Page 21 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 21
_ - tu**»
“Sa «
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Nicolae Ceauşescu în unităţi
agricole din judeţul
[JuofţUÎ HUMEOO&RAJ
T o v a r ă ş u l Nicolae naturii — ce se înscrie ar timp şi fără pierderi a re
Ceauşescu, secretar gene monios în ansamblul obiec coltei din acest an, pen
ral ai Partidului Comunist tivelor stabilite de Congre tru sporirea producţiilor de
Român, preşedintele Repu sul al Xll-lea şi Conferin legume, îmbunătăţirea ac
blicii Socialiste România, ţa Naţională ale partidu tivităţii în sectorul zooteh
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEOOARA At P C a făcut, în cursul zilei de lui — a fost primit cu viu nic, înfăptuirea programu
miercuri, o vizită de lucru interes, cu deplină aproba lui de autoconducere şi
în unităţi agricole din ju re de oamenii muncii din autoaprovizionare.
deţul Constanţa. judeţul Constanţa, alături ...Decolînd din staţiunea
Dialogul secretarului ge de întregul nostru popor, Neptun, elicopterul prezi
neral al partidului cu fac înţelegînd importanţa co- denţial aterizează, după un
Anul XXXV, nr. 7979 torii de răspundere ai ju vîrşitoare pe care o pre scurt zbor, în apropierea
deţului, cu cooperatori, me zintă pentru asigurarea li cîmpurilor cerealiere ale
canizatori şi specialişti din nei agriculturi moderne, in unor unităţi aparţinînd
CUVÎNTĂRÎLE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, această zonă s-a desfăşurat tensive, de înaltă producti Consiliului unic agroindus
în atmosfera de înaltă răs vitate, de înfăptuire a noii trial de stat şi cooperatist
pundere cu care cei ce lu revoluţii agrare în ţara Cobadin.
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R.
crează pe ogoare au trecut noastră. La noua şi cuprinzătoa-
la înfăptuirea noilor pro înscrisă în practica cu rea analiză la care este
SI DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ grame de mare însemnăta rentă a secretarului gene prezent Ion Stoian, prim-
te, de stringentă actuali ral al partidului şi desfă secretar al Comitetului ju
tate, dezbătute şi aprobate
PROGRAM DE IBIIIZATOR şurată acum, în plină cam deţean Constanţa al P.C.R.,
de curînd de plenara Co
iau parte cadre de condu
panie de recoltare a pă-
mitetului Central al parti
dului şi forumul legislativ ioaselor şi de însămînţare cere din domeniul agricul
or
ai
turii,
reprezentanţi
suprem al ţării. Noua în a culturilor duble, vizita ganelor locale de partid şi
tâlnire de lucru cu oame de lucru a secretarului ge de stat, specialişti, oameni
PENTRU TOII nii muncii de pe ogoare a neral al partidului în uni ai muncii' de pe ogoare.
avut loc în judeţul Con tăţi agricole din judeţul
stanţa — una din cele mai Constanţa a prilejuit, tot Gazdele îl invită pe to
importante zone agricole a odată, o amplă analiză a varăşul Nicolae Ceauşescu
Importante avantaje pentru munca bine făcută ţării, care dispune de o modului în care se acţio
bază materială puternică, nează pentru ştrîngerea la (Continuare în pag. o 4-a)
Aici, la poalele Reteza noştri la grija consecventă te nivelurile de organizare de un mare număr de spe
tului, lucrările de construc pe care partidul şi statul şi conducere a activităţii cialişti, precum şi de in
ţie a salbei de hidrocentra o poartă celor ce muncesc. productive va determina o stitute şi staţiuni de cer Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va efectua,
le pe apele Rîului Mare se Mă fac ecoul gîndurilor co angajare mai puternică şi cetare, revenindu-i . în con împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
desfăşoară zi de zi la cote lectivului şantierului pe o răspundere mai mare tinuare sarcini deosebit de
înalte de dăruire şi respon care-1 coordonez, exprimînd din partea tuturor factori importante în asigurarea o vizită oficială de prietenie
sabilitate muncitorească. adeziunea unanimă la noi lor care concură la reali unor producţii agricole si în Etiopia Socialistă
