Page 35 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 35
DUMINICĂ, 10 IULIE 1983 pag. 3
) )
j Dansul copiilor j ÎNTREPRINDEREA mecanică orăştie
ti* S Duminică seara, in in- l Strada N. Titulescu nr. 60
.• cheierea programului săp- î
entru ad- MiMv l ) tâminal, televiziunea ne-a I ţ ÎNCADREAZĂ URGENT
tot
tvăţămin- oferit, bineînţeles,
agricol ■ cunoscuta „întilnire cu ■ O STRUNGARI categoria 2-6
imiliel opera, opereta şi bale
triei că a © FREZORI categoria 2-6.
izicii — tul", care se pare
i devenit un fel de obsesie ( Relaţii suplimentare se pot obţine la tele
/ pentru cei ce alcătuiesc /
or. ) programele. Perfect pre- J fon 41040 - 41041 interior 134 şi 229.
de ghioz-
rii" — e- i vizibile, lipsite de sur-
Pentru a patriei cinstire } prize, dar nu şi de Dună-
îical I rea albastră, emisiunile
„Eneida"
dorim, din suflet, şi mai ţ acestea, fie că sint du- ţ
entru cei Faceţi totul pentru ca literatura acestor ani frumoasă. I minicale, fie că apar şi l
de puternic avînt creator, de măreţe împliniri Trăiesc, trudesc şi visez / peste săptămină, seamă- 1
âniei sub zările împurpurate ale ) nă intre ele ca picăturile \
a. Ciclul socialiste să constituie o contribuţie de seamă Hunedoarei. Dar sufletul i de apă. O excepţie, l
cranului" la făurirea marii epopei spirituale a muncii şi meu e dăruit întregului ’ mică, accidentală, totuşi, !
leale vieţii poporului român, a istoriei sale, confe pămînt al neamului şi gra > in sfirşit, o excepţie s-a ) ţ
trecută
duminica
produs
săptă- rind noi dimensiuni şi perspective muncii şi iului din care m-am întru ) l graţie unei secvenţe de i
Sub
pat.
luminile
as
de
creaţiei libere din patria noastră. / neuitat. Ea se intitula >
tăzi, aprinse de istoricul
1 „Concurs de dans“ şi a \
Congres al IX-lea al parti
NICOLAE CEAUSESCU ţ INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
dului, trăiesc din plin cli adus in emisiune o ]
i mireasmă proaspătă, i SI INGINERIE TEHNOLOGICĂ PENTRU
limba matul literar al împlinirilor.
Sub cupola Ateneului tului din care m-am întru De aceea, de sub această 1 nouă, un mic grăunte de 1
— Ima- Român din Bucureşti, scrii pat, ajuns acum la vîrsta zare de trudă şi frumos \ nonconiormism şi bucurie. \ ' UTILAJ MINIER, MAŞINI DE RIDICAT
>rane torii patrîei noastre au arderilor de gînd. Trăiesc a Hunedoarei, răspund : i Căci concurenţii, erau i Şl TRANSPORT UZINAL TIMIŞOARA
omagiat recent, împlinirea din plin sentimentul rostu prezent I Mesajul tovarăşu | copii, perechi de ietiţe şi j
cconomi- a 75 de ani de Ia crea lui meu în ireversibila că lui Nicolae Ceauşescu, prin
rea Societăţii Scriitorilor lătorie dintre naştere şi Aleea C.F.R. nr. 7
îstire — limpezimea şi profunzimea
iersuri Români, din care s-a împli moarte, rostul pămîntului sa, rămîne pentru noi a-
ico-ştiin- nit actuala Uniune a Scrii din care am purces, ros devărat îndreptar pentru ÎNCADREAZĂ
torilor din Republica So tul acestui timp al patriei.
ric munca scriitoricească.
nesc cialistă România, moment Sînt scriitor. Sînt unul împreună cu membrii © ingineri mecanici şi electricieni pentru
in : Ma- care stă alături, prin adîn- dintre luptătorii marii ar Cenaclului „Flacăra" al \ băieţi intre cinci şi doi-
— ulti- ca sa însemnătate, de toa mate a celor ce stau sub scriitorilor din Hunedoara, \ sprezece ani. Nu ni s-a ^ lucrări de proiectare şi tehnologie pentru ma
icale te sărbătorile patriei noas scutul şi drapelul patriei ne vom strădui să aducem 1 dat de înţeles in nici un i şini de minerit în subteran şi la suprafaţă.
