Page 33 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 33
Sub preşedinţia tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
NICOLAE CEAUŞESCU,
1 A AVUT LOC CONSTITUIREA COMANDAMENTULUI NATIONAL
' A W • ---------------ca*. PENTRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI NATIONAL
_ „___HlUD[T0l MUNEDOtRA L DE ASIGURARE A UNOR PRODUCŢII SIGURE SI STABILE PRIN
» ) C J I S m J S j S J I CREŞTEREA POTENŢIALULUI PRODUCTIV AL PĂMINTULUI, MAI
BUNA ORGANIZARE SI FOLOSIRE ÎN MOD UNITAR A
1 m TERENURILOR AGRICOLE, A ÎNTREGII SUPRAFEŢE A TĂRII,*
REALIZAREA LUCRĂRILOR DE DESECĂRI SI COMBATEREA
«MIMIiiM «anali EROZIUNI! SOLULUI.
eeedeee ii SULULUI emu GEM în ziua de 9 iulie a.c., Naţionale din iunie 1983, tru folosirea cu maximă c-
sub preşedinţia tovarăşului preşedintele Comandamen ficienţă a întregii suprafe
Nicolae Ceauşescu, secre tului Naţional este tovară ţe agricole a ţării, reali
tarul general al Partidului şul Nicolae Ceauşescu, se zarea într-o concepţie uni
Anul XXXV, nr. 7 982 DUMINICĂ, 10 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani
Comunist Român, preşedin cretarul general al Parti tară a lucrărilor de iriga
tele Republicii Socialiste dului Comunist Român, ţii, desecări, combaterea
România, a avut loc şe preşedintele Republicii So eroziunii solului şi de gos
apelor,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dinţa de constituire a Co cialiste România. podărire a obţinerea creşte
Naţional
A fost stabilită compo
rea potenţialului agricol al
mandamentului
Progra
pentru
pămintului,
nenţa
înfăptuirea
unor
Comandamentului
mului Naţional privind a- Naţional şi a Biroului E- producţii agricole superioa
a vizitat expoziţia de maşini sigurarea unor producţii a- xecutiv al Comandamentu re, în concordanţă cu ho-
gricole
şi
stabile
lui Naţional.
sigure
tărîrile Congresului ai XII-
prin creşterea potenţialului Ca vicepreşedinţi ai Co lea şi Conferinţei Naţiona
productiv al pămintului, mandamentului Naţional au le ale P.C.R.
şi utilaje destinate agriculturii mai buna organizare şi fo fost aleşi tovarăşii Elena stabilite asemenea, privind fost
tovarăşa
De
au
Ceauşescu,
Con
măsuri
losire în mod unitar a te
:
renurilor agricole, a între stantin Dăscălesc!!, Emii înfiinţa rea coma n d a m en te-
T o v a r ă ş u l Nicolae combaterea eroziunii solu ritual al oamenilor muncii, gii suprafeţe a ţării, reali Bobu şi Ion Dincă. lor judeţene ; constituirea
Ceauşescu, secretar general lui, a avut drept obiectiv impune conceperea şi exe zarea irigaţiilor pe 55—60 în cadrul şedinţei, tova grupei centrale de pro
al Partidului Comunist Ro stabilirea măsurilor menite cuţia unei sisteme de uti la sulă din suprafaţa ara răşul Nicolae Ceauşescu a iectanţi şi a colectivelor de
mân, preşedintele Republi a duce la realizarea, de laje şi maşini speciale de bilă, a lucrărilor de dese stabilit măsurile organiza specialişti pe judeţe şi pe
cii Socialiste România, a către industria noastră con înalt randament, capabile cări şi combaterea eroziu torice şi sarcinile imediate principalele obiective ; or
vizitat, sîmbătă dimineaţa, structoare de maşini, a ne să execute volumele de lu nii solului. ce revin Comandamentului ganizarea şantierelor şi tre
o expoziţie organizată la cesarului de utilaje solici crări prevăzute. în conformitate cu hotă- Naţional în legătură cu cerea la execuţia lucrări
Complexul expoziţional din tate de marile lucrări pre în acest sens, tovarăşul rîrile Plenarei C.C. al mobilizarea tuturor forţe lor ; stabilirea sistemei de
Piaţa Scînteii, unde a e- văzute în acest program, a- Nicolae Ceauşescu a indicat P.C.R. şi a Marii Adunări lor materiale şi umane pen- maşini pentru lucrările de
xaminat maşini şi utilaje similarea în fabricaţie de să se treacă la asimila îmbunătăţiri funciare, tipi
din dotarea agriculturii, noi maşini şi echipamente rea unor maşini cu dotări TOVARAŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ zarea acestora şi sarcini
care concură la realizarea necesare acestor lucrări. multiple, capabile să exe CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA concrete in această privin
lucrărilor din Programul Secretarul general al cute principalele lucrări de ţă pentru uzinele producă
naţional de irigaţii, dese partidului a examinat, îm irigaţii şi desecări — să O VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE toare ; obligaţiile ce revin
cări şi combaterea eroziunii preună cu specialiştii pre parea de canale mari, a- ÎN REPUBLICA POPULARĂ MOZAMBIC Ministerului Agriculturii şi
solului. zenţi, diferite tipuri de uti menajarea albiilor rîurilor, T o v a r ă ş u l Nicolae Industriei Alimentare, Aca
terenurilor.