Şantici-ul I — centrala sub le documente adoptate de zarea sarcinilor de plan în gure şi stabile- prin creş
terană, în care îmi desfă recenta plenară a C.C. al toate sectoarele muncii şi terea potenţialului produc T o v a r ă ş u l Nicolae lui Mengistu Ilaile Ma
şor activitatea, a înregis ■P.C.R. şi de Marea Adu vieţii sociale. Este, repet, tiv al pămîntului, mai bu Ceauşescu, secretar gene riani,: preşedintele Consi
trat de la începutul anului nare Naţională, documente un lucru bun şi necesar, na organizare şl folosire în ral al Partidului Comunist liului militar administra
constante depăşiri de plan care vizează continua per fiecare puţind realiza cîş- mod unitar a terenurilor a- Român, preşedintele Repu tiv provizoriu, preşedintele
la lucrările de bază. Aşa fecţionare a activităţii e- tiguri nelimitate prin mun gricole, a întregii suprafeţe. blicii Socialiste România,
cum ne-am angajat, îii lu conomico-sociale şi creşte ca sa făcută bine, la timp Elaborat din iniţiativa şi va efectua, împreună cu Comisiei pentru organiza
na iunie am realizat peste rea nivelului de trai al po şi - în condiţii de calitate cu contribuţia hotărîtoare tovarăşa Elena Ceauşescu, rea Partidului oamenilor
100 m de betonare cu două porului. Noi apreciem ca superioară.. Aceasta presu a secretarului general al o vizită oficială de prie muncii din Etiopia, coman
instalaţii, pe. aducţiunea juste şi necesare noile re pune maximă ordine şi partidului, preşedintele Re tenie în Etiopia Socialistă, dant suprem al armatei re
principală, iar pe cea se glementări privind aplica disciplină în comportamen publicii, acest vast pro în perioada 12—14 iulie voluţionare a Etiopiei so
cundară, la Nucşoara a- rea fermă a principiilor tul cheie al producţiei — gram de transformare a 1983, la invitaţia tovarăşu cialiste.
monte, s-a depăşit pentru autoconducerii muncitoreşti aprovizionarea tehnico-ma-
prima dată — în iunie — şi autogestiunii, perfecţio terială. Onorarea exempla
graniţa celor 100 m de ex nării mecanismului econo- ră a contractelor de livra
cavaţii în sistem clasic. mico-financiar, a sistemu re a materiilor prime şi
Rezultate bune am obţinut lui de retribuire a muticii materialelor, de asigurare
la execuţia drumului teh şi de repartizare a veni a necesarului dc combusti
nologic pentru amenajările turilor oamenilor muncii. bil şi energie, eliminarea
de pe Rîu Mare aval, unde întrucît noi, constructo
am betonat deja 6 km de rii, lucrăm în acord, con Ing. IOAN DĂNILĂ Etapă de profunde şi înnoitoare transformări
bandă simplă şi la alte siderăm că generalizarea, şeful Şantierului nr. 1,
lucrări. începînd cu 1 septembrie Amenajarea hidroenergetică
Am dat aceste detalii ca a.c., a formei de retribuire Rîu Mare-Retezat în toate domeniile vieţii economico-sociaie
d confirmare a răspunsu a muncii in acord globai
lui faptic al constructorilor în toate unităţile şi la toa (Continuare in pag. a 2-a)
„Cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român va
rămîne înscris cu litere de aur în istoria României"
(Din Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
la Congresul al IX-lea al partidului)
Au trecut de la acel me profund novator : sporirea a- ducţie atit pe plan naţional
morabil eveniment istoric — cumulărilor pentru dezvolta cit şi pe plan internaţional,
re ca o condiţie esenţială a
cel mas scurt şâ fora pierderi! Congresul al IX-lea al P.C.R. asigurării reproducţiei lărgi realizarea unui progres sub
- 18 ani denşi în fapte şi
stanţial în agricultură, dez
împliniri, în transformări pro te şi a sporirii continue a ve voltarea armonioasă a între
Inginerul şef al C.A.P. cultivate cu soiul „Libelu morcile boabele de grîu funde, înnoitoare pe harta niturilor fiecărui membru al gii economii naţionale, a
Bcriu, Ioan Manoloscu, du la", ce se coace mai re spre spaţiile de depozitare. ţării şi în viaţa oamenilor. Şi societăţii, dezvoltarea indus vieţii sociale, ştiinţei şi cul
pă ce a constatat că griul pede. Reluăm discuţia cu ingine tot ceea ce a urmat avea să triei, aşezarea în centrul pre turii.
