Page 34 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 34
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 ‘
Adunarea festivă
CUVÎNTÂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. (Urmare din pag. 1) terani şi din tinăra genera legrame adresate tovară
ţie. şului NICOLAE CEAUŞESCU,
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ al IX-Iea al partidului, da Luînd cuvîntu! în adunare, secretarul general al Parti DL
torită concepţiei novatoare, tovarăşii Nicolae Mărculescu, dului Comunist Român, pre 8.00 Consu
profund ştiinţifice a secreta Victor Coca, Florin Hanciu, şedintele Republicii Socialis miterc
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR rului general al partidului Gheorghe Vrabie şi Da te România, prin care cei tul su
privind participarea amplă a niela Păuceanu au evocat, prezenţi, în numele tuturor 8.30 Almar
tineretului la măreaţa operă la rîndul lor, bogatele celor peste 93 000 de ute- 9.00 De sti
9.30 Bucur
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII de edificare a societăţii so tradiţii din ţara noastră, cişti mineri, judeţul Hunedoara 10.00 Viaţa
din
pa
ale
muncii
Enesci
siderurgişti,
multilateral
triotice
cialiste
—
dezvolta
con
te în România, primul secre realizările obţinute de briga structori, energeticieni, agri 11,45 Lumea
Telefili
tar al Comitetului judeţean dierii hunedoreni pe şantie cultori, elevi şi studenţi — dan :
Sporirea productivităţii — factor U.T.C. a relevat activitatea rele naţionale, judeţene şi şi-au exprimat ataşamentul pisodu
desfăşurată de tinerii hune locale ale tineretului, arătînd profund la politica internă 13.00 Album
17.00 Film î
muncii
— epi:
determinant al creşterii venitului naţional doreni în în domeniul domenii că ele constituie răspunsul şi externă a partidului şi sta 18,40 Micul
toate
patriotice,
concret şi entuziast al tine
nostru,
hotărîrea
fermă
tului
le economiei judeţului şi a rilor hunedoreni - români, de a răspunde prin noi şi mici
La secţia I furnale din termina desfăşurarea acti cale un însemnat spor de exprimat angajamentul tutu maghiari, germani şi de alte 19.00 Teleju
19.20 Cîntar
cadrul Combinatului side vităţii cu randament supe producţie. în acelaşi timp ror uteciştilor de pe melea naţionalităţi - la chemarea măreţe fapte de muncă che 19,50 Telecii
rurgic Hunedoara, vechi rior. Aceasta a condus s-a avut în vedere şi s-a gurile hunedorene de a tra mării partidului, secretarului „Dosai
Waterl
mea agregatelor, gradul re vizibil la echilibrarea efor acţionat responsabil pentru duce neabătut în viaţă im partidului de a-şi consacra său general, adresată tinere' 22.00 Varict;
dus de mecanizare şi auto tului fizic. în acelaşi timp, reducerea numărului opri portantele hotărîri, de rezo toate eforturile, aptitudinile, generaţii de a fi în primele 22.20 Teleju
matizare a procesului teh această echilibrare a efor rilor accidentale din cauza nanţă istorică, adoptate de priceperea, spiritul novator rînduri ale luptei pentru în 22,30 Avanp
nologic menţin încă un vo tului fizic ne-a permis o defectării utilajelor în Congresul al Xll-lea şi Con înfăptuirii cu succes a con florirea necontenite a patri mînală
lum mare de efort fizic. mai eficientă organizare a timpul funcţionării. ferinţa Naţională ale parti strucţiei socialismului în pa ei, de a desfăşura o activi
Şi, firesc, acolo unde efor echipelor pe locuri de Din discuţia avută şi cu dului, de a înfăptui cu fer tria noastră, realizării unor tate plină de dăruire şi en
tul fizic este ridicat, ne muncă şi o repartiţie ra secretarul comitetului de mitate indicaţiile şi orientă importante obiective econo tuziasm, generată de dorinţa 14.30 Telex
