Page 25 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 25
5aLA ÎS8
â m % PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VĂ! 1 9 6 5 • 1 9 8 3
Hunedoara — centru a l m e t a lu r g ie i
d e c a lit a t e s u p e r io a r ă
S O C I A L I S M U L începutul lui septembrie rat cu prezenţa sa şi acest acum acest neajuns este
al anului trecut a fost mar
utilaj in parte o putem cu
Însemnat un puternic stimu
cat pentru locuitorii Hune tinăr colectiv de oţelari a înlăturat. „Istoria“ fiecărui
doarei de un eveniment re lent pentru activitatea noas noaşte zilnic. In plus, prin
marcabil: vizita de lucru tră productivă. Montarea aducerea tehnicii de calcul
CO l\IS IU U L U I U I A R J U D E Ţ E A N a tovarăşului Nicolae calculatorului in oţelărie a in imediata apropiere a ve-
Ceauşescu, secretarul gene trelor, creşte siguranţa în
ral al partidului, pe melea exploatare şi se reduce con
gurile acestui străbun plai Aici a fost sumul de energie electrică
Anul XXXV, nr. 7 980 VINERI, 8 IULIE 1983 4 pagini — 50 bani românesc. Amintirea mo cu 10-20 kWhltonă. Şi este
mentului e şi acum vie In în vizită de lucru nevoie de aceste econo
mintea siderurgiştiior hune- tovarăşul mii. T o v a r ă ş u l Nicolae
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, doreni care, mobilizaţi de Ceauşescu ne cerea cu pri
prezenţa în mijlocul lor a Nicolae Ceausescu lejul vizitei să ne mobili
preşedintelui ţării şi-au zăm eforturile pentru a tace
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. concentrat necontenit efor- posibil ca Hunedoara să
' tarile pentru a da econo- derivai din nevoia urmăririi devină un centru al meta
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ r miei naţionale produse de mai îndeaproape a proce lurgiei de calitate superi
1 bună calitate. selor din marile cuptoare oară ! Hunedoara să ocupe
\ Şeful oţelâriei electrice care, în incandescenţa lor primul loc in siderurgia şi
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR 1 rin 2, tovarăşul Ion Cio- plămădesc oţelul. Dacă metalurgia românească. Or,
pină atunci evidenţa uzu
1 roianu, relatează :
pentru atingerea acestor
I — Faptul că tovarăşul rii utilajului de turnare se
ţ Nicolae Ceauşescu a ono ţinea cu destule dificultăţi. (Continuare în pag. a 3-a)
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII
ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI
Âutoconducerea muncitorească şi Înaltă calificare,
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
autogesiiunea economico-financiară— răspundere
de plan, încheind primul DEPĂŞIRI
la baza dezvoltării întregii şi pasiune semestru al anului cu un LA PRINCIPALII
spor de producţie de pe INDICATORI
Noile legi şi hotărîri adop
activităţi productive şi sociale tate în vederea creşterii ste 90 000 tone de cărbu Colectivul de oameni ai
responsabilităţii fiecărui om ne. Numai colectivul ca muncii de la Centrul de
Documentele dezbătute ţiei socialiste, şi cu deose al muncii faţă de sarcinile rierei Cîmpu lui Neag a
şi adoptate de recenta ple bire de la Congresul al IX- şi răspunderile ce-i revin ca realizat peste plan — distribuţie a energiei elec
nară a C.C. al P.C.R., le lea al partidului, România proprietar al avuţiei naţio- prin efortul comun al trice din Hunedoara este
gile votate în unanimitate a cunoscut o puternică nă! ca producător de minerilor, conducătorilor mobilizat cu maximă res
de Marea Adunare Naţio dezvoltare, datorată pro bunuri materiale şi beneficiar auto şi deservenţilor de ponsabilitate în îndepli
nală răspund întru totul ac gramelor de înaltă ţinută al acestora sînt acte nor utilaje — 71 524 tone dc nirea sarcinilor pe care
