Page 22 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 22
oaq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR Eiapâ de profunde şi f i i
înnoitoare transformări
PENTRU TOTI OAMENII MUNCII
(Urmare din pag. 1) tăţii producţiei ale siderur- 11.00 Tele
11.05 Uliii
giştilor Hunedoarei. Vorbito 11.50 Film
tată pe aceste baze s-a năs rul se referea la cerinţele din dul
Importante Contractul-angajament — mijloc de întărire cut în anii ce au urmat celui documentele congresului, ca sodi
de al IX-lea Congres al parti la Hunedoara să crească 12.30 Sub
l>iru
avantaje a patrimoniului întregului popor dului. „Steaua de pe Mureş"- ponderea oţelurilor calmate 12,40 Ecrs
Mintia, azi pilon de bază al
şi aliate destinate industriei
sene
energeticii, produce în pro extractive şi construcţiilor de Nell
(Urmare din pag. 1) Potrivit Legii ou privire colectivele de oameni ai portului, creşterea produc porţii de peste 75 la maşini. Acum, în 1983, Hu 16.00 Tele
la contractul-angajament, muncii din aceste unităţi. tivităţii muncii, utilizarea sută energie electrică pe nedoara produce oţel pentru 16.05 Ecra
oricăror subiectivisme şi adoptată recent de Marea De asemenea, se încheie mai judicioasă a forţei de bază de cărbune. Vor industria aeronautică şi pen „Ars
căi ocolitoare din aprovi Adunare Naţională, se cre contraet-angajament între muncă. bind despre cărbune, tre tru cea termonucleară. Este 1G,30 Stuc
zionarea tehnico-materială ează cadrul juridic de în stat, pe de o parte şi mi Organismele democraţiei buie să arătăm că industria un salt uriaş, făcut prin 17.50 1001
vor determina, în mod cert, credinţare a patrimoniului nistere, alte organe centra muncitoreşti — adunările extractivă a cunoscut în anii grija tovarăşului Nicolae 20.00 Tele
îmbunătăţirea întregii ac unităţilor socialiste colecti le sau comitete executive generale ale oamenilor 1965-1983 o adevărată revo Ceauşescu, secretarul general 20,15 EpO<
niri,
tivităţi productive, realiza velor de oameni ai muncii, ale consiliilor populare ju muncii, consiliile oamenilor luţie tehnică. Extragem as al partidului, care, într-una greş
rea şi depăşirea sarcinilor de precizare şi întărire a deţene, pe de altă parte. muncii — precum şi orga tăzi în judeţul Hunedoara de din vizitele sale de lucru în P.C.
de plan, cîştiguri suplimen prerogativelor şi răspun Acest din urmă contract nele executive din fiecare peste 3 ori mai mult cărbu judeţul nostru, spunea că la Iii -
tare pentru cei ce mun derilor care le revin în ca stabileşte obligaţia pentru unitate răspund pentru sta ne cocsificabil şi energetic ca Hunedoara trebuie să pro VOllI
forn
cesc. litate de proprietari, pro ministere şi comitetele e- bilirea şi înfăptuirea mă în 1965. Aceasta, datorită ducem oţel de calitate, cu 20.30 Fote
Legat de aceasta, mi se ducători şi beneficiari ai xecutive ale consiliilor surilor necesare de gospo grijii deosebite pe care o oameni superiori oricărui oţel tatc
pare interesantă măsura de bunurilor ce fac parte din populare judeţene ca, în ca dărire judicioasă a patri are secretarul general al de calitate. 21,10 Filir
creştere a părţii variabile patrimoniul întregului po moniului încredinţat, de partidului faţă de minerii Drumul de la îndemnuri la Atla
în totalul veniturilor per por. valorificarea cu maximă ţării, faţă de condiţiile lor fapte n-a fost uşor, dar l-au 21,55 Orie
sonalului muncitor, aceasta în articolul de faţă ne eficienţă a întregului po de muncă şi viaţă. Industria parcurs cu elan şi convinge le
urmînd să ajungă, în 1985, vom ocupa de contrac tenţial tehnico-productiv al extractivă de cărbune a fă re minerii, siderurgiştii, ener- t o v
Ceai
la 25 la sută, ca şi mări tul-angajament între stat — unităţii, de îndeplinire a cut un adevărat salt calita geticienii, constructorii, toţi
rea fondului de participare prin reprezentanţii săi le tuturor obligaţiilor ce de tiv, de la munca fizică la oamenii muncii din judeţul pe Al
