Page 26 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 26
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
în spiritul hotârîrilor recente» plenare a C. C. al P.C.R.
Colectivul Întreprinderii de consinislii eiderorgioe - puternic
15.00 Te!"X
15,05 Consult
miterca si
mobilizat pentru realizarea la termen a obiectivelor de investiţii Fizicăj
tul
15.30 Emlslui
german
17,25 Rezults
loto
Constructorii de la REALIZĂRI ÎN păşit cu 11,4 milioane PANOUL DE ONOARE AL MUNCII 17.35 La voi
I.C.S. Hunedoara au pus lei, iar cel al producţiei 17.50 1001 de
în funcţiune în prima ju SEMESTRUL I marfă industrială cu 1,8 18.00 închid!
mătate a anului curent: milioane lei. o Producti lui
• Laminorul de semifa toria de piese din fontă vitatea muncii a fost 20.00 Xclcjui
bricate nr. 2 şi instalaţia (parţial), instalaţia de pro realizată în proporţie de 20,20 Actual
de tratare a oţelului în ducere a semicocsului — că
vid (la capacitate integra la Călan. o 198 de apar 106,8 la sută. • Cheltuie 20.35 Cînteci
duinnc
lă), instalaţia de recupe tamente în municipiul Hu lile totale la 1 000 lei pro
rare a metalului din zgu nedoara. ® Tot în aceas ducţie marfă au fost re 20.50 Cadrai
21,15 Film i
ră, cea de producere a tă perioadă, planul pro duse cu 1,5 lei. a Bene valea"
vatei minerale, toate la ducţiei globale de con- ficiul planificat a fost 22.30 Teleju
C.S. Hunedoara. • Turnă- strucţii-montaj a fost de depăşit cu 12 milioane lei.
o Realizarea extinderii PRIORITĂŢI ÎN încheierea pregătirilor
oţelăriei electrice nr. 2 şi SEMESTRUL AL ll-LEA pentru iarnă Ia instala
a instalaţiei de tratare a ţiile de pe noua platfor
BUCURE;
oţelului sub vid. o Fina • Executarea lucrărilor la mă — la C.S.V. Călan. ilioprograir
lizarea instalaţiei de pre forja grea — la C.S. Hu e 'impulsionarea lucrări 0,30 La ori
lucrare a gudronului. • nedoara. e Continuarea în lor, în vederea respectă Gheorghc Gîrbea este şef Mircea Căciulubă este lă gricultură;
de
7,30 La 'pa;
Vasile
şef
Faur
de echipă zidari la Şantie
Executarea la termen şi ritm susţinut a activităţii rii termenului de punere rul nr. l — construcţii in cătuş la Şantierul nr. 2 — echipă zidari este Şantierul muncii; 8,1
la
de calitate a reparaţiilor la C.E.T. — fluidizare, în funcţiune, la noua ca dustriale. In cei 25 de montaj-instalaţii. Munceşte nr. 4. Are peste 20 de ani 8,10 Curieri
în
capitale din cadrul sec banda nr. 2 de aglomera pacitate de la fabrica ani de cînd lucrează la în întreprindere de A la parti vechime în întreprindere, Buletin de
fiinţarea
acesteia.
pundem as
ţiilor furnale şi oţelării. re, turnătoria de cilindri, „Refractara" Baru. I.C.S.H. a participat la edi cipat la toate punerile in timp în care a fost mereu Buletin
ficarea tuturor marilor o- funcţiune din judeţ, fiind în primele rînduri ale hăr
biective siderurgice realiza socotit unul din meseriaşii niciei. Aplică, de mai mul ştiinţa şi •
te de constructorii hunedo- lolcloric ;
/% reni. Decorat cu Medalia de bază ai I.C.S.H. Exem tă vreme, împreună cu for inima ţării
IrstregtsS potenţial uman şî tehnic — antrenat Muncii, în ultimii cinci plu de şi conştiinciozitate, maţia sa, iniţiativa „Reali de ştiri ;
în
disciplină
dăruire
ani este mereu fruntaş în muncă. zarea planului săptămînal ştiu ; 12,00
12,05 De t
producţie. în cinci zile' 1 . turiştii ; l
în realizarea obiectivelor planificate f op -'"ti.