aşteptăm, la o productivita ţională a oamenilor, după partid, Anton Filipescu, am rile date de secretarul ge mice, social-culturale pe în fierbinte de a contribui, prin 14.35 Emisii
maghi
te mai scăzută. Dar la sec pregătire şi încadrare. Ca aflat că 99 la sută din neral al partidului, tovarăşul treg cuprinsul ţării. forţe proprii, la dezvoltarea 17.30 R.P. P
ţia I furnale rezultatele urmare s-a reuşit (timp personalul muncitor al sec Nicolae Ceauşescu. In cadrul adunării festive continuă şi impetuoasă a gini c
înregistrate în semestrul 1 de şase luni) elaborarea ţiei lucrează in acord glo S-au acordat Diplome de a luat cuvîntul tovarăşul Ra României socialiste. 17.50 10w a
al anului ne-au dovedit suplimentară a cîte 30 tone bal. onoare ale Comitetului Cen du Bălan, prim-secretar al Cu spectacolul artistic o- 20,00 Teleju
20,20 Actual
contrariul. Secţia se nu fontă de către fiecare om — Şi această formă a or tral al Uniunii Tineretului Co Comitetului judeţean de magial ,,Lumină din lumină", că
mără printre sectoarele pro al muncii. ganizării şi retribuirii munist şi ale Comitetului ju partid, preşedintele Comite realizat în regia lui Valeriu 20.35 A pal
emisiu
ductive din combinat care Această reorganizare a muncii a acţionat ca un deţean Hunedoara al U.T.C. tului executiv al Consiliului Erzian, după un libret de 20,45 Orizon
au cele mai bune realizări fost doar una dintre pîr- catalizator asupra colecti organizaţiilor fruntaşe în ac popular judeţean. Eugen Evu, s-a încheiat ma ţific
la creşterea productivităţii ghiile care au ridicat pro velor de muncă — releva tivitatea patriotică şi insigne Participanţii la adunare au nifestarea festivă a tineretului 21,10 Tezauj
muncii. Sporul de produc ductivitatea. La rezulta interlocutorul. Precizez că jubiliare unor brigadieri ve adoptat textul unei te hunedorean. 21,40 Curier
21.50 Roma?
ţie acumulat lună de lu te la fel de bune a con n-a fost lună din acest an rile s
nă şi care, după o Jumăta dus şi reciclarea întregului în care muncitorii noştri mul <
te de an, depăşeşte 11000 personal muncitor şi asigu să nu beneficieze de un 22,15 Ritmu
tone fontă, a fost obţinut rarea asistenţei tehnice pe procent de peste 10 la sută 22.30 Teleju
numai pe seama creşterii schimburi, pentru toate la retribuţia în acord glo
productivităţii muncii. Cele sectoarele de activitate.
patru procente, cît repre Şeful atelierului elabora bal. Desigur, acest lucru
zintă depăşirea faţă de re, inginerul Alexa Doboly, s-a putut realiza numai în fi*
nivelul planificat (mai ne-a prezentat şi alte mo condiţiile în care ne-am
mare, la rîndul său, decît dalităţi care au contribuit, înfăptuit şi depăşit sarci a BUCURE!
plan.
de
Cîştigul
nile
nivelul productivităţii anu în decui-sul timpului, la fost reciproc. Pe de o tualitatca i
lui 1982), sînt un argument atingerea unor vîrfuri de 8.00 Radio
al preocupării fumalişti- productivitate : mecaniza parte muncitorii au avut lor ; 9,30
nical; 12,00
lor pentru a realiza, încă rea şi automatizarea pro posibilitatea să-şi îmbu toţi; 13,00 1
din acest an, ceea ce cerea cesului de încărcare a nătăţească veniturile, iar Orchestra t
tuturor oamenilor muncii furnalelor nr. 5 şi 6 şi pe de altă parte această ră a Radio
Varietăţi
secretarul general al parti punerea în funcţiune a formă de retribuire a mun Unda vese
dului, tovarăşul Nicolae unui spărgător de cruste la cii a asigurat creşterea ale şlagărt
Ceauşescu, la recenta ple staţia de granulare. Dar cointeresării în vederea de 15.00 Clubu
Buletin /* '
nară a C.C. al P.C.R., şi mult mai semnificativă este păşirii sarcinilor de pla-n, diomagazifr.
