extracţie cu mullicablu. funcţionare a i . . , lari
; <Hu
rativele agricole de pro 16 ha. C.A.P. Lăsău şi O- 400 ha. Din cele 474 ha Puţul va extrage, în pri să cunoască de . ' lor polari (j
C1
ducţie din Zam, Gurasada haba au însămînţat cea planificate a se însămînţa pă orz. ma etapă, producţia sec particularităţile . idispen!
şi Bretea Mureşană, folo- de-a doua cultură pe 15 şi, toarelor III şi IV, con-, nicc, condiţie
Silviul «„ifc.ni
sindu-se, alături de mijloa respectiv, 10 ha. în aceste centrată Ia orizontul dc sabilă asigur/'^. tara î ,1
,n(
cele mecanice şi atelajele, zile, în unităţile din acest 0 coopaiatoare harnică bază al minei, urmînd ca flux tehnologi i
s-a reuşit să se elibereze consiliu se însămînţează în etapa a doua şi căr treruperi. Mbioi, P“iu.
I,u
de paie toate suprafeţele culturile duble pe ultimele Ana Vasiu este o femeie me după ce a primit aceas bunele rezultat din aba în apropier i Ţimpui „
Jcl caza
care au fost ocupate cu suprafeţe de teren prevă tajele sectoarelor II, V şi cu schip sc. . f , az, i l iulie
aflată in plină putere, har tă funcţie, prestigiul secţiei VI să fie adus la supra încă două e:‘.* .“£- s ? > încă
Vl
vc
nică, destoinică. Fiind lenje- a crescut mult, iar comenzile faţă cu ajutorul vaselor rente moder/ d111 ext , ales ziua. Cei
ac
vor căd,
reasă de înaltă calificare, de la populaţie şi din partea de mare capacitate ale ţici de carP e a n Y” Ploaie, însoţi
a
înainte cu cîţiva ani condu reţelei comerţului de stat instalaţiei. Lupeni. Es vorba des cari electrice
sufla pînă Ia
cerea Cooperativei meşteşu s-au înmulţit de la an la an. Lucrările de construcţii pre staţia e Prcsortore sectorul sudi,
găreşti „Retezatul" din Ha Dar Ana Vasiu a cunos sînt executate în întregi a cărbune! ‘ulomul turlle minim,
ţeg a solicitat-o să preia şe cut îi aceşti ani şi alte îm me, pînă la cota finală, dc benzi transportoare . prmse între £
fia unităţii respective. De a- pliniri. Astfel, urmînd cursu care a atins înălţimea de între puţ cil schip Şi H> nord pînă
r tarile
tunci, secţia lenjerie a cunos rile serale ale liceului din lo 105 m. în stadiu avansat lucrări ră- a T.Tl ?
cut o evoluţie demnă de re calitate ea s-a situat printre se află şi montajele me kstV 'di* * iwnfu
marcat, situîndu-se, an de cei mai sîrguincioşi elevi. canice şi cele electrice, obiectiv, „rinei,,..!. Pe»- «« o. In
an, în fruntea întrecerii so Una dintre cele mai fru executate in proporţie de tiu C ^ aceste Iucrăi'i- . La munte:
cialiste. moase şi de neuitat clipe peste 80 Ia sută, datorită anexe . nu întirpe m general instab
111
Bună organizatoare, exi ale vieţii acestei harnice coo colaborării deosebit de trarea funcţiune a temporar noro-
gentă cu sine însăşi şi cu peratoare, va rămîne, sîntem rodnice dintre construc nutuU ™ schip este A cînd loca
neces definitivarea de- ţ descărcării
celelalte colege de muncă, convinşi, momentul cînd, re- tor şi beneficiar. Pentru taliile de execuţie de loderat eu i,u
Ana Vasiu a ştiut să impri cunoscîndu-i-se meritele deo grăbirea montajelor, mi ,.r.| ..(Proiectant şi intcn Purtă durată
me o disciplină riguroasă, sebite, nu de mult, i s-a în- na a preluat o bună T
iar calităţii produselor exe mînat „Ordinul Muncii" cla parte din lucrări pe care «w» *»•>«> * f r w a s
m partea consii u< to- ciu Vras^vak,
cutate să i se acorde toată sa a lll-o. (Nicu Sbuchen, le execută cu echipe spe rru
,. y (IOAN MUSTAŢA).
C.A.P. Gurasada. Manole Popa ară terenul eliberat de atenţia. De aceea nu este cializate, conduse dc ca- ul
pale în vederea scmănărli culturilor duble. de mirare că, în scurtă vre corespondent).
1