Page 32 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 32
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 981 • STMBĂTĂ, 9 IULIE 1983
9 însemnări •
TIOARAdeSUS • Informaţii 9
Reuniunea pregătitoare pentru întrevedere
9 Note 9
Conferinţa internaţională a O.N.U. între
9 Microinterviuri O
asupra problemei Palestinei Alvaro Cunhaî şi
GENEVA 8 (Agerpres). — Şeful delegaţiei ţării Gerardo Igfesias El SÎNT OAMENII „AURULUI VERDE"
!La Geneva se desfăşoară noastre, ambasadorul Ion ROADELE
în prezent lucrările reu Datcu, a subliniat că Ro LISABONA 8 (Agerpres). Pe aceste. meleaguri în Alipnescu, Lazăr Costoi, MIINILOR HARNICE
niunii pregătitoare regio mânia participă la reuniu — La Lisabona a avut loc care strămoşii daci şi-au — acesta-i nucleul de
nale europene pentru Con nea de la Geneva animată o întrevedere între Alvaro ridicat mîndre cetăţi, bază, miezul care dă şi • O nouă şi modernă
ferinţa internaţională a de convingerea că Naţiu Cunhal, secretar general al ocupaţiile de bază ale celorlalţi gustul hărni staţie de autobuz a fost
O.N.U. asupra problemei nile Unite, toate statele P.C. Portughez, şi Gerardo oamenilor păstrate din ciei. Oameni simpli, ti dată recent în folosinţă în
Palestinei. membre, şi în primul rînd Iglesias, secretar general străbuni sînt agricultura neri şi mai în etate, care localitatea centru de co
In cadrul dezbaterilor au ţările europene, pot şi tre al P.C. din Spania. După şi lucrul la pădure. Ce trăiesc şi muncesc aici, mună. Alte două aseme
fost prezentate concepţia buie să-şi aducă contribu cum transmite agenţia înseamnă astăzi meseria în inima pădurii ca în nea staţii vor fi construite
novatoare şi activitatea ţia constructivă la asigu TASS, care citează un co de muncitor forestier, cine tr-o familie. Şi nu-i chip în vara aceasta la Cos-
neobosită ale preşedintelui rarea păcii şi stabilităţii în municat de presă al P.C.P., sînt ei, oamenii aurului să le-o ia cineva înainte teşti şi Bucium, a Prin
Nicolae Ceauşescu vizînd Orientul Mijlociu, la pa în cadrul întrevederii s-a verde l-am lăsat să ne la fasonat, scos, apropiat asanarea unei porţiuni
soluţionarea conflictelor cea şi securitatea în Euro efectuat un schimb de in vorbească pe maistrul Va- şi transportat lemn ro mlăştinoase din apropie
dintre state exclusiv pe formaţii privind situaţia sile Dînşoreanu, de la tund. Dacă, în aceleaşi rea localităţii Costeşti, să
cale paşnică, prin nego pa şi în întreaga lume. în sectorul de exploatare a condiţii, altă brigadă tenii de aici au amenajat
cieri, excluderea forţei şi acest scop, a arătat vorbi din cele două ţări, precum lemnului Grădişte din scoate cu un TAF300—400 un drum de cîmp şi două
ameninţării cu forţa din torul, România consideră şi activitatea celor două cadrul U.F.E.T. Orăştie. metri cubi, ei scot 850— podeţe asigurînd astfel
viaţa internaţională şi a- că trebuie să se treacă, partide. Au fost discutate, „La noi în sector, aici 1 000 mc. Luna trecută, condiţii bune pentru trans
firmarea dreptului neîngră chiar în cursul acestui an, de asemenea, probleme a- în Munţii Orăştiei, lu de exemplu, cu două ta- portul îngrăşămintelor na
dit al fiecărui popor de a-şi la tratative de pace între le situaţiei internaţionale crează 250 de muncitori furi au dat 1 690 metri turale în cîmp. • Se lu