3 ; „ St
Ştiut fiind că în anul ducative menite să du de punere în funcţiune în Cadran sodal- Bul,. ..i de
1983 colectivul nostru are că la mobilizarea lucră acest an. 33 de ani pentru Hunedoara reflector ;
economice
de realizat şi pus în func torilor noştri, la întărirea în vederea asigurării unor ştiri ; 17,05
ţiune importante obiective ordinii şi disciplinei pe condiţii optime de muncă 17,45 Interi
economice şi sociale, co şantiere, la buna gospodă pe şantiere, recuperării In luna iulie a anului 1950 Anica Udrea, Constanţa te cultural-sportiv populară;
* Revista :
mitetul de partid a rire a materialelor, redu grabnice a restanţelor la s-a înfiinţat întreprinderea nori, Elena Vieru şi Mari a dio; * Ştir
acţionat în permanenţă, cerea consumurilor, într-un unele obiective, consiliul de construcţii siderurgice Pătruţ. Sini oameni ai • Pentru constructorii din — 1905—19f
folosind toate căile şi mij cuvînt, la utilizarea la ca oamenilor muncii a efec Hunedoara, a cărei princi muncii care s-au aflat in întreprindere funcţionează în ca Ccauşe;
de
loacele muncii politico-edu- pacitate maximă a poten tuat analize la faţa locu pală sarcină era atunci toţi cei peste 30 de ani Hunedoara şi pe toate şan creaţie, revolt;
riri
cative şi organizatorice ţialului tehnic şi uman de lui cu beneficiarul şi pro construirea unui puternic mereu in primele rindurl tierele din judeţ 5 cantine nificaţii...;
pentru mobilizarea forţe care dispunem. Sarcinile iectantul, stabilind în deta şi modern combinat side ale bătăliei pentru construc şi 7 microcantine, unde ser nai; 22,00
lor de care dispunem la ce ne revin din hotărîrile liu elementele care să rurgic pe malurile Cernei, ţia Hunedoarei noi. vesc zilnic masa peste 1 500 23,00 Pagii
23,30—3,00
a unui nou oraş pentru
realizarea zilnică a sarcini Conferinţei Naţionale a conducă la o activitate rit metalurgişti. Se împlinesc Fără Îndoială, ei vor de persoane. zical.
lor fizice, în vederea în partidului, din cuvîntările mică şi susţinută, la îm numi in ordine toate obiec
cadrării în graficele de t o v a r ă ş u l u i Nicolae bunătăţirea calităţii lucră deci exact 33 de ani de tivele pe care le-au inălţat,
execuţie, a creşterii cali Ceauşescu la Consfătuirea rilor. în funcţie de priori cînd a început asaltul la începind cu uzina cocso- • La dispoziţia oamenilor
tăţii lucrărilor. In acest de lucru de la C.C. al tăţi, . s-au regrupat forţele cele dintîi obiective ale chimică, continuind cu fur muncii stă o frumoasă şi
scop, birourile organizaţii P.C.R. din 26—27 mai a.c., de muncă, organizîndu-se Hunedoarei socialiste. nalele noi şi aglomeratoa- bine dotată bază sportivă
lor de bază de pe şantiere precum şi din importan activitatea în două şi trei Aşa cum spun veteranii, rele, cu oţelăriile şi grupu cu două săli de sport, tere
au desfăşurat încă de la tele documente adoptate schimburi. Comitetul de oameni ca loan Krich, A- rile de laminoare, cu fa nuri de fotbal, handbal, DEVA :
natolie Gheorghe, Constan
începutul anului o intensă la recenta plenară a C.C. partid şi consiliul oame tin Cărare, Petru Hoca, Cor bricile de oxigen şi centra tenis de cîmp şi patinoar, ti-ia); Tui
rone — s;
activitate politică pentru a al P.C.R. şi de Marea A- nilor muncii, întregul nos nel Stan, Alexandru Bute, lele termoelectrice — repre- în cadrul Asociaţiei sportive HUNEDO/
explica celor peste 1 700 dunare Naţională au fost tru colectiv acţionează în zentind practic, Întregul „Constructorul" sînt organiza eulos (FI
