Page 36 - Drumul_socialismului_1983_07

pog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 982 • DUMINICĂ, 10 IULIE 1983

Tovarăşul Nicoiae Ceauşesou a vizitat UfiimiCAL* DUminiCAL

expoziţia sie maşini şi utilaje i Smirdarul — o podoabă a munţilor

t a t u a t e a g r ic u lt u r ii

Peisajul alpin al Carpa- Arbustul creşte în locuri lungmdu-se uneori, in iocu- )
7 (Urmare Cin pag. 1) şi combaterea eroziunii so­ irigaţii în perioadele cu i ţilor româneşti este plin stincoase şi mai rar ier­
iului. deficit de precipitaţii. de farmec, atit datorită boase, în tufe izolate sau rile mai înalte şi pină in l
august. Florile cu corola in }
Examinîndu-se grupa ma­ T o v a r ă ş u l Nicolae
vaneUe de lucrările la ca­ şinilor de drenaj, tovară­ Ceauşescu a trecut, apoi, formelor geografice, cit mai in pilcuri, începind de la formă de pilnie, pe lingă )
re vor fi utilizate. S-a ară­ în revistă tipurile de bul­ ales datorită marii bogăţii altitudinea de cca 1 800 m coloritul viu, au şi un mi- ^
tat, în acest sens, că tre­ şul Nicolae Ceauşescu a dozere, screpere şi auto- şi diversităţi a diferitelor şi pină la 2 300-2 400 m, ros deosebit de plăcut, l
buie restnnsă actuala ga­ cerut ca acestea să fie fo­ screpere existente în dota­ elemente ce alcătuiesc co­ in Retezat ajungind pină Cind smirdarul este infio- J
mă de utilaje, iar viitoa_ losite şi la săparea canale­ re, arătînd că şi aici se im- j i vorul vegetal. Cine nu a la 2 480 m, sub vîrlul rit, coastele de munte ca- )
rea sistemă de maşini să fie lor de irigaţii, subliniind admirat in cursul lunilor Peleaga. Preferă versanţii pătă un colorit frumos şi i
necesitatea de a se realiza, pune o tipizare a utilaje- j /
concepută pe grupe de lu­ totodată, utilaje în măsură lor şi echiparea lor mulţi- j ţ iunie şi iulie in Retezat, in nordici sau vestici cu mul­ fermecător, ce incintă şl .
crări în vederea obţinerii să asigure săparea de ca­ funcţional. I i căldarea Bucurii, pe Cus­ tă umiditate in sol şi aer. desfată, formind o prive- !
unei productivităţi ridica­ nale cu adîncimi de 2—3 Secretarul general al j l tura, la Stănişoara sau Pie­ Creşte pe cele mai sărace lişte de neuitat pentru dru- ţ
te şi a unei eficienţe mă­ m şi o lăţime la bază de partidului a cerut conduce- I 1 trele, in căldarea Ză no-a ga, saluri faţă de care nu este meţii de munte. i
rite 4—5 m, capabile să asigu­ rii ministerelor industriei • ^ la Şesele şi Gemenile şi in pretenţios, in schimb este Bucurindu-se de o caldă }
T o v a r ă ş u l Nicolae re transferul debitelor de construcţiilor de maşini, a- J l multe alte părţi, sau in puţin rezistent şi chiar gin­ admiraţie, smirdarul este o )
Ceauşescu a indicat specia­ apă între diverse bazine griculturii şi industriei a- . / munţii Paringului, în masi­ gaş la geruri. De aceea plantă ocrotită de lege, |
liştilor ca gama de maşini hidrografice, să protejeze limentare, proiectanţilor, 1 ) vul Tarcu sau in Godeanu, se cantonează pe locurile pentru a nu fi ameninţată t
să se stabilească în func­ terenurile de inundaţii şi specialiştilor din aceste sec- * 1 pe Borăscu sau Paltina, unde iarna este multă ză­ cu dispariţia. De aceea este -
ţie de lucrările ce trebuie de exces de umiditate, şi toare să grăbească conce- i / frumuseţea florilor de padă care ii acoperă com­ interzisă smulgerea tufelor
realizate, potrivit progra­ care să constituie, în ace­ perea şi asimilarea noilor I T smirdar ! plet, dar care primăvara şi ramurilor sau recoltarea
mului de irigaţii, desecări laşi timp, o sursă pentru utilaje şi agregate. Acest arbust lemnos - se topeşte nu prea tirziu. sub orice formă a florilor.