hotărî singur soarta. părţile interesate. şi ale luptei pentru pace. forestieri repartizaţi în cubi. Ăsta da lucru, nu-i crează intens la amenaja
15 parchete. Harnici şi de ici-colea ! Dar şi cîşti- rea unui drum de legătură
cu dragoste de muncă gă bine oamenii lui Voi între satele Ludeştii de Jos
rată în programul electoral ză agenţia UP1. Donatorul a sînt toţi. Totuşi, dintre can. Chiar şi 6—7 mii şi Ludeştii de Sus. • Lo
al Partidului Social-Demo- fost selecţionat din rîndul ei, în frunte se află oa de lei pe lună. cuitorii comunei vor fi cei
crat din Elveţia. Ca ţară a peste 52 000 de volun menii lui Gheorghe Voi- Iar acolo, la cabană — care, în curînd, vor asigura
europeană. Elveţia este vi can — cei 35 de meca casa lor — Geta şi Ioana mare parte din forţa de
tari. Pacienta suferă de o
tal interesată în transfor nici de îerăstraie, tafişti (soţiile lui Gheorghe Voi muncă necesară la viitoare
H ROMA. - Partidul De- formă rară de leucemie, a- şi funicularişti care lu
can
7 mocrat-Creştin (P.D.C.) din marea continentului într-o vînd şanse de aproape 50 crează în parchetul Lu- fac şi Ion Alionescu) le lucrări de regularizare a
curăţenie,
mîncare,
ii Italia a cerut socialiştilor şi zonă denuclearizată. la sută de a supravieţui deşti. Ion Giubleanu, spală pentru toţi 35. Ca rîului Grădiştea. Prin a-
ţ altor trei partide de centru H WASHINGTON. - O dacă operaţia va decurge Aurel Voican (fratele mai într-o familie. Ei sînt ceste lucrări se vor evita
'i (social-democraţi, republi- fetiţă in vîrstâ de 8 ani, în bune condiţiuni. mic al şefului de briga oamenii cu care tot sec inundaţiile frecvente din a-
• câni şi liberali) să i se a- Crystal Beckler, din S.U.A., dă), Stelian Ungureanu, torul se mîndreşte, oa ceastă zonă şi se vor reda
| lăture în alcătuirea unei a început, joi, la un spital Q WASHINGTON. - Pro Gheorghe Davidoiu, Ion menii aurului verde !“. în circuitul agricol peste
ţ coaliţii guvernamentale for- din New Orleans, statul a- iectatele rachete „MX" con 20 ha teren.
? mate din cinci partide. Pro-
* punerea a fost comunicată merican Lousiana, trata stituie una dintre cele mai SITUAŢIA CONTRACTĂRILOR SI LIVRĂRILOR
i în urma unei reuniuni a mentul pregătitor pentru e* periculoase arme fabricate LA FONDUL DE STAT ÎN PERIOADA 1 IANUARIE - 8 IULIE 1983
^ Direcţiunii P.D.C. fectuarea unei operaţii ne de om, iar producerea lor
obişnuite de transplantare va spori îngrijorător de C o n t r a c t ă r i
^ pi BERNA. — Elveţia tre- de măduvă de la un tînâr mult riscul unui război nu Specia sau produsul Livrat
1 buie să sprijine propunerea de 21 de ani, Stuart Ja Plan Realizat
? cu privire la transformarea mes din Marea Britanie, clear accidental, a declarat
1 Europei într-o zonă liberă într-o încercare disperată Arthur Cox, fost expert Bovine 220 capete 155 capete 41 capete
l de arme nucleare - se a- de a-i salva viaţa, relatea militar al C.I.A. Porcine 280 capete 107 capete 11 capete
Ovine 150 capete 160 capete 128 capete
- Lapte de vacă 1 750 hl 1 755 hl 410 hl
1:
Lapte de oaie 145 hi 60 hl 35 hl
lână 1000 kg 4 500 kg 4 000 kg
PE SCURT — Vă propunem, tova — Ce măsuri aţi luat
răşe Viorel Ciolocoiu, pentru îmbunătăţirea si
DIN AGRICULTURA secretar al comitetului tuaţiei la laptele de oaie?
JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ COMUNEI comunal de partid, pri — Cifrele înscrise în
mar al localităţii, să luăm acest grafic nu vor mai
Noi succese ale sportivilor români C.A.P. ORĂŞTIOARA DE ca bază de discuţii grafi fi valabile chiar de sîm-
realizării
cul
sarcinilor bătă, 9 iulie, iar pînă în
SUS. 9 La orz, cultivat pe
EDMONTON 8 (Ager torii (la tuşaveraj în faţa m garduri, atleta româncă privind situaţia contractă 20 iulie la „livrat" va fi,
35 ha, s-a obţinut o depă
pres), — Cea de-a 12-a e- U.R.S.S.) şi cu 9-7 cu Ita Mihaela Stoica s-a clasat şire a planului cu peste rilor şi livrărilor la fon cu siguranţă, înscrisă ci
diţie a Jocurilor Mondiale lia, calificîndu-se direct în pe locul şase, cu timpul de 100 kg la hectar. 9 Pină la dul de stat. Cum califi fra 100. Personal, timp
Universitare de vară, afla semifinale, în care vor în- 13”40/100. Titlul de campi această dată, de pe cele caţi actualul stadiu în de trei zile, am fost la
tă în plină desfăşurare la tîlni formaţia Cubei. , oană universitară a fost 35 ha cultivate cu trifoi, care se află comuna pri munte, acolo unde se află
Edmonton, prilejuieşte cu cîştigat de Natalia Petrova lolium şi rapiţă, au fost vind această problemă ? stînile celor două unităţi
fiecare zi de întreceri noi O spectaculoasă victorie (U.R.S.S.) - 13"04/100, ur strinse şi depozitate in ba — Motive prea mari de C.A.P. şi cele ale turme
succese ale sportivilor ro au obţinut baschetbalistele mată de compatrioata sa za furajeră a fermei zoo satisfacţie, e drept, nu lor de oi ce aparţin
mâni, care se numără în românce în cadrul grupei Elena Biserova — 13”07/100 tehnice 70 tone trifoi şi avem. Se poate face mult locuitorilor din satele
continuare printre protago semifinale B, întrecînd la si Benita Fitzgerald (S.U.A.) 250 tone siloz. 9 „Nici un încă pentru realizarea necooperativizate. Acolo
nişti, ei cucerind pînă în diferenţă apreciabilă, cu 1 13"24/100. pai rămas pe cimp“ — iată tuturor indicatorilor. Şi am încheiat contracte pe
prezent 16 medalii, dintre 87—71 redutabila reprezen care a fost deviza coope vom face ! In plenara din fiecare turmă. In fiecare
care 4 de aur, 8 de ar tativă a S.U.A., Vicecampi- Proba de 100 km contra- ratorilor din Orăştioara de luna trecută cu activul de sîmbătă, în jurul orei 13,
gint şi 4 de bronz. oană mondială universitară cronometru pe lipe din partid din comună am maşina I.C.I.L. va prelua
Sus in această săptămină.
In ultima zi a concursu la precedenta ediţie. Cu un cadrul compeujisi de ci Ei au încheiat de curind analizat tocmai această brînza de la toate stî
lui de notaţie, valoroasa procentaj excelent la arun clism a fost cîştigată de transportul baloţilor ■ de problemă. Concluzia a nile în locul numit Dea
noastră înotătoare Carmen cările de la semidistanţă, U.R.S.S. (Iuri Kaşirin, Ser- paie, remarcindu-se in mod fost că nu putem fi mul lul Grădişte!, avînd ast
Bunaciu şi-a adjudecat me şi un joc inspirat al pivo- ghei Navolkin, Serghei Vo- deosebit in această acţiu ţumiţi de cît am făcut, fel o bună ritmicitate în
dalia de argint în proba ţilor echipa României s-a ronin, Evgheni Korolkov) — ne Ionel Munteanu, Radu că există metode şi căi livrare.
de 200 m spate, la capă impus clar, remarcîndu-se 2h00’49", urmată de Olan Băroi, Petre Dănescu, Vio- de îmbunătăţire substan Avem gospodari buni
tul unei finale foarte echi din nou Mariana Bădinici, da — 2h05‘37” şi Italia — rel Munteanu şi mulţi alţii. ţială a situaţiei actuale. în comună, oameni care
librate, în care a întrecut-o Magdalena Pali (în special 2h06’50". Selecţionata Ro Iar primele dovezi le-am au înţeles şi îşi fac o da
pe cunoscuta campioană pentru precizia aruncărilor) mâniei (Ionel Gancea, Con C.A.P. OCOLIŞU MIC. 9 obţinut. Vin încă oameni torie de onoare din a-şi
americană Susan Walsh, şi Ştefania Borş, cu o con stantin Căruţaşu, Costică Anul acesta, la cultura la consiliu pentru înche aduce contribuţia la spo
medaliată cu bronz. Ca şi tribuţie notabilă sub pa Paraschiv, Valentin Con- orzului a fost obţinută o ieri de contracte. La bo rirea fondului de stat.