anume creşterea mai pu (o dovedesc rezultatele) re a realizării producţiei in Divertismei
Buletin
ternică a productivităţii ducerea timpilor de staţio structura planificată, i-a zicoteca de
p»
muncii, ca factor determi nare în reparaţii a agre mobilizat pentru mai buna Radiojurnal
nant al sporirii venitului gatelor siderurgice. Iată ce gospodărire şi utilizare a despre Ion
naţional, unica sursă a situaţie ne-a prezentat ingi mijloacelor de producţie. nu; 21,00
progresului economic şi nerul Doboly : Sîntem hotărîţi să acţio diilor ; 22,
22,10 Panori
social, a creşterii venitu - Pe întregul semestru, năm mai ferm în continua Aspect din sală în timpul adunării festive de la Hunedoara. 22,30 Mu
rilor tuturor oamenilor la furnalul nr. 4, am avut re cu toate pîrghiile de 23,30—5,00
muncii. planificate pentru repara creştere a productivităţii zical.
Ce au avut în vedere ţii 96 de ore. Noi am rea muncii, în lumina măsuri
furnaliştii hunedoreni, pe lizat 33 de ore. La furna lor adoptate de recenta ple CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
ce s-au bazat ei, cînd au lul nr. 5, din 96 de ore nară a C.C. al P.C.R.,
făcut acest pas spre înalta programate, reparaţiile au conştienţi că numai în
productivitate ? durat doar 46 ore, iar la acest mod vom asigura
— în primul rînd, spu furnalul nr. 6 reparaţiile creşterea producţiei mate La secerişul Eforturi susţinute la însămi» tari UE
• *
nea tehnicianul principal au fost reduse cu 25 ore. riale, ne vom spori con tria); Tuni
Gheorghe Comşa, ne-am Un calcul simplu ne de tribuţia la creşterea veni griului (Urmare din pag 1) ză, castraveţi, fasole şi rone — ser
HUNEDOAI
gîndi-t să asigurăm un monstrează că mai mult de tului naţional, implicit a morcovi la C.A.P. Silvaş, culos (Fia
echilibru ai echipelor de jumătate din timpul afec propriilor venituri, a nive Pătescu, inginer şef al con Haţeg, Slntămăria-Orlea, mul la plii
furnalişti, pe vîrste şi pu tat reparaţiilor a fost re lului nostru de trai. (Urmare din pag. 1) siliului — se va termina Sălaşu de Jos şi Sînpetru. gistul); C.'
tere de muncă, considerînd dat activităţii productive, acţiunea de eliberare a te Acum se depun eforturi Bunul meu
seriile 1-11
că în acest mod vom de- realizîndu-se şi pe această DORIN CORPADE terminat de recoltat cele renurilor de paie la cultu pentru realizarea în toate PETROŞAN
30 ha cu grîu din soiul Li ra de orz şi se vor inten Bucureşti .
belula s-au mutat la C.A.P. sifica şi mai mult arătu ■unităţile a suprafeţelor de — seriile 1
culturi duble.
Retribuţia — în raport direct cu rodnicia muncii Hărău. rile, pregătirea solului şi Sînt însă necesare mai bric); LUPI
liniei (Culţi
într-un ritm susţinut se semănatul. Am asigurat multe eforturi din partea Nimic nou
Am studiat cu deosebită ■mortezorului deopotrivă. Acest sistem de retribu desfăşoară secerişul griului respectarea tehnologiilor de unor unităţi care înregis vest — sei
atenţie Hotărîrea Plenarei Fiecare execută operaţia ţie duce implicit la con şi la C.A.P. Şoimuş, uni lucru la pregătirea patului trează unele rămîneri în ceafărul) ;
C.C. al P.C.R. cu privire legată de meseria lui, însă centrarea eforturilor între tate unde I. Răbulea, V. germinativ, aplicarea de urmă cum sînt cele din fetul, aui
(Minerul) ;
la aplicarea fermă a princi piesa finită trece prin mai gului personal în scopul Ifrim, I. Pantea, I. Magda îngrăşăminte chimice în Rîu Alb, Sălaşu de Sus şi Concurs
piilor autoconducerii mun multe mîini. Prelucrarea realizării în termen a pro şi M. Andacs au strîns re dozele stabilite pe fiecare altele, pentru a se alinia URICANI :
citoreşti şi autogestiunii, pieselor cere cunoaştere, ducţiei planificate, la întă colta de pe 40 ha, iar C. solă, folosirea de seminţe celor fruntaşe în executa lezatul) ;
perfecţionarea mecanismu îndemînare, iscusinţă. rirea răspunderii pentru Ciocan, L. Dancea şi Vla- de calitate şi respectarea rea acestor lucrări. Odată puma (Stea
lui economico-financiar, a De munca bine făcută a calitate şi eficienţă în în dimir Moraru au dus In densităţii la fiecare cultu cu recoltarea griului, se RABARZA:
ncrul) ; Ol
sistemului de retribuire a fiecăruia dintre noi, de treaga activitate, la stabi baza de recepţie 110 tone ră. în total s-au semănat impune ca lucrările de e- puma (Patr
muncii şi creşterea retri conştiinciozitatea cu care lirea forţei de muncă în boabe. La balotat munceau cu porumb în cultură du liberare a terenului, arat mantice (F
buţiei în acest cincinal. ne gospodărim mijloacele unitate. H. Cuteanu, Ioan Raţ, la blă peste 320 ha, iar din şi semănat să se desfăşoa GIU-BAI:
Am luat cunoştinţă cu vie materiale şi respectăm nor plug O. Pîs, I. Tarţa, iar cele 148 ha cu legume pe re neîntrerupt şi în rit la Polul N
cultură) ; H
satisfacţie, ca şi colegii mele tehnologice şi de dis IULIU ALBU, la semănat porumb în cul care trebuie să le realizăm muri înalte pentru a se ţirea — ser.
mei din echipă, că se pune ciplină a muncii, eficienţa strungar tură dublă V. Dumitraş, după păioase am plantat realiza şi depăşi planul la BRAZI : Co
accent pe perfecţionarea în utilizarea materiilor pri la I.M.M.R. Simeria lucrare realizată pe 35 ha. şi semănat 58 ha cu var culturi duble şi succesive. Piedone afi
sistemului de retribuire, că me şi materialelor, a com le I-II (Ca
SIMERIA :
veniturile noastre vor fi bustibilului şi energiei, frontul de
mai bine dimensionate în depind rezultatele între I-II (Mureş
raport cu cantitatea, ca gului colectiv de oameni iubeşte şi
GHELARI :
litatea şi importanţa so ai muncii şi deci şi cîşti- culoasă —
cială a muncii. gurile noastre. Există o ncrul).
Echipa din care fac parte concordanţă deplină între
este formată din 24 de cît realizăm, cum realizăm
oameni de meserii diferite. şi veniturile pe care le ob r
Piesele pe care le execu ţinem. Ele cresc pe măsu
tăm — cîrlige şi bare de ra creŞterii productivităţii
tracţiune, robineţi de go muncii noastre. Sîntem in Timpul p
lire — presupun o foarte teresaţi să realizăm la azi, 10 iul
bună pregătire profesiona timp — cantitativ şi cali fi caldă şi
lă, dar şi o corectă organi tativ — toate piesele ce moaşă cu
zare a muncii, ordine, dis le avem de executat, să fo mai mult £
dimineaţa,
ciplină, spirit de echipă. losim din plin timpul de le de deal
Extinderea acordului glo lucru, să nu ne fie indi averse de
bal, care va constitui for ferentă integrarea în co de descărcă
tul
suf
va
ma principală de retribuire lectiv a fiecărui muncitor, sud-est. Te
este aplicabil şi la secţia atitudinea lui faţă de nime vor i
noastră, unde execuţia pie munca în echipă. Ne vom 13 şi 18 gra
între
xime
selor rulante înseamnă mobiliza mai activ în sco C.S.V. Călan. Maistrul Eugen Cozmescu împreună cu echipa dc modelori condusă de Mircea Colciar stabilesc de. (Meteo
contribuţia strungarului, a pul întronării spiritului de execuţia unui model pentru carcasă de pompă, necesară C.S. Hunedoara. ciu : A. P)
frezorului, a rabotorului şi echipă.