este copt, s-a adresat me în prima zi de lucru s-a rul şef al cooperativei a- confirme şi să întărească pre ocupărilor, a calităţii produ
canizatorilor care stăteau muncit cu hărnicie şi mult gricole de producţie : viziunea secretarului general selor şi creşterea eficienţei In anul 1965, industria ex
mai la o parte, lingă una spor. Cei trei combinerl ai — Cum arată grîul anu al partidului că acest eveni întregii activităţi, înfăptuirea tractivă de substanţe mine
din cele trei combine : secţiei din Beriu a S.M.A. lui 1983, la Beriu ? ment va rămîne înscris cu li progresului tehnic pe baza rale- utile şi energetice - în
— Gata, băieţi. îi dăm Orăştie, Ştefan Cibu, Pătru — Frumos. Holdele au tere de aur în istoria ţării. intensificării activităţii de special cărbune - ocupa în
d ruinau’ ! Paraschiv şi Pătru Dur au spice bogate şi grele, paie Orientările şi Directivele cercetare fundamentală şi a- cadrul economiei naţionale
Scena de mai sus s-a pe Congresului al IX-lea vizau plicativă proprie, sporirea o pondere restrînsă, insufi
trecut miercuri dimineaţa, tăiat holda de pe mai bine TRAIAN BONDOR direcţii de dezvoltare cu bă susţinută a resurselor ener cient stimulativă pentru valo
intr-o tarla din marginea de 18 ha. Ioan Lupan şi taie lungă şi într-un spirit getice, cooperarea in pro- rificarea rezervelor interne.
Ioan Petreuş abia au pri
satului Beriu, unitatea de didit să transporte cu re Extracţia de cărbune energe
aici fiind printre primele (Continuare în pag. o 2-a) tic şi cocsificabil se ridica la
cooperative agricole din ju circa 12 milioane de tone.
deţ care au început recol Hidrocarburile reprezentau
tarea griului. laolaltă peste 80 la sută din
— Am început bătălia baza energetică a ţării, pen
pentru, pîinea ţării, r- „ne-a tru o putere instalată totală
spus Ioan Mşnoleşcu — şi de circa 3 500 MW. Ce paşi
:
sîntem hotărîţi' s-o’' desfă uriaşi a făcut în acest inter
şurăm în lumina preţioase val energetica românească
lor indicaţii şi orientări în ceeq ce priveşte puterea
cuprinse în cuvîntărîle ros instalată totală şi producţia
tite recent de tovarăşul de energie electrică pe bază
Nicolae Ceauşescu, secreta de alţi combustibili decît
rul general a! partidului, hidrocarburile ? Prin prevede
a documentelor adoptate rile pentru anul 1985 ale_
de plenara C.C. al P.C.R. Congresului al Xll-lea a!'
şi 'de Marea: Aduiţure. Na partidului, producţia de căr
ţională — care'sîhV pentru bune energetic urmează să
toţi lucrătorii din agricul crească de 13 ori faţă de
tură îndemnuri însufleţi- a n u l 1965, ridieîndu-se la
toare şi mobilizatoare.
circa 55 la sută ponderea e-
— Ce suprafaţă aveţi de nergiei electrice pe bază de
recoltat ? cărbune şi şisturi bituminoa
— 185 ha. Griul este se. Să nu uităm că e-
copt, vremea de lucru este l.n C.A.P. Bretea Romană, injj. Vasile Negrea, împrennit cu combincrii toan Ghcrghinoiu şi Gheorghe Mezcniue, nergetica românească orien-
bună. Sperăm ca în două recoltează^ griul pe o suprafaţă de 14 ha. La transportul cu remorcile lucrează mecanizatorii Vasile Şumulansclii şi
zile să secerăm cele 50 ha IjUCJUL'
(Continuare în pag. a 2-a}