nivelarea
în
intilnirea tovarăşului laje de săpat şi transportat acest context, s-a cerut Ceauşescu, secretar gene nie în Republica Populară demiei de Ştiinţe Agricole
Nicolae Ceauşescu cu spe pâmînt, de încărcat şi ri Ministerului Industriei ral al Partidului Comunist Mozambic, la invitaţia to şi Silvice, unităţilor de cer
cialiştii din aceste sectoa dicat, de compactare, pre Român, preşedintele Repu varăşului Samora Moises cetare pentru stabilirea
re importante ale economiei cum şi maşini de betonat Construcţiilor de Maşini, blicii Socialiste România, Machel, preşedintele Parti tehnologiilor adecvate cul
această
specialiştilor din
naţionale, care are loc la şi mijloace de transport ramură să proiecteze uti va efectua, împreună cu dului Frelimo, preşedintele turilor irigate, organizarea
puţin timp de la adopta realizate de întreprinderi laje cu motoare mai puter tovarăşa Elena Ceauşescu, Republicii Populare Mo teritoriului şi creşterea po
rea de către Plenara C.C. constructoare de maşini din nice, cu randair'"'t.e ridi o vizită oficială de priete zambic, în perioada 18—20 tenţialului productiv al
al P.C.R. şi de către fo ţară şi folosite în lucrările cate, cu consumuri de ma iulie 1983. pămintului.
rumul legislativ suprem al de hidroamelioraţii. Secre teriale şi de combustibili
ţării a Programului naţio tarul general al partidului diminuate.
nal pentru asigurarea unor a subliniat că înfăptuirea T o v a r ă ş u l Nicolae ÎN ZIARUL DE AZI : Adunarea festivă consacrată
producţii agricole sigure şi programului de irigaţii şi Ceauşescu a arătat că se
stabile prin creşterea po de creştere a suprafeţei a- impune ca noua sistemă • Program de lucru mo
tenţialului productiv al gricole şi arabile a ţării, de maşini să fie realizată bilizator pentru toţi împlinirii a 35 de ani de Ia
pămintului, mai buna or prin desecări şi combate într-un număr restrîns de oamenii muncii
ganizare şi folosire în mod rea eroziunii solului, care tipuri şi pe cît posibil pe • Ritmuri hunedorene
unitar a terenurilor agri reprezintă cea mai amplă acelaşi gen de şasiu, aces o Lecturi şi privelişti constituirea primelor şantiere
cole, a întregii suprafeţe lucrare realizată vreodată tea urmînd a fi dotate cu « Televiziune
a ţării, realizarea irigaţii în România, cu implicaţii echipamente multiple, în © Radio
lor pe circa 55—60 la sută profunde asupra organiză © Cinema naţionale ale tineretului
din suprafaţa arabilă, a lu rii teritoriului ţării, nivelu © Vremea
crărilor de desecări şi lui de viaţă material şi spi (Continuare în pag. 4) Intr-o atmosferă de puter reprezentanţi ai organizaţiilor
nică angajare şi entuziasm, de masă şi obşteşti.
ieri, la Hunedoara, a avut De asemenea, a participat
loc adunarea festivă dedica tovarăşa Ana Ferencz, secre
tă împlinirii a 35 de ani de
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA la constituirea primelor şan tar al Comitetului Central al
Uniunii Tineretului Comunist.