tualei etape de edificare ştiinţifică, fundamentate mative care evidenţiază o cărbune cocsificabil. La le are în producţie, asi-
multilaterală a patriei so sub îndrumarea direc dată in plus grija cu care rîndui lor, minerii de la gurînd buna funcţio
cialiste. servind în cel mal tă a tovarăşului Nicolae partidul, secretarul său ge Petrila au extras supli nare a tuturor instalaţii
înalt grad progresului e- Ceauşescu. Iar dacă jude neral, tovarăşul Nicolae mentar planului 19 139 lor şi reţelelor electrice
conomico-social al ţării, ţul Hunedoara a cunoscut Ceauşescu, îndrumă şi ve tone de cărbune energe din zonă, alimentarea ne
creşterii nivelului de trai în aceşti ani mutaţii în ghează la dezvoltarea con tic. De menţionat că mi întreruptă cu energie a
noitoare fără precedent, nerii din cele două unităţi puternicilor consumatori
al întregului popor. Elabo fiind azi unul dintre ju tinuă a României socialiste, industriali şi a celor cas
rate din iniţiativa şi cu la viitoarele împliniri ale 90 000 TONE continuă ritmul realizări nici. Ca urmare, în cele
strălucita contribuţie a se deţele cele mai industria membrilor societăţii noastre. DE CĂRBUNE lor şi în această lună, şase luni din acest an el
lizate,
rezul
este
acesta
cretarului general al parti Legea cu privire la contrac- PESTE PLAN hotărîţi ca, în cinstea zi şi-a îndeplinit sarcinile
dului, tovarăşul Nicolae tatul politicii realiste, con tul-ăngajament, lege recent lei de 23 August şi a Zi de plan Ia reparaţii în
Ceauşescu, aceste documen secvente a partidului, ma adoptată de Marea Adu Chemarea secretarului lei minerului să raporte procent de 128 la sută, la
te se înscriu în spiritul terializată neabătut, pas nare Naţională, este pe de general al partidului de ze no : şi semnificative revizii în proporţie de
cu pas, de oamenii mun
tradiţiei statornicite în cei cii de pe aceste meleaguri. plin justificată de etapa ac a se extrage zi de zi can sporuri ale producţiei de 120,8 la sută, iar la ex
cărbune — răspuns fap
18 ani care au trecut de Tocmai de aceea. Progra tuală a dezvoltării patriei tităţi tot mai mari dc ploatare în procent de
la Congresul al IX-lea al mul privind aplicarea fer noastre cărbune pentru economia tic la recentele măsuri 108,5 la sută. în aeelaşi
partidului, de perfecţiona mă a principiilor autocon- naţională a găsit un vi adoptate de C.C. al timp a economisit şi
re continuă a conducerii ducerii muncitoreşti şi au- NICOLAE AVRAMESCU, brant ecou în conştiinţa P.C.R. şi de Marea Adu recuperat 3,5 tone fontă,
întregii activităţi economi- togestiunii, perfecţionarea maistru principal specialist, minerilor de la Cîmpu lui nare Naţională privind 2 tone aluminiu, 20 tone
Ncag
secretar al comitetului
Petrila.
şi
Mun
co-sociale şi aşezarea sa mecanismului economico- de partid al cind cu abnegaţie şi înal dezvollarea economieo- fier vechi, 500 kg cupru,
temeinică pe principiile e- financiar, a sistemului de Oţelâriei electrice nr. 2 - tă dăruire patriotică, mi socială a ţării şi creşte 250 kg bronz, 60 kg ala
ticii şi echităţii socialiste. retribuire a muncii şi creş- C.S. Hunedoara nerii de aici şi-au depă rea nivelului de trai ma mă, 60 kg plumb şi 150
terial şi spiritual al celor
Este evident pentru ori şit lună dc lună sarcinile ce muncesc. kg ulei uzat. (Aron Căta,
corespondent).
cine că în anii construc (Continuare în pa_ a 3-a) (Ccntinuare în pag a 3-a)
35 DE ANI DE LA ORGANIZAREA PRIMELOR
' A.;'. "V.
ŞANTIERE NAŢIONALE ALE TINERETULUI
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
... Şi eu am fost brigadier!