smirdarul — face parte din
categoria plantelor celor Smirdarul este pitic, avind Turiştii, ciobanii, păsto­
mai preţuite, pentru că are înălţimea de pină la 50 cm, rii de vite, precum şi toţi
cu ramuri lungi şi puţin
cele mai frumoase flori ramificate, cu frunzele tari, cetăţenii, trebuie să cu- ^
din munţii noştri, constitu­ noască acest lucru şi să i
ind o adevărată podoabă pieloase, pe faţă de un lupte pentru protejarea şi >
a Carpaţilor. Denumirea verde întunecat, lucitor, de conservarea plantei, in ori- ţ
economii
realizarea
de
Ştiri din tarile socialiste cheltuieli bugetare. ştiinţifică a smirdarului este o formă ovală sau elipti­ care loc ar creşte. Avem i
Rhododendron kotscyi (de că. Culoarea verde, frun­ cu toţii datoria ca peisa- )
MOSCOVA 9 —Trimisul VARŞOVIA 9 (Agerpres). la grecescul „rhodon", ce zele şi-o păstrează şi iama. jele ineîntătoare şi frumuse- ţ
Agerpres M. Fabian trans­ — în această primăvară, înseamnă trandafir şi ,,den- Importanţa şi frumuseţea ţi-le naturii să le păstrăm ţ
mite : Colectivul de oa­ Seimul R.P. Polone a a- PHENIAN 9 (Agerpres). * l dron“, ce înseamnă arbo­ plantei este dată de florile şi să le ocrotim, pentru
meni ai muncii de la Com­ probat un program de eco­ — La Combinatul textil j / re). in unele părţi şi chiar sale, de o culoare roşie ca de ele să ne bucurăm \
binatul Kostomusskovo a nomii care a devenit par­ din Phenian, una dintre . j de către unii botanişti, purpurie sau de un roz şi noi, dar să beneficie­ \
devansat cu trei luni ter­ te componentă a planului cele mai mari unităţi de j i smirdarului i se mai spu­ aprins, ce cresc in vîrlul ze şi generaţiile viitoare.
menul de exploatare, la economic general al ţării acest gen din ţară, au fost J 1 ne trandafir de munte sau ramurilor. Înflorirea are lac \
capacitatea proiectată, a pe perioada 1983—1985. introduse instalaţii de înal- j i —>— — ------------------------ in lunile iunie şi iulie, pre- Dr. ing. EUGEN CERNELEA \
bujor de munte.
utilajelor din dotare. Programul are în vedere, tă productivitate, iar actl- I
Potrivit ziarului „Soţia- în primul rînd, utilizarea vitatea mecanizată s-a ge- *
listiceskaia Industria", din raţională a materiilor pri­ neralizat în întreaga uni- ]
momentul intrării în func­ me, materialelor şi energiei tate. Complexul de fire şi * Urme în pcaşss vorbei
ţiune a primei linii a com­ în toate domeniile eco­ fibre sintetice „8 Februa- I
binatului, în octombrie nomiei naţionale şi folo­ rie“ produce în prezent cu * Fiecare istorie işi are istoriile ei. o Umbra nu-l sperie pe leu.
1982, centrelor metalurgice sirea cu spirit gospodăresc 20 la sută mai mult vina- > Decit vorbe mari, mai bine fapte mici. 0 Ca să se oglindească, cerul coboară
din U.R.S.S. le-au fost li­ a capacităţilor industriale Ion — produs sintetic rea- I Marea se înalţă în stropi de pescăruşi. în ape.
vrate, de aici, 1,7. milioane şi a resurselor de muncă. lizat după o formulă pusă j Dacă vrei să-ţi dau dreptate, trebuie să o Clipă cu clipă se face veşnicia,
tone de peiete de fler, ca­ Se prevede, de asemenea, la punct de specialiştii | mă convingi. o Nu-ţi pune în spate mai mult decit
re servesc la obţinerea fon­ reducerea pierderilor în coreeni — decît în aceeaşi • Ori de cite ori plouă, am în gînd o fe­ poţi duce.
tei. procesul de producţie şi perioadă a anului trecut. j reastră de cer senin. O Iluziile se nasc din speranţe.
Poveştile în copilărie, ca amintirile la a Dacă nimeni nu te conduce şi nimeni nu
bătrîneţe. te aşteaptă, drumul n-are nimic din far­
Vinătoarea fără împuşcături e ca ploaia mecul călătoriilor.
plenara Comitetului Central cii din oraş şi membri ai "1!
al Partidului Muncitoresc unui grup de luptători pen- l > fără tunete. 9 Pentru o frunză nu trebuie să tai copacul.