de comunişti din întreprin temeinic dezbătute în ca continuare cu toate forţe Mirced Grigore, care mun combinat siderurgic - şi în te secţii de handbal, fotbal, mul Ia p! (
gistul);
dere, tuturor oamenilor drul adunărilor generale le pentru îndeplinirea rit cesc in această intreprinde- cheind cu fabricile de tri lupte, tenis de cîmp şi de Bunul me
muncii, necesitatea realiză ale organizaţiilor noastre mică a sarcinilor ce ne re re chiar de la 'începuturile cotaje şi de Încălţăminte, masă, box şi caiac-canoe. seriile I-ll
rii la termen şi de bună de partid, adoptîndu-se mă vin în acest an şi în viitor. ei, s-a pornit de la „zero". modernele unităţi ale in PET°Ş)ŞA
4V
Hi|
Se muncea cu roaba, caz
calitate a lucrărilor la toate suri concrete pentru inten maua şi mistria. dustriei uşoare din Hune o Clubul muncitoresc al — \
obiectivele. Au fost folosite sificarea activităţii, spori GHEORGHE ORDEAN, doara. Vor aminti, desigur, întreprinderii are în 'dotare brie); LU
în permanenţă toate mij rea ritmurilor de lucru la secretarul comitetului Acum, oricine din Hune de cele aproape 22 000 o bibliotecă cu multe mii de liniei (Cui
Nimic no
loacele muncii politico-e- toate obiectivele cu termen de partid al I.C.S.H. doara, virstnic sau tinăr, de apartamente, de toa
ştie să-ţi spună ce a însem volume, sală de spectacole, vest (Luc>
te celelalte edificii, care, Profetul,
nat şi ce reprezintă colec săli pentru expoziţii şi acti lenii (Mii
tivul de constructori pentru la un loc, formează mo vităţi tehnico-aplicative. In SA : c
oraş, pentru judeţ şi pentru dernul şi frumosul munici cadrul acestuia activează resc); UI
(Retezatul
ţară. Dar dacă vrei să piu din zilele noastre. Şi numeroşi constructori, tineri puma (S
afli cu precizie toate rea nu vor uita de celelalte o- şi vîrstnici, în formaţiile de RAŞTIE :
lizările acestui puternic de biective industriale şi so- teatru, dansuri, brigăzile ar tria) ; l
(Flacăra)
taşament muncitoresc, a- ciale, construite de ei in tistice, taraf şi grupurile un saltiml
tunci trebuie să stai de vorbă judeţ şi in ţară, dintre care (Casa de
cu Tudor Polifronie şi Milrai se detaşează, prin impor folclorice. Grupul vocal fe Despărţiri
Milotin, de la Şantierul 1, tanţă, noua platformă si minin s-a calificat în faza (Dacia); I
cu luliu Clep şi loan Ar- derurgică de la Călan. pe ţară a Festivalului naţio CALAN :
— seriile
tean, de la Şantierul 2, Dovezi ale destoiniciei, nal „Cîntarea României". tură) ;
Mihai Ispas, de la Şantierul hărniciei şi forţei colecti nou pe 1
3, loan Piesa şi Nicolae vului de constructori din o La jumătatea anului, cei seriile
1LIA : Ci
Pindaru, de la Şantierul 4, Hunedoara sînt şi nume peste 1 280 de utecişti din (Lumina)
Costică Mihăilă şi Victor roasele titluri de fruntaşă întreprindere raportează rea de naşte
Marchevca, de la Şantierul pe ramură acordate între lizarea a numeroase acţiuni varşovian
electrotehnic, Alexandru prinderii în ultimii 20 de de muncă patriotică realizate
Şchiopu, de la producţie ani, precum şi conferirea in în municipiul Hunedoara, a (SP'-'tiîG
industrială, Grigore Ciontoş trei rinduri a „Ordinului căror valoare se ridică la
şi Gheorghe Bratu, de la Muncii", clasele a lll-a, a EPS.—agi
C.S.V. Călan, noua platformă siderurgică. Furnalul 4 este una dintre cele mai noi autobaza întreprinderii, cu II-a şi I. aproape 100 000 lei.
capacităţi de producţie pe care şi-au „pus semnătura" constructorii de la I.C.S. Hune
doara. Foto: NICOLAE GIIEORGHIU Timpul
azi, 8 ii
Gîndirea tehnică în acţiune va fi ca!