La sseaosui griului - eforturi
Panait Toderiţă. a pus pi dier" - le-am spus, intr-o
ciorul pentru prima dată in zi părinţilor. Tata s-a cam
pa maninta pentru a realiza Hunedoara in cea de a coclit. Mama aşijderea. Dar
treia zi a lunii iulie 1951. la îndemnul fraţilor, pină
rumuri înalta de lucru 1 Astăzi, după peste trei de la urmă au fost de acord.
cenii de muncă şi viaţă
Ne-am strins noi, şapte bă
dăruită Hunedoarei, tot se ieţi din judeţul Vaslui, şl
infioară cind se reîntoarce impreună cu delegatul de
în comunele Lăpugiu de Jos şi Dobra cu gindul la acei ani ai la „uteme“ am plecat spre
romantismului revoluţionar Hunedoara. Eram săraci, a-
in acţiune, in care mii de veam doar hainele de pe
în marginea satului Teiu, cepţie sau la magazia coo tineri din toată ţara au noi şi traista cu merinde.
pt o tarla cu gnu din so perativei. Griul cu umidi purces, la chemarea parti Îmi amintesc că şase eram
iul Libelula, i-ara găsit tate mai mare îl întindem dului, pe şantierele naţio desculţi, doar unul, Vasile
lucrînd cu patru combine la soare, îl lopătăm şi a- nale ale muncii patriotice. Filiuţă (astăzi sudor la Şan
la seceriş pe Ioan Troznoi, poi îl înmagazinăm". Au fost, intr-adevăr, anii tierul 2 al I.C.S.H.) era
Monică Herci, iosif Pădu- Tot la Teiu lucra la ba- primilor brigadieri, anii in încălţat cu un fel de san
reanu şi Rubin Rusu, îm lotarea paielor Iosif Timoc, care s-au consemnat nenu dale din curele şi cu talpă
preună cu Ioan Anucuţa, iar pe same se aflau Clau- mărate fapte de eroism in de lemn. Dar eram tineri,
care asigură asistenţa teh dia Caceu şi Daniela Se muncă, al căror ecou se sănătoşi şi aveam in su
nică. Inginerul şef al coo măn, eleve la Liceu! agro mai păstrează şi astăzi. flete o mare dorinţă de a
perativei. tovarăşa Lucia industrial Ilia. Iar cum, in judeţul nostru munci, de a învăţa meserie
Oniţiu, ne-a spus : „Com Iosif Munteanu, vicepre s-au scris, fără îndoială, şi a ne croi un drum in
binele funcţionează bine, şedinte al biroului execu unele din cele mai glorioa viaţă. Cu aceste ginduri am
nu avem pierderi. Cum tiv ar consiliului popular se pagini ale epopeii bri coborit din tren in oraşul
terminăm recoltatul griu comunal aprecia că seceri gadierilor, reporterul în siderurgiştiior.
lui din acest soi mai tim şul păioaselor se va în cearcă să le răsfoiască cu
cheia la timp şi în bune ajutorul mecanicului revi AŞA A ÎNCEPUT
puriu, toate combinele vor
trece la C.A.P. Ohaba. condiţii în toate cele trei zor Panait Toderiţă, fostul EPOPEEA HUNEDOAREI
Transportul producţiei, de cooperative agricole din co comandant al brigăzii nr. SOCIALISTE...
care se ocupă personal to mună: Teiu, Ohaba şi Lă- 27, de pe Şantierul naţio In 6 iulie 1951 - îşi dea
varăşa Maria Munteanu, său. „Pentru cele pestP 300 nal al tineretului Hunedoa pănă firul glndurilor Panait
ra.
preşedinta cooperativei ha grîu şi secară avem 5 Toderiţă — după terminarea
noastre, îl facem cu două combine, pe care, folosin- PLECAT-AM ŞAPTE
tractoare şi patru remorci du-le din plin, putem ca DIN VASLUI... MIRCEA LEPADATU
conduse de Octavian Cri- N. BADIU Situaţia însămînţării culturilor duble pe consilii „Eu o să plec la Hune
şan şi Ilarie Băcan, direct unice agroindustriale, în procente, la data de 7 iu doara, să mă fac briga (Continuare in pag. a fl-a)
din cîmp la baza de re (Continuare în pag. a 3-a) lie a.c.