în cursa precedentă a spa- nouri. Cu acest succes, for stantinescu) a avut o com cantitate record pentru a- vine sîntem siguri că vom
tistelor, cea de 100 m, dis maţia României s-a clasat portare notabilă, clasîndu- ceastă unitate : cu 800 kg depăşi planul, marea pro In ultima vreme, tot mai
puta pentru medalii a fost pe primul loc al grupei, cu se pe locul patru, cu tim la hectar peste prevederile blemă rămîne însă pla mulţi locuitori din comu
deosebit de strînsă, încă 6 puncte, fiind urmată de pul de 2h07'53”. Echipa de plan I • Pe 16 ha se nul la porcine. Aici, la nă îmbrăţişează acest
din start distanţîndu-se de S.U.A. - 5 puncte, R.F. noastră a luptat pentru me seamănă masă verde in realizarea lui avem con mod de a privi lucrurile
celelalte concurente sovieti Germania - 4 puncte şi dalia de bronz, de care a vederea asigurării necesa centrate toate forţele. şi acţionează ca atare.
ca Larisa Gorşakova, Car Franţa 3 puncte. despărţit-o un minut, fiind rului de suculente pentru
men Bunaciu şi Susan întrecută pe ultimii kilome iernatul animalelor. • Ac pîine de... Orăştioara de
Walsh. Ordinea primelor Întrecerile turneelor de te tri de formaţia Italiei. ţiunea de modernizare a Sus.
trei clasate s-a repetat în nis, găzduite de terenuri fermei zootehnice s-a ma B La ferma zootehnică a
tocmai ca la 100 m spate, le Universităţii Alberta, au ★ terializat in amenajarea C.A.P. Orăştioara de Sus
victoria fiind decisă pe ul intrat în fazele superioare, In clasamentul pe meda a două platforme pentru trifoiul este depozitat în
timii metri. A cîştigat La în care vor fi prezenţi şi lii al Universiadei de vară gunoi şi înlocuirea vechiu ■ încă din 1979 cetăţe clăi. „Sînt frumos clădite
risa Gorşakova. sportivii români. In proba de la Edmonton, pe primul lui sistem de alimentare nii din comună îşi propuse clăile — spunea Elena Vi-
individuală feminină Lucia loc se află U.R.S.S., cu 45 cu apă din grajduri (care seră să construiască o bru şescu, inginerul şef al coo
Confirmînd valoarea de Romanov s-a calificat în de medalii de aur, 17 de funcţiona pe bază de cu tărie. Se pare că au cam perativei — dar mai fru
monstrată în turneul indi semifinale, eliminînd-o în argint şi 16 de bronz, ur rent electric) cu cei de uitat de ea. Şi-a amintit mos ar fi să le depozităm
vidual unde au cucerit me „sferturi" pe japoneza O- mată de România — 4 de aducţiune prin cădere li primarul, constructor de acolo unde le este locul.
daliile de aur şi argint, kamoto, ^pu 6-3, 6-1. Tot aur, 8 de argint şi 4 de beră. 9 La acţiunea de meserie, iar de trei săp- Dar nu-i gata fînarul, ne
scrimerele românce au ob în semifinale vor evolua şi bronz, Italia — 4 de aur, stringere, transport şi de tămîni au început lucrările. lipsesc piesele de înglobare
ţinut calificarea în semifi Laurenţiu Bucur şi Adrian 5 de argint, 4 de bronz, pozitare a paielor de orz Fundaţia a fost terminată, a pilonilor în beton. Soli
nalele probei de floretă pe Marcu, în proba de dublu Canada - 4-4-16 ; 'S.U.A. a participat toată suflarea iar după ritmul actual în cităm pentru aceasta spri
echipe. Elisabeta Guzganu, bărbaţi, după victoria ob — 3-15-14 ; R.P. Chineză — satului. Cu atelaje proprii jin de Ia I.M. Orăştie, care
Rozalia Oros, Aurora Dan, ţinută cu 6-3, 6—4 în faţa 3—2—3 ; Nigeria — 3-0-0 ; au muncit zi lumină Avram care lucrează cetăţenii din urmează să le execute".
Marcela Zsak şi Csila Ru- cuplului Jeon-Song. Japonia — 2-2-3 ; Austra Bruzan, Aurel Igănescu, Ion satul de centru, încă din
parcsics au cîştigat grupa Prezentă printre finaliste lia — 2-0-2 ; Marea Brita Perja, Avram Badea, mulţi această toamnă va fi pro Rubrică realizată de
preliminară A, cu două vic le probei feminine de 100 nie - 1-2-1. alţi harnici cooperatori. dusă aici prima şarjă de MIRCEA DIACONU
COLEGILJl DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, îon Cioclel, Tiberiu Istrote ('edacto' şef) Lucia Elena Lîcîui Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, *tr. Dr. Petra Groza. nr. 35 Telefoanej 11275, 11585, 12157. Telex! 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, Btr. 23 August, nr. 257.