tiere naţionale ale tineretu In deschiderea adunării
lui. festive, tovarăşul llie Lavu,
prim-secrotar
al
Comitetului
La adunare au luat parte
La secerişul griului — operativitate maximă! foşti brigadieri de pe şantie judeţean Hunedoara ai
rele naţionale ale tineretu U.T.C., a evocat tradiţiile de
în aceste zile de maxim prea şi Ioan Ioniţă care pad Demeny au secerat 25 muncă s-au'' evidenţiat P. lui de la Agnita-Botorca, muncă ale tinerilor din ju
i
efort pentru strîngerea lucrează la seceriş pe te din cele 130 ha cu grîu, i Gavrilă, N. Lupuţ, A. Ola- Salva-Vişeu, Bumbeşti-Live- deţul nostru pe marile şan
griului la timp şi fără pier renurile fermei nr. 4 Deva, iar cei de la transport au ru, I. Nodiş, G. Mititeanu, zeni, Hunedoara, membri ai tiere naţionale, tradiţii care
deri, lucrătorii ogoare a I.A.S. Mintia. Lor li se dus la bază peste 100 tone. E. Iana, şi alţii. brigăzilor hunedorene care s-au cristalizat în primii ani
lor hunedorene, muncesc datoreşte faptul că într-un în paralel se lucra la ba în lanurile de grîu ale au acţionat pe şantierele na ai noii orînduiri şi s-au con
cu hărnicie pentru ca în timp scurt s-a strâns re lotat, eliberarea terenului, C.A.P. Banpotoc lucrează ţionale, judeţene şi locale solidat în aceşti 35 de ani,
treaga recoltă să ajungă colta de pe 80 din cele 160 la arat şi la semănat. în la seceriş Octavian Sav şi din aceşti ani, reprezentanţi căpătînd noi dimensiuni in
cît mai grabnic în hambare. ha cu grîu ale fermei, că unitatea vecină, C.A.P. De Cornel Magda. A fost se ai organizaţiilor de tineret perioada de după Congresul
Un exemplu îl oferă Ioan s-au trimis la bazele de va, eforturile depuse de cerat griul de pe 30 ha, din judeţul nostru, alţi invi al IX-lea al Partidului Co
Muntea, Vasile Melţiş, Ioan recepţie peste 200 tone de către mecanizatori şi coo s-au dus la bază 40 de tone. taţi. munist Român, de cind in
Henţiu, Vasile Negru, Ioan grîu. peratori se concretizează — Se balotează şi se trans Au fost prezenţi tovarăşul fruntea partidului nostru se
Creţu, Constantin Butoi, La C.A.P. Cristur, Emil aşa cum spunea tovarăşa portă paiele, patru tractoa Radu Bălan, prim-secretar al află t o v a r ă ş u l Nicolae
Mihai Airoaie, Ionică O- Suciu, Eugen Maftei şi Ar- Maria Căluşer, şef de fer re lucrează la arat, iar Li- Comitetului judeţean Hune Ceauşescu, conducătorul în
mă — în strângerea recol viu Luca seamănă porumb. doara al P.C.R., preşedintele cercat al destinelor poporu
E orturi susţinute la tei de pe 57 ha, livrarea La C.A.P. Bîrsău, Nicolae Comitetului executiv al Con lui român. Subliniind că ac
la baza de recepţie a 141 Hogman, Gavrilă Caşvan siliului popular judeţean, tivitatea de muncă patriotică
însâmhitarea culturilor duble tone de grîu, eliberarea şi Pavel Popa, după ce-au tului judeţean biroului partid şi a căpătat noi dimensiuni în
membri
Comite
ai
cei 18 ani de la Congresul
paielor de pe 40 ha, în
de
executarea de arături şi N. BADIU ai Comitetului executiv al
Intensificarea lucrărilor bunei organizări a muncii însămînţarea cu culturi
de degajare a terenurilor şi a folosirii cu randament duble pe 90 ha. în această Consiliului popular judeţean, (Continuare în pag. a 2-a)
de paie în vederea asigu sporit a mijloacelor meca (Continuare în pag. a 2-a)
rării unui front cît mai nice şi atelajelor, au ter
larg de lucru pentru pre minat eliberarea terenului
gătirea patului germinativ de paie se numără C.A.P.
şi însămînţarea culturilor Haţeg, Livadia, Pui, Săla-
duble constituie o sarcină şu de Jos, Sînpetru şi Sîn-
permanentă, de cea mai tămăria-Orlea. în multe u-
mare răspundere — aşa nităţi, însămînţarea cultu
cum sublinia tovarăşul rilor duble după orz eiste
Nicolae Ceauşescu, secre aproape gata. Aşa de e-
tarul general al partidului, xemjŞlu, la cooperativele a-
la plenara C.C. al P.C.R. gricole de producţie din
din 29—30 iunie a.c. Haţeg, Sînpetru, Pui, Sîn-
Eforturi stăruitoare pen tămăria-Orlea, Livadia, Să-
tru realizarea şi depăşirea laşu de Jos şi Silvaş, unde
prevederilor de plan la s-au însămînţat suprafeţe
culturile duble şi succesi cuprinse între 25 şi 50 ha,
ve se depun şi în unităţi se seamănă Ultimele hec
le agricole socialiste din tare.
cadrul Consiliului unic a- — în două, trei zile —
groindustrial Haţeg. Aces ne relata tovarăşul Teodor
te eforturi şi strădanii îşi
găsesc oglindirea în rezul N. ZAMFIR
I.A.S. Mintia, ferma a IV-a. Mecanizatorii Ioan Hcnţ, Vasile Meltiş, Ioan Muntea si
tatele muncii prestate. în Baia de Crlş, recoltează griul pe o tarla de 72 lia. Vasile Negru, de la S.M.A,
tre unităţile care, datorită (Continuare în pag. a 2-a)