noaptea t
Iniţiative bine aplicate! fiabil du
în anul trecut, colectivul narea importului de piese aer este o altă soluţie va sufla
di;
derat
în toate formaţiile şi lo strucţii şi reparaţii side tiere au „prins" în marea I.C.S.H. a realizat peste de schimb şi subansamble. tehnică aplicată de curînd. Temperat
turile de lucru din între rurgice. Comitetul sindica masă a lucrătorilor, că ele 7 milioane lei beneficii Printre soluţiile tehnice Ea conduce la scurtarea fi cuprir
prinderea noastră — rele tului, cele 54 de birouri sînt un factor mobilizator suplimentare. în primul se noi, gîndite şi aplicate în termenelor de reparaţii ca grade,
maxime
va Livi.u Ienăşoni, pre ale grupelor sindicale ur în producţie, ne este dat mestru al anului în curs activitatea noastră de pitale la furnale, reduce grade, iz
şedintele comitetului sindi măresc în permanenţă de realizările obţinute în beneficiile planificate au construcţii — continua in rea forţei de muncă şi la
La mu
catului din I.C.S.H. — se modul în care se ..a- acest prim semestru al fost, de asemenea, depă terlocutorul —, poate fi economisirea a aproxima cer senir
aplică cu bune rezultate plică iniţiativele în pro anului. Cei 22 000 kWh e- şite cu 1,2 milioane lei. amintită tehnologia care tiv 50 mc de lemn la o porar no
patru iniţiative muncito ducţie şi rezultatele ob nergie electrică, cele 50 Un rol determinant în permite realizarea funda singură reparaţie. De ase lat se vc
reşti : „.Contul colector de ţinute pe formaţii de lu tone metal, 64 tone de ci creşterea eficienţei activi ţiilor la construcţiile civile menea, prin asimilarea în cări elec
economii al grupei sindi crători. Pentru o evidenţă ment, 16 tone cărămidă tăţii — sublinia ing. şi industriale pe pernă de anul trecut şi în acest an rat din e
lat ceaţă
cale", „Formaţie de lucru exactă a eficienţei aplică refractară şi cei 50 mc Gheorghe Ivan, directorul zgură şi balast. Această a 68 de repere, de piese
model de organizare şi rii lor, la nivelul echipe material lemnos, trecuţi la tehnic al întreprinderii — nouă metodă de fundare se de schimb şi subansamble Pentru
disciplină", „Să lucrăm o lor se analizează săptămî capitolul economii sînt, realizează mecanizat, fapt (majoritatea de la utilajele zile : V
caldă. C(
zi pe trimestru cu mate nal, în cadrul momentului fără îndoială, rodul apli a avut promovarea noului ce contribuie la creşterea din import) s-au obţinut Izolat vi
riale şi carburanţi econo economic, rezultatele în cării cu consecvenţă a ini în producţie, căutarea, gă substanţială a productivi beneficii de aproximativ de ploaii
misiţi" şi „Fiecare cadru registrate, iar lunar, în ţiativelor amintite, în care sirea şi aplicarea unor so tăţii muncii, la sporirea 4 milioane lei. cărcări c
pină la
tehnico-ingineresc un pro adunările de grupă sindica rezultate deosebite au obţi luţii tehnice menite să calităţii execuţiilor, obţi- şl est. 9
motor al noului în pro lă, analizele se efectuează nut formaţiile conduse de contribuie la creşterea nîndu-se în acelaşi timp xime inii
ducţie". Firesc, fiecare din pe loturi şi şantiere. Tudor Mitroi, loan Krich, productivităţii muncii pe economii mari de ciment. Pagină realizată de de, Iar
14 şi 20
iniţiativele amintite sînt Argumentul concret al Andrei Dan, Anton Con şantiere, reducerea consu Schela mobilă extensibilă MIRCEA LEPĂDATU şi log de s<
adaptate şi au criterii spe faptului că iniţiativele mun sta,ntînidis, Manole Nan şi murilor de materiale, e- pentru repararea furnale LIVIU BRAICA gyaU).
cifice activităţii de con citoreşti aplicate pe şan Aurel Poenaru. nergie şi carburanţi, elimi lor şi preîncălzitoarelor de