tre. Incepînd cu nerămaşii şi partidului, sub semnul o contribuţie sinceră şi de > iei cine şi de unde erau I
în amintire, dar ziditori răspunderii comune. Arma talent la „creşterea limbii \ aceşti copii. O lipsă de Informaţii suplimentare la telefon 961-33970
ai poemelor neamului, con- mea este cuvîntul scris, româneşti şi-a patriei cinsti ( politeţe cu care începem
tinuînd cu făurarii cuvîntu- lată de ce mă aplec cu re", reflectînd cu uneltele i să ne obişnuim. Din pă- . sau 33971. interior 189.
lui scris şi tipărit şi ajun- adîncă cinstire în faţa scrisului viaţa complexă a ) cate. Dar orei ne ar ii l
gînd pînâ la noi, trebuie Mesajului pe care tovarăşul oraşului nostru, a judeţului i fost, aceşti copii ne-au ’
reţinută dragostea şi stră Nicolae Ceauşescu ni l-a şi a patriei, a construcţiei 1 oferit o privelişte încin- ţ
1,00 Ac- dania neamului de a se I tătoare, plină de grafie ^
minute; adresat nouă, scriitorimii societăţii noastre socialiste. ţ şi candoare. Şi fără să i
iul satc- afirma şi prin dulcele său române, cu prilejul împli Aşa vom răspunde grijii
u dumi- grai. nirii a trei sferturi de veac şi preţuirii pe care ne-o 1 vreau m-am gindit la 1
Ic pentru de asociere profesională. > copiii noştri : pe ei cine \
nai; 13,15 Astăzi, sub luminile pa acordă partidul şi statul \ ii învaţă să danseze? Dar, 1
că uşoa- triei, liberă şi independentă, Mesajul celui ce împli nostru, aşa înţelegem să nu
inii; 13,30 pornită pe drumul ■ fără de neşte crezul partidului şi rămînem datori încrederii l in general, ii învaţă ci- 1
ie; 14,00 i neva să danseze sau să ţ
S0 Virste întoarcere al împlinirilor so diriguieşte rosturile ţării ne pe care o are în. scriitori I se comporte, să aibă o i
mâncsc ; cialiste, trăim încă o dată aduce nouă, scriitorilor, o cel mai iubit fiu al acestui
r; 10,00 mulţumirea că scrisul nos binemeritată apreciere; dar, pămînt, secretarul general i anumită ţinută in reuniu- ,
■7,00 lta- d riile lor ? Cu rarisime ex- )
i7oi'; 17,30 tru, izvorît din iubirea faţă în aceeaşi măsură, ne mo al 'partidului, tovarăşul i cepţii, răspunsul e nega- j
ric; 18,00 de patrie şi popor, este bilizează pentru răspunde Nicolae Ceauşescu, pre f| tiv. Pe fondul unei am- 1
8,30 Mu recunoscut şi preţuit. rile ce ne revin în cali şedintele patriei în care
lţi ; 20,00 trăim, visăm şi ne împlinim. t piiiicări sonore infernale, \
Amintiri Sînt un om al acestui tatea de scriitori trăitori ) dansul tinerilor 'noştri l
Bănăţca- pămînt, al graiului pămîn- într-o patrie pe care o NECULAI CHIRICA ţ constă intr-un soi de 1
il mclo-
ojurnal ; l zbucium solitar şi Ire- )
sportiv ; } netic, lipsit de orice ri- ţ
o dans ; I goare estetică. Interesin- ,
top mu- Premiul ziarului „Drumul socialismului" la concursul de poezie patriotică a celei de-a i du-mă cum se cheamă )
I XV-a ediţii a „Intîlnirii tineretului cu istoria" de la Costeşti. C E T Ă Ţ E N I !
/ felul acesta de dans, mi ţ
J s-a răspuns cu ridicări
Un cîntec de leagăn... \ din umeri. Nu se cheamă . Predînd sticlele şi borcanele goale ma
t nicicum, dar se poate ţ gazinelor alimentare şi de legume-fructe
lipeştc-ţi obrazul fierbinte eu îţi voi spune poveştile vechi / dansa oricum. Asta-i mo- i
de sufletul meu despre pace şi cer j da, mi se poate răspunde, . ® la schimb ;
-*a- en de o pernă despre flori I acesta-i pasul vremii, ]
i Nava- dormi copile i n-o să-i întoarcem noi ţ
(Arta); şi dormi dormi. ® contra marfâ ;
aj peri- i acuma la Walzer şi la 1
ca
Jandar- afară e viaţă NICOLAE EUGEN BLAJ, ţ tango. Fireşte că nu. /
Siderur- pomii şi visele Moda insă nu e asta. ) ® numerar
e
(Arta) ; muncitor constructor la Şantierul D/inci ir!la mnrl&rnn QU ^
Sam — trosnesc a ger tineretului „Valea Oltului" Dansurile moderne contribuiţi la reintroducerea în circuitul eco
ctorul) ; insă şi ele o iden- ^
elin de titate, o rigoare şi chiar ) nomic a unor însemnate resurse materiale.
ţ Zorro o frumuseţe a lor. Ele nu ţ
Noiem-
capâtul Nastasia Manţ. „Cartea cu pereţi de sticlă" sint lipsite de o anumită •
LTLCAN: ţinută, alta decît cea de ^
ntu) de pe vremea rumbei lente, 1
(Lu- Se spune că cea ele a doua această afirmaţie spunind trămat sub ochii miraţi ai «ŢTTTTRT* 0 Cu nepotolită durere a-
; Pro- carto este vitală pentru fixa că poeta deţine şi o sobrie cititorului, poezia Nastasiei dar totuşi o ţinută. Toa- ' nunţăm împlinirea a doi
rdelenii rea tonului Urle, a timbru tate a rostirii care ii este Maniu işi găseşte cu greu ’ te acestea pot şi ar tre- \ p i'J b lic it â t e ani de la -dispariţia scum
IOASA : lui propriu unui poet. In proprie, o aplecare atentă un corespondent. bui deprinse de timpuriu, 1 pului nostru soţ şi tată
oresc) ; cazul Nastaslei Maniu a- către sensul cuvin tului. Ci Dacă ar fi să alegem oare este învăţate, ele făcind parte } VÎNZARI — CUMPĂRĂRI SINITEAN ALEXANDRU
ţe (lic ceastă spunere îşi are un tăm din : „Trădarea poeme- cel mai interesant ciclu din . integrantă din educaţia 1 (1178)
ornul temeinic rost şi justilicare cele trei pe care le cuprinde • Vînd urgent casă. Deva,
0; GU- deplină. După o carte cartea — „Periplu desuet", etică - respectul pentru ^ strada Aurel Vlalcu, nr. 135.
ra (Mi- construită din necesitate pe XtMasia Munht „Traversarea prin oglindă" partener — şi estetică — i (1108) DECESE
Omul o anume temă („Legămîntul şi „Loc de închiriat fericirea" ţinuta şi mişcarea - a i • Vînd casă, zonă nedemo-
line ro- de fidelitate"), „Cartea cu — desigur că l-am alege pe oricărui tinăr. in trecut \ labilă. Deva, strada Ştefan cel
GEOA- pereţi de sticlă" apărută în Cartea cel de-al treilea care se Mare 6. (1148) 0 Cu adîncă durere a-
timbanc colecţia a de poezie contempo subintitulează sugestiv ; „Au- existau şcoli de dans pe i • Vînd Aro 240 cu remorcă, nunţăm încetarea din via
rană
Editurii
Eminescu
laşa de (lector Elis Buşneag) con toreplicâ pe jumătate". Cităm care nu le puteau frec- ) stare foarte bună. Comuna ţă, în ziua de 8 iulie 1903
Despăr- firmă şi întăreşte în mod cu pereţi din poezia cu acelaşi titlu : venta însă decît copiii ) Vălişoara, 66. a scumpului nostru soţ,
Dacia); fericit speranţele criticii in „Iată şi drama in care-ţi familiilor înstărite. Azi ţ p Vînd Dacia 1 300. Deva, tată, frate, cumnat şi bu
celui
ce
a
a
1ALAN: poezia acestei autoare deo ? sticla joci rolul / un rol de figura le-ar putea frecventa toţi I Micro 15, strada Bejan, bloc nic, KLEIN OLIVER fost
- serii- sebit de talentate. Recentul ţie, fireşte. / Iată costumele, să 1 60, apartament 33. (1191) în vîrstă de 55 ani.
decorul... / Imbracâ-te şi joa
ultură); volum 6ste unul dintre cele că şi priveşte. / Paiete, far copiii, dar n-are cine s Vind staţie voci „Yamaha" Corpul neînsufleţit este
nou pe mai originale apărute în duri, tandre reflectoare / le iniţieze. Oare intr- ţ 100 W, cu mixer şi două boxe depus ia domiciliul din
seriile acest an sub semnătura unor trupul de gheaţă ţi-1 min adevăr n-are cine ? Nu a 50 W „Yamaha". Informaţii strada Zamfirescu, bloc 11,
. : Cine tineri autori. gile confuz, / o muzică lu Brad, telefon 1229. (c. 15) scara 1, apartament 1.
imina); Puţini ştiu că Nastasia cind îmbietoare / îţi clatină e cumva la mijloc inerţia a Vînd moară, strung, apa Te vom păstra totdeauna
e peri- Maniu face parte din cercul fragilul tău auz". şi lipsa de imaginaţie ? rat de sudură. Brad, strada in inimile noastre.