a oamenilor muncii la be gali — şi coleotivele de curg din contractul-angaja- munca cu maşinile, de Ia Hunedoara, mobilizaţi şi în nora
peni
neficii de la 2 la 4 la sută muncă. men.t faţă de stat. minerul simplu la minerul- drumaţi de organizaţiile de stări
şi a fondului de premiere Legea defineşte contrac mecanizator. partid. Azi,
— pentru rezultate deose tul-angajament ca act care litate de administratori ai în acelaşi timp, biroul Industria metalurgică, re înfăptuirea orientărilor date de ţ
câni
bite în producţie — de la stabileşte obligaţiile şi răs patrimoniului unităţilor în executiv al consiliului oa prezentată puternic şi în ju dezvoltării în ansamblu a Cinai
1 la 2 la sută. Sînt argu punderile fiecărui colectiv subordine, să acţioneze menilor muncii este defi deţul Hunedoara, s-a bucu României de către Congre toco
mente materiale deosebit de oameni ai muncii cu permanent pentru utiliza nit ca gestionar colectiv al rat, de asemenea, din plin sul al IX-lea al partidului gest
rii
de stimulatoare, care îi vor privire la păstrarea şi dez rea cu maximă eficienţă a patrimoniului încredinţat, de orientările date la con — amplificate de congresele mur
mobiliza mai puternic pe voltarea patrimoniului în potenţialului tehnico-pro- iar directorul întreprinde gresele şi conferinţele naţio al X-lea, al Xl-lea şi al XII- cere
oamenii muncii la realiza credinţat, buna gospodări rii poartă răspunderea per nale ale partidului, care au lea, de conferinţele naţionale cicn
tăţi
rea şi depăşirea prevede re a mijloacelor materiale ductiv din unităţile subor sonală pentru gestiunea u- urmat Congresului al IX-lea. ale partidului, a făcut ca rea
donate.
rilor de plan, Ia creşterea şi financiare, realizarea nităţilor. In cuvîntul unuia dintre re ţara să se transforme intr-un ibrie
eficienţei economice a în sarcinilor de plan şi obţi Prin acest sistem de con- Toate aceste măsuri ur prezentanţii comuniştilor hu- puternic stat socialist, calita mtn
tregii activităţi productive nerea unei eficienţe supe tracte-angajament se reali măresc „să asigure creşte nedoreni la Congresul al IX- tea vieţii oamenilor să creas &m,j0 Tele
pe care o desfăşoară. rioare care să asigure aco zează consolidarea raportu rea răspunderii colective, lea al partidului regăsim o că neîncetat,' iar România să
Pe noi, constructorii de perirea integrală a cheltu rilor juridice pe diferite dar şi individuale — aşa parte dintre preocupările de devină cunoscută şi respec
la Rîu Mare-Retezat, mă ielilor din venituri, consti niveluri şi planuri ale vie cum sublinia tovarăşul atunci pe linia ridicării cali tată în întreaga lume.
surile şi prevederile din tuirea fondurilor proprii ţii noastre economico-so- Nicolae Ccauşescu la ple
Ilotărîrea recentei plenare ale unităţilor şi participa ciale, contribuind în acest nara C.C. al P.CJt. — pen
a C.C. al P.C.R. ne anga rea într-o măsură cît mai fel la mai buna gospodă tru dezvoltarea economico- I N V I T A Ţ I E
jează la o muncă mai sus mare la satisfacerea nece rire şi dezvoltare a patri socială a ţării, buna gos Comitetul judeţean Hu- rele naţionale ale tinere-
ţinută şi responsabilă, ne sităţilor generale ale eco moniului încredinţat pe ba podărire a mijloacelor ma nedoara al U.T.C. invită tului, pentru a lua parte
întăresc hotărîrea de a ac nomiei. za principiilor autocondu- teriale şi financiare". şi pe această cale, sîm- la adunarea festivă dedi-
ţiona mai ferm şi ordonat Contractul-angajament se cerii muncitoreşti şi auto- bătă, 9 iulie a.c., la Casa cată celei de-a 35-a ani-
pentru îndeplinirea sarci încheie între stat — în ca gestiunii economico-finan- LIVIU ANTAL de cultură din Iluncdoa- versări de la constituirea
nilor pe care le avem de a litate de administrator ge ciare, prin utilizarea cu consilier juridic şef ra, pe toţi cei care au primelor şantiere naţio-
dura o mare cetate de lu neral al proprietăţii între maximă eficienţă a mijloa la Consiliul popular fost brigadieri pe şantie- nale ale tineretului.
mină în masivul Retezat. gului popor, reprezentat celor materiale şi băneşti, al judeţului Hunedoara
Vom dovedi, prin munca prin ministere sau alte or realizarea integrală a sar
şi realizările noastre, jus gane centrale, precum şi cinilor de plan, introduce
teţea măsurilor luate de cele locale în subordona rea progresului'' tehnic şi
partid, în scopul bunăstă rea cărora funcţionează or ridicarea calităţii produc » j
rii generale a poporului. ganizaţii economice — şi ţiei, creşterea eficienţei ex- 1 • j T f
Preocupări sporite pentru buna Recolta de griu - strînsă in timpul cei mai scurt
funcţionare a uzinei de preparare (Ur.nore din pag I) urcat la volanul combinei Cu acest prilej a fost a-
şi am pornit să strîng doptat un program de lu
Acum, la jumătatea a : rea cu piese de schimb şi durată, reuşind să „scoa înalte. Eu sper că — aşa griul pentru a termina mai cru amplu şi concret ce are
nului, preparatorii de la executarea* unor lucrări de tem" din respectivul a- cum am reuşit şi la orz repede recoltatul. ca obiectiv principal strîn-
Teliuc au un plus de 6 000 calitate. Am ajuns ca în gregat rartdainentul ma — ne vom depăşi nivelul Iosif Nistoresc, primarul gerea cît mai grabnică a
tone de metal în concen ultima perioadă de timp să xim. Acum efectuăm a de producţie planificat pe comunei Beriu, ne spunea: recoltei, evitarea oricăror
trat, obţinut în urma pre ne încadrăm foarte bine in doua reparaţie capitală la unitatea de suprafaţă şi *— înainte de începerea pierderi. De cînd a intrat
lucrării, peste prevederile termenele de reparaţii, iar un aii cuptor, reparaţie al von, obţine furaje grosiere secerişului am analizat în în lan prima combină, toţi
de plan, a unei cantităţi ia utilaje să avem o func cărei scop final va fi tot din belşug pentru animale. plenara comitetului de factorii de conducere din
de aproape 35 000 tone de ţionare continuă Totodată, îmbunătăţirea parametrilor. Intrăm în vorbă cu Pă- partid, în sesiunea consi comună, lucrătorii consi
minereu. Ce denotă acest am căutat să ne îmbună — Se spune că veţi tru Dur, care conducea una liului popular măsurile ce liului popular sînt toată
lucru ? tăţim activitatea din flu elimina complet consumul din combine. trebuie luate pentru a asi ziua în cîmp, ajutând la or
Pe lingă faptul că la xul de preparare Unele de gaz metan din fluxul — Eu sînt mecanic la gura o desfăşurare irepro ganizarea şi buna desfăşu
minele de la Ghelari şi modernizări sau comple de preparare. Cum anume? secţia din Beriu, dar m-am şabilă recoltării păioaselor. rare a muncii. • DEV
— Prin introducerea în orele 19
din Tim
flux a unui separator cu Kâlman.
cîmp magnetic puternic în toate urdfcâfife agricole • PET
(separator proiectat de de stat
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva), Spcctacc
care va schimba şl pro Atenţie deosebita apărării recoltei rea din
l'cliuc au crescut ritmu tări efectuate ia instalaţii cesul tehnologic de pre şi int
Gheorgli
rile de extracţie, în pre ne-au permis să reducem parare.
parare s-a insistat foarte mult pierderile tehnologi — Cu aceasta am deschis împotriva incendiilor
mult pe îmbunătăţirea unor ce din fluxul de prepa o altă discuţie legată de
activităţi din fluxul de rare. Dacă anul trecut am preocupările din cadrul maşinilor folosite în cam
producţie. avut pierderi de metal în uzinei pentru creşterea Se ştie că una din în asigurat mijloacele de pania de seceriş a orzu REZU
stingere necesare la com
— Spre deosebire de anii sterilul final, din cauza eficienţei activităţii de datoririle patriotice şi RII DUS
trecuţi şi chiar de luna unor deficienţe în func producţie. Ce ne puteţi cetăţeneşti de însemnăta bine, tractoare, maşini lui, adeverinţele de in
mecanizatorilor
struire
a
ianuarie a acestui an, ţionarea separatorilor mag spune tovarăşe inginer ? te deosebită pentru soar agricole şi pentru pro şi mijloacele necesare de 45. Extr.
preciza şeful secţiei, ingi netici, din februarie am ta recoltei de cereale pă- tecţia lanurilor. între al
nerul Ecsy Caro], în lunile început să funcţionăm cu — Sîntem preocupaţi de ioase o reprezintă luarea tele, s-au asigurat stin- stingere la tractoarele Extr.
transportului
februarie-iunie, uzina noas uzina în condiţii mai bune, realizarea unei lucrări de celor mai eficiente măsuri gătoarele cu praf şi CO 2, destinate Deficienţe ase 30, 21.
recoltei.
tră a preluat operativ spre iar conţinutul de metal investiţii menite să ne de apărare a acesteia îm cu spumă chimică, butoaie mănătoare s-au întîlnit şi Fond
preparare întreaga masă în steril să scadă sub cel ajute la recuperarea meta potriva incendiilor. în a- cu apă etc. De aseme în alte unităţi, cum sînt, ici, din
minieră furnizată. în a- admis. Precizez că pe a- lului din sterilul depozitat cest sens, conducerile u- nea s-au eliberat adeve S.M.A. Călan şi Deva, iei.
cest scop am luat o serie ceastă bază am putut re în haldă. De asemenea, nităţilor agricole au dato rinţele de verificare teh I.A.S. Haţeg. La unele
de măsuri în vederea asi cupera o cantitate de 300 montăm o instalaţie nouă, ria să acţioneze cu în nică şi de instruire a secţii ale S.M.A. Deva
gurării unei ritmicităţi în tone metal, care altfel J ar care să conducă la mări treaga răspundere, să nu mecanizatorilor. în aceas s-au constatat neajunsuri
fluxul tehnologic, pentru fi luat drumul hălzii. rea randamentelor de ex îngăduie nici o abatere tă privinţă preocupări
creşterea capacităţii de — Credem că nu este tracţie, iar pentru redu- de la normele de p.s.i. deosebite au avut condu privind înlăturarea scur Timpii
prelucrare. lipsit de importanţă faptul cera consumurilor de e- Din verificările făcute cerile S.M.A. Ilia, Ha gerilor de motorină şi azi, 7 i
— Care sînt, concret, că acel cuptor (nr. 5), care nergie electrică intenţionăm pe teren, în perioada re ţeg, Geoagiu şi altele. improvizaţii la instala va 11 i
roasă,
aceste măsuri, tovarăşe in a fost în reparaţie capi să efectuăm o separare coltării orzului, a reieşit Au fost însă şi situaţii, ţiile electrice ale utilaje Vîntul 1
din sud.
giner ? tală, de circa o lună de magnetică uscată a mine că majoritatea conduceri puţine la număr, cînd lor. nime vi
— De cele mai multe ori, zile funcţionează bine. reului prăjit înainte de lor unităţilor agrişole s-au semnalat cazuri de Deoarece ne aflăm în 14 şi 19
planul nostru de producţie — în urma reparaţiei măcinarea acestuia. (C.A.P., Î.A.S., S.M.A.) nerespectare întru totul a perioada cînd s-a trecut xime în
era afectat de opririle ac sînt evidente cîteva îm Sînt doar cîteva din au acordat atenţia cuve prevederilor ordinului la la recoltatul griului, este La m
cidentale ale utilajelor, de bunătăţiri. Ele au condus preocupările preparatori nită respectării prevede care ne-am referit. Spre necesar să fie trase în în gen'
nerespectarea unor terme la creşterea indicelui ex lor. Desigur, în timp şi rilor în vigoare aprobate exemplu, la S.MA.. Orăş- văţăminte din lipsurile ce cerul v:
ne pentru reparaţiile cu tensiv de utilizare a cup acestea vor avea partea lor prin Ordinul 150/1976 al tie (inginer şef Horia s-au semnalat la secerişul după-ar
rente. Am instaurat un torului. Pentru noi con de contribuţie la realiza Ministerului Agriculturii Romoşan) s-a tratat cu orzului, acţionând cu în vor căd
însoţite
climat de ordine şi disci tează foarte mult acest rea ritmică a sarcinilor de şl Industriei Alimentare superficialitate obligaţia treaga răspundere pentru Irice. V
plină în acest sector de aspect, deoarece numai plan. referitoare la normele de de a asigura adeverinţele apărarea recoltei împo derat. t
activitate, am pus un ac aşa putem avea o func p.s.i. Ca Urmare, s-au de verificare tehnică a triva incendiilor. viciu: I
cent deosebit pe asigura- ţionare lineară, de lungă DORIN CORPADE