Socialist Ungar, care a e- tru pace din Franţa, reia- l ' Abia aşteaptă să cad, ca să-l văd că ® Meseria este brăţară de aur, dar... nu la
orice mină.
xaminat şi aprobat o in­ tează agenţia TASS. Vorbi- J mă ridică. • Pină ajungi la simplitate este foarte com­
Din rufele spălate, baticul a ieşit basma
formare cu privire la ac­ torii s-au pronunţat împo- / ( curată. plicat.
gjjj HAGA. - Ample ma­ tualele probleme Internaţio­ triva cursei înarmărilor, ţ ’ Aşa de bine a scris cartea, de parcă aş © Ninsoarea pe coarne de cerb e plînsul din
nifestaţii de protest se des­ nale, comunicate despre si­ pentru securitate şl coope- ţ J fi scris-o eu. vară al lui Labiş...
făşoară in localitatea olan­ tuaţia din industrie şi cu rare în Europa. Unii au chemarea, alţii invitaţia. e Cum era cel mai lung, s-a aşezat de-a
privire la evoluţia economi­ \ \
deză Woensdrecht, pe teri­ 0 OTTAWA, - Potrivit \ J De-ar avea vorbirea valoarea tăcerii... latul,
toriul căreia te află ampla­ ei naţionale in primele luni statisticilor publicate la Toţi ştim cind să pornim ; nu toţi ştim
sată baza militară aleasă ale acestui an. Ottawa, rata şomajului se | 1 cind să ne oprim. ION MARINESCU
Plenara a hotărît elibe­
de guvern drept loc de ridica, în iunie, în Canada, ţ ,
amplasare a celor 48 rarea lui Peter Varkonyi din la 12,2 la sută din totalul ^ j CONSEMNĂRI cunoştinţelor omeneşti ; 8) în­ Soluţia problemei din
funcţia de secretar al Co­
de rachete nucleare de forţei de muncă a ţării, i | treţinut cu cheltuială — Adu­ nr. 7 976 :
mitetului Central, alegin- ORIZONTAL : 1) Intrată în nare generală — Taie orice
croazieră. Consiliul co­ du-l în această funcţie pe relatează agenţia Associated J J gura lumii ; 2) Rămase de po- poftă ; 9) La depărtare 1 —
munal din Woensdrecht a Matyas Szuros. Press. Numărul şomerilor ) ■ veşte — Produs pentru copii; Se îmbracă de femei — Cali­ 1. D c 2 — c 6 R f 4 — £ 5
adoptat o rezoluţie ce ex­ Consiliul prezidenţial a! canadieni era, în perioada l i ® ) Dă un plus în expresie I — tate superioară 1 ; 10) Scos din 2. N e 4 — f 3 Rg5 — f 4,
uz — Un anume curăţat ; lf)
,1- 1 iconnn
primă hotărîrea locuitorilor menţionata, _ de 1 452 000 l • Creator de arii populare pate- — In limita posibilităţilor. f D, h 4
, .
j

R.P.U. l-a eliberat pe Fri- Punct flnal ; 4) Solo de 3. D c 6 — £ G sau h G — mat.
de a continua lupta împo­ gyes Puja din funcţia de persoane. Şi in Canada ca I I rie — Vreasc■ moldovenesc — VASILE MOLODET 1................. R f 4 — e 5
triva proiectelor amplasării ministru al afacerilor exter­ şi în alte ţări occidentale, l * Silueta— pescarului ; 5) îşi ma-
,
l| nlfestă voia bună ; 6) Lac de
.
de rachete nucleare cu ra­ ne. In această funcţie a şomajul este mult mai du- I | acumulare — împreună Dezlegarea careului 2. DcG — d 5 + R e 5 f4
ză medie de acţiune în pe­ fost desemnat Peter Var­ reros resimţit de generaţia 1 ' mine ; 7) Au semnat regia de apărut în ziarul nr. 7 976: 3. D d 5 — £8 — mat.
montaj ; 8) Par să fie 1 — Gură
rimetrul bazei militare ae­ konyi. tînără. In legătură cu a- ? | mare — Făcut după un anume 1.................... R f 4 — g 4
riene din localitate. ceasta, la Ottawa se men- ţ « tipic ; 9) Sînt în mişcare 1 — 1) PITAN — FILIP; 2) ISANOS 2. N c 4 £3 -ţ- Rg4 — £4,
— ŞIRA; 3) TAT — POTOPIN;
BS MOSCOVA. - La ţionează că rata şomajului i J Prezintă în felul lui ceva con­ 4) UCON — DAN — MI; 5) T — £5, g 5, h 4, Îl 3
vingător — Mod de predare ;
3 BUDAPESTA. - După Minsk a avut loc un miting în rindul tineretului se si- J « 10) Foaie de prezentare pe ru­ MORAR — NIŞ; G) VITE — 3. D c G — £6 sau h G — mat.
cum informează agenţia MTI, pentru pace la care au tua, luna trecută, la nivelul j I brici — Tratat cu căldură ; 11) . ALAC; 7) SER — BANUŞ —
la Budapesta a avut loc participat oameni ai mun- de 20,1 la sută. j J Cu lipsuri la cîntare. M ; 8) OR — TUL — PAPU ; Soluţia problemei din
VERTICAL : 1) Nu ţine sea­ 9) COMIŞEL — DIG ; 10) ONOR nr. 7 964 :
ma de oprelişti ; 2) Alină du­ — SORICU; 11) LABIŞ — HO­
rerea şi naşte dureri — Poftă TAR. R b G — a 7
mare ! ; 3) Scoase din ţîţîni !
