Page 29 - Drumul_socialismului_1983_07

CUViNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,

1 DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. f P.C.R.

Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ

P R O G R A M D E L U C R U M O B I I J Z A T O R

P E N T R U T O Ţ I O A M E N I I M U N C I I

Corelare logică, echitabilă, între retribuţia
nominală şi retribuţia reală

Referiodu-ne la măsuri­ ţia medie nominală va fi titatea de bunuri şi servi­
Anul XXXV, nr. 7 981 SIMBÂTĂ, 9 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani le cuprinse în Programul cu 30,7 la sută mai mare cii care poate fi obţinută
privind aplicarea fermă a decît în 1980. în continua­ în schimbul retribuţiei no­
principiilor autoconducerii re, în septembrie 1984, va minale. Retribuţia reală
muncitoreşti şi autogestiu- începe încă o etapă de este deci puterea de cum­
nii, perfecţionarea meca­ majorare din acest cinci­ părare a retribuţiei nomi­
CAMPANIA AGRICOLA Di VARĂ nismului economico-finan- nal, care, la încheierea sa, nale. De bună seamă, şi
E ciar, a sistemului de retri­ în anul 1985, va consem­ aceasta a cunoscut schim­
na
creşterea
buire a muncii şi creşte­
retribuţiei
bări în ultimii ani. Criza
rea retribuţiei în acest medii nominale cu 36,1 la economică pe plan mon­
Urgenţe în agricultură cincinal, adoptat de recen­ sută faţă de 1980. Să reţi­ dial, creşterea fără prece­
nem că este vorba de ci­
ta plenară a C.C. al P.C.R.
dent a preţurilor la o se­
şi de Marea Adunare Na­ fre medii, pe ansamblul rie de materii prime, ma­
ţională, vom constata că economiei, întrucît, potri­ teriale şi produse au de­
Operativitate maximă la recoltări • Pentru a nu fi dijmuită recolta, se im­ ele sînt în concordanţă de­ vit noilor reglementări, ve­ terminat şi în ţara noas­
pune continuarea lucrărilor de întreţinere pe
• Strîngerea în timpul cel mai scurt şi toate suprafeţele (praşilele mecanice şi ma­ plină cu hotărîrile şi obi­ niturile nu sînt plafonate, tră aplicarea unor măsuri
fârâ pierderi a întregii recolte de grîu im­ nuale). ectivele stabilite de Con­ fiecare putînd realiza cîş- de rentabilizare a anumi­
pune folosirea zilnică a combinelor cu ran­ gresul al XH-lea şi Con­ tiguri nelimitate dacă a- tor activităţi, întreprinderi
damentul maxim, lucrîndu-se în flux, cu uti­ Mobilizare susţinută la strîngerea ferinţa Naţională ale parti­ cestea provin din muncă. şl produse. Ca urmare,
lajele grupate. şi depozitarea furajelor dului, măsuri şi obiective „Nu vom limita, în viitor, preţurile la diferite produ­
• Atenţie deosebită să fie acordată cali­ care poartă puternic am­ nici creşterea venitului, se şi servicii au marcat o
tăţii lucrărilor la seceriş, reglînd combinele • Trebuie acţionat cu toată hotărîrea la prenta gîndirii revoluţio­ dar nici nu vom mai ga­ oarecare creştere. Dar pen­
corect şi ori de cîte ori este nevoie pentru cositul fîneţelor naturale, precum şi a fura­ nare, ştiinţifice, clarvăză­ ranta nimănui venituri fă­ tru ca majorarea preţu­
a nu rămîne boabe în spice şi a tăia paiele jelor de pe marginile drumurilor. toare a tovarăşului Nicolae ră muncă!“, sublinia cu rilor să nu ducă la micşo­
• întreaga cantitate de nutreţuri să fie
cît mai jos posibil. Ceauşescu şi care urmă­ fermitate şi justeţe tova­ rarea puterii de cumpăra­
transportată neîntîrziat la fermele zootehnice
• In lanurile căzute trebuie să se acţio­ resc consecvent şi respon­ răşul Nicolae Ceauşescu re, partidul şi statul au a-
neze obligatoriu cu coasele şi secerile, evi- pentru a nu se diminua producţia la recolta sabil progresul şi prospe­ la recenta plenară a C.C. cordat, începînd din anul
următoare.
tînd astfel pierderile. ritatea României socialiste, al P.C.R. Aşadar, retribu­ 1982, compensaţii băneşti
• Se impun măsuri energice pentru rea­ corespunzătoare preţurilor
• Cadrele repartizate să răspundă de uni­ lizarea sarcinilor la frunzare, acoperind ast­ între măsurile din pro­ ţia nominală poate creşte
tăţile agricole să asigure organizarea irepro­ fel deficitul din balanţele furajere. gram, care vizează direct oricît, în baza muncii şi la unele produse agroali-
şabilă a muncii şl mobilizarea întregului po­ creşterea bunăstării mate­ a rezultatelor obţinute, mai mentare. Tot în acest scop
tenţial uman al localităţilor la seceriş şi Ordine şi disciplină riale a oamenilor muncii, ales în urma îmbunătăţi­ al mai bunei corelări în­
eliberarea terenurilor de paie. la loc de frunte se situea­ rilor aduse în acest dome­ tre retribuţia nominală şi
în activitatea din zootehnie retribuţia reală, al creşte­
• Recolta să fie transportată operativ şi ză perfecţionarea sistemu­ niu. Este vorba, în esen­ rii puterii de cumpărare,
direct din lanuri la bazele de recepţie, în­ • In taberele de vară programul de lucru lui de retribuire şi creş­ ţă, de creşterea părţii va­ au fost prevăzute cele două
soţind-o de documentele de evidenţă nece­ să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, terea retribuţiei în acest riabile în totalul venituri­ etape de majorare a retri­
sare. sub supravegherea conducerilor de ferme şi cincinal. lor personalului muncitor,
unităţi. aceasta urmlnd să ajungă buţiei nominale în acest
• La strînsul şi transportul paielor trebuie • Este bine să fie extinsă metoda păşu- Pentru a înţelege mai în 1985 la 25 la sută — cincinal, care vor repre­
folosite toate utilajele proprii ale unităţilor bine avantajele ce decurg
natului de noapte cu animalele. venituri realizate din pre­ zenta creşterea retribuţiei
agricole şi ale membrilor cooperatori. din aplicarea acestor mă­
• Păşunatul să fie făcut raţional, pe tar­ suri să zăbovim puţin a- mii (fondurile de premiere reale cu 5 la sută în a
Culturi duble lale, iar unde producţia de iarbă a scăzut supra a două noţiuni de majorîndu-se de la 1 la 2 doua jumătate a anului
să se facă furajarea suplimentară. la sută) şi din repartizarea 1984 şi cu 8 la sută pînă
pe toate suprafeţele planificate I mare importanţă pentru la sfîrşitul anului 1985 com­
• Se cer eforturi susţinute şi permanente calculul veniturilor oame­ beneficiilor (fondul desti­
• Eforturi deosebite sînt necesare pentru pentru menţinerea unui nivel ridicat al pro­ nilor muncii: retribuţia nat acestui scop «prescind parativ cu 1980.
înlăturarea decalajelor între seceriş şi se­ ducţiei de lapte în toate unităţile agricole, nominală şi retribuţia rea­ de la 2 la 4 la sută). A- Cum se poate desprinde
mănatul culturilor duble. îndeosebi în complexele intercooperatiste. lă. Cum se ştie, retribuţia cestea ar fi, în cîteva cu­ din documentele adoptate
e Tractoarele să fie folosite în schimburi • Odată cu realizarea fondului de stat nominală este suma de vinte, datele retribuţiei no­ de recenta plenară a C.C.
prelungite şi în două schimburi pentru efec­ să existe grijă pentru realizarea efectivelor ; bani pe care o primeşte un minale. al P.C.R., partidul şi statul
tuarea arăturilor, pregătirea în cele mai bu­ în acelaşi timp să se impulsioneze lucrările om al muncii pentru acti­ Celălalt indicator, retri­
ne condiţii a terenului şi semănatul cultu­ de modernizare, cu sprijinul unităţilor eco­ vitatea în producţie. Re­ buţia reală, reprezintă can­ (Continuare in pag. a 3-a)
rilor duble. nomice.
tribuţia nominală a cu­
noscut, în ultimii ani, în
Secerişul griului-în ritm mai intens, lumina programelor adop­
tate de partid, creşteri con­
siderabile. în acest an, în-
la nivelul vitezei zilnice planificate! cepînd de la 1 septembrie,
se aplică o nouă majorare
în Consiliul unic agro­ cînd golesc buncărele sau S.M.A. Călan — este foar­ a retribuţiei nominale, e-
industrial Călan, secerişul cînd mănîneă la prînz — te firesc de vreme ce şalonat, pentru întregul
griului a început, marţi, ne spunea Leontina Jor- combinerli respectivi sînt personal muncitor. La în­
6 iulie, în patru coopera­ joni, inginera şefă a uni­ printre cei mai buni lu­ cheierea acestei etape, In
tive agricole de producţie: tăţii. crător ai unităţii. luna august 1984, retribu-
Gînţaga, Bretea Română, în cîmp i-am văzut După combine au intrat
Batiz şi Boşorod. Din prima cum munceau cu seriozita­ operativ în acţiune presele
zi, mecanizatorii şi coope­ te, atenţi să nu lase nici de balotat paie conduse IN ZIARUL DE AZI:
ratorii, sub îndrumarea a- un spic netăiat, să recol­ de Ioan Baciu şi Viorel
tentă a specialiştilor, au teze cît mai repede. In Lingurar, iar mai apoi • 35 de ani de la orga­
muncit cu hărnicie pentru două ceasuri de lucru, plugurile. în sprijinul me­ nizarea primelor şan­
a strînge recolta în timpul Nicolae Drulă, Ioan Sas, canizatorilor ce munceau tiere naţionale ale ti­
cel mai scurt. Simion Motolea, Tiberiu la Gînţaga au venit şi trei neretului
- Cei cinci combineri Băgăianu şi Traian Bog- lucrători ai S.M.A. Glie- e Calitatea de membru
care lucrează la C.A.P. lea au secerat grîul de pe lari, care în două zile pline asociat al unui colec­
Gînţaga intră de diminea­ cinci hectare. Lucrul a- TRAIAN BONDOR tiv de muncă şi con­
ţa în lan şi nu-şi mai cesta — cum ne spunea secinţele ei juridice
opresc maşinile decît atunci Ioan Cotuţiu, directorul (Continuare în pag. a 3-a)

Saltul revoluţionar spre o nouă calitate în toate domeniile de activitate
întărită şi amplificată binele şi fericirea poporu­ nouă, superioară în toate Circa jumătate din perso­
necontenit de la Congresul lui său. domeniile de activitate. nalul muncitor al judeţu­
al IX-lea încoace, capaci­ Fiecare din etapele par­ Rigoarea ştiinţifică â noii lui înfăptuieşte, în calitate
tatea organizatorică a curse, jalonate de congre­ opţiuni, pusă în faţa noas­ de producător nemijlocit,
partidului nostru a reuşit sele al IX-lea, al X-lea, al tră de partid, de secreta­ din interior, politica parti­
să asigure înfăptuirea nea­ Xl-lea şi al XlI-lea ale rul său general, mobilizea­ dului. în jurul organizaţii­
bătută a Programului său, partidului, a stat sub sem­ ză la înfăptuirea ei masele lor de partid acţionează cu
să reunească în înfăptui­ nul unei priorităţi. Priori­ largi de oameni ai muncii, încredere alte sute de mii
rea prevederilor din hotă­ tate pentru industria grea, întregul popor. de oameni. Aşa se înfăp­
rîrile congreselor şi con­ prioritate pentru construc­ Organizaţia de partid a tuieşte pas cu pas revo­
ferinţelor naţionale care ţia de maşini, pentru ener­ judeţului Hunedoara a luţia tehnică In extracţia
au urmat toate forţele so­ getică, prioritate revoluţi­ marcat nu demult un eve­ de cărbune în Valea Jiu­
cietăţii. în întărirea a- ei tehnico-ştiinţifice, cali­ niment i numărul ei de lui, aşa s-a făcut saltul
cestei capacităţi meritul tăţii şi eficienţei. Punţi membri a depăşit o sută la metalul hunedorean de
este, incontestabil, al tova­ solide au legat o etapă de mii. O sută de mii de calitate superioară, aşa s-a
răşului Nicolae Ceauşescu, de alta, ajungîndu-se conştiinţe care acţionează născut şi dezvoltat ener­
secretarul general al parti­ acum, după acumulări de din avanposturile muncii getica hunedoreană şi tot
dului, revoluţionar consec­ ani şi ani, la un obiectiv creatoare la înfăptuirea pe aşa se înfăptuieşte revolu­
vent, personalitate marcan­ fundamental, care va pro­ pămînt hunedorean a reali­ ţia agrară.
tă a contemporaneităţii, iecta România pe noi culmi tăţilor societăţii socialiste
neobosit luptător pentru de progres — o calitate multilateral dezvoltate. (Continuare în pag. a 3-a)