II (Mi- primilor echinoxişti, că fi Avem atitea cluburi mun- ^ Crişul Alb, nr. 1. (1145) (1192)
gurează la loc de cinste Ironia şi demitizarea sint
intr-un dicţionar al acestei principalele arme ale acestei citoreşti, cluburi ale tine- i a Cumpăr set cuzineţi cota ® Locatarii blocului 11 din
grupări literare care a avut poezii, puternice prin tonu retului, case de cultură ) 1, segmenţi cota zero Fiat 850. Deva, strada Zamfirescu
un rol deosebii în afirmarea rile profunde pe care le superbe, spaţioase, in care Hunedoara, telefon 11412, după aduc un ultim omagiu celui
tinerei generaţii de scriitori. dislocă din materie, din lim s-au investit milioane, ora 16. (c. 3) care a fost un buh vecin
Cu toate acestea poezia ei baj, din lumină şi întuneric, KLEIN OLIVER şi este
se deosebeşte radical de cea deopotrivă. Orizonturile cul avem organizaţii sindicale, / PIERDERI alături de familia îndoliată.
a colegilor echinoxişti. Poate turale, mitice şi diurne sînt organizaţii de părinţi, de ţ (1187)
înclinaţia spre tragic des prezenţa mea / işi uită lim traversate de razele imagi ale ţ o Pierdut carnet de stu
pentru pre care vorbeam intr-un bajul / de teamă să nu le di naţiei lipsite de metafora pionieri, organizaţii dent, pe numele Colceru Ro
nea va alt articol dedicat poeziei vulg existenţa secretă, / viaţa romanţioasă. In gravul U.T.C., avem şi oameni 1 mana, eliberat de Institutul o Colectivul Fabricii dc
al fru- Nastasiei Maniu să fie pia umilă, fără speranţă. / Noap poem : „Iată inima mea" competenţi. Avem deci i de medicină Timişoara. îl ipsos Câlan din cadrul În
■ariabil, tra de hotar care o des te de noapte tăcerea/vor chiar mărturiseşte celui care ce e declar nul. (1146) treprinderii de lianţi Deva
ptea şl parte de lirica acestora. beşte şi le acuză, / retina are talent şi ştie să $1-1 absolut tot necesar. \ profund îndurerat de moar
i zone- Criticul Victor Felea, într-o dinăuntru, necruţătoare, / distribuie acolo unde este Lipseşte doar iniţiativa, 1 o Pierdut legitimaţie de ser tea fulgerătoare a colegu
emnala succintă prezentare de pe vede mai mult ceea ce nu esenţial : „De ce aş vorbi acel gind bun ce naşte J viciu, pe numele Diaconu Ver- lui KLEIN OLIVER în
însoţite copertă, menţionează : „Au trebuie văzut"... acum în metafore, / cînd me- copiii ţ ghina, eliberată de Fabrica vîrstă de 55 ani ii aduce
:e. Vîn- toarea posedă harul de u încercînd să găsim filiaţii tafora-i un lux, / iar eu tre fapta bună din care „Vidra" Orăştie, secţia Hune pe această cale un ultim
■at din crea un spaţiu poetic de o acestei poezii atît de profun buie să fac economie de noştri să înveţe că bu- 1 doara. O declar nulă. (c. 2) omagiu şi transmite sin
ile mi- magică limpezime... In acest de nu am putea decît în aer ?“... curia dansului nu stă in , cere condoleanţe familiei
e între spaţiu domneşte un perfect alt plan — cu aceea a lui Volumul recent apărut con J comemorări indoliate.
;lo mâ echilibru intre haloul atmo Ingeberg Bachmann din turează un destin poetic zvircolire şi zgomot, ci, ) 0 Familia anunţă împlinirea
lc gra- sferei şi „obiectele" — ima „Ihr vvorte". Prin modul in de excepţie. ) în primul rînd, in Irumu- ^ a 6 săptămîni de la pierde o învăţătoarea Florica Ni-
servi- gini sau idei care ii popu care universul unui poem l setea mişcării. i rea dragei lor fiice şi soră coroi mulţumeşte tuturor par
lează"... Noi am completa este construit şi apoi des VALERIU BARGĂU } RADU CIOBANU ' RUSUI FLORICA ticipanţilor 5a înmorminnrea
(1104) dragului său fiu. (1147)
—*