— Urmaşul lui Pan — Sînt în MAT ÎN TREI MUTĂRI 2. R b 3 — b 4 R a 7 — b 8
saboţi ! ; 4) Lună autumnală sau li G
pe scurt — Numai bun de (Konrad Erlin)
scuturat — Trage la nord ; 5) 3. C e 7 — c G sau c 8 — mat
Cu finalul pe măsura dorinţe­ Controlul poziţiei : 1.................... Rb6 — b5
lor ; 6) Viaţă de artist — Do­ Alb ; R c 3, Dli!
JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ meniu de cultură ; 7) Explo­ 2. C a 7 — c 8 ,
ratori interogativi în universul Negru : Ra3, pbS, pbG 3. T d 7 — d 5 — mat.
Noi succese ale sportivilor români
yy/7 7 V Y yY A
EDMONTON 9 (Agerpres). — din ţara noastră, şl atleta ro­ nind in prezent al patrulea > / 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Ziua a şaptea a Jocurilor mâncă Maria Radu, care, în- timp mondial la 1 500 m. J m
/
Mondiale Universitare de vară tr-o companie valoroasă, a Ciştigînd una dintre semifi- , W 7 /, W k Y Y 7 t
de la Edmonton a fost mar­ reuşit să so impună în proba nalele probei de 800 m, atle- | 2 ’W //, n
cată de noi victorii şi perfor­ de 3 000 m. ta româncă Doina Melinte s-a . wra m
mante de prestigiu ale sporti­ Născută la 25 mai 1959 in calificat pentru finală. ■ 3 w > .
vilor români, care au obţinut comuna Drăghiceni, judeţul V Y Y /Y 'Y V Y Y ,
o medalie (ic aur (a cincea Olt, Maria Radu este în pre­ în proba feminină de fio- ! 4. Y ////, i W y
de .a Începutul întrecerilor) zent componentă a Clubului retă pe echipe, formaţia Ro- * /Y Y Y /s m M
prin atleta Maria Radu şi sportiv municipal din Craio- mâniei, avind în componenţă I 5 W h y/y y y 7 Y Y Y Y
două de argint, cîştigate de va, fiind pregătită de reputa­ pe Elisabeta Guzganu, Rozalia 8 k
echipa feminină de floretă şi tul telfSBcian Nicolae Mără- Oros, Aurora Dan, Marcela » §ff w L m m
do ciclistul Gheorgae Lăutarii, şescu. Cele mai bune rezulta­ Zsak şi Csilla Ruparcsics, s-a j 6 ■ ///t a V ///A
în cursa cu adiţiune de punc­ te Înregistrate rină acum, comportat la înălţime, reuşind I s 1 1
te. Cu aceote noi trofee, dele­ înainte de splendida victorie să cucerească medalia de ar- * 7 /M v a m '
gaţia sportivilor români sc nu­ de la Edmonton, de valoroasa gint, la capătul unei întreceri g , W //Y W /Y Y
mără printre marii protago­ noastră atletă au fost un titlu în care au fost angajate cehi- 1 8 vjţjm; M
nişti ai actualei ediţii a Uni­ do viceeampioană europeană pe de certă valoare. • w , 7 7 7 /7
versiadei, situîndu-se pe locul de sală în proba de 1 500 m, Cu această medalie de ar- I V //// 'Y y tY Y ,
doi în clasamentul pe naţiuni, anul acesta, la Budapesta, şi gint, bilanţul scrimerilor noş- JJ 9
cu un total de 19 medalii, din­ o medalie de bronz, cucerită tri la actuala ediţie a Uni- Uf m
tre care 5 de aur, 10 dc argint la Jocurile Mondiale Univer­ versiadei este de o medalie | 10 r
Şi 4 do bronz. sitare de la Bucureşti, la 3 000 de aur şi trei de argint, per- J 1 n vm m
Printre performerele zilei Ia m. Tot anul acesta, Maria Ra­ formanţă notabilă, obţinută de 11
atletism s-a numărat, spre du şi-a Îmbunătăţit conside­ sportivi tineri, cu reale per- | m ,
bucuria iubitorilor de sport rabil performantele, ea defi­
COLEGIUL DE REDACŢIE . hoDin Cerbu, Ion Cioclai, îiberiu (straie ('edocto' şef). Lucio Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adlunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
ŞlEOACTIA SI ADMTNTSTRAŢTA! 2 700 Deva. str. Dr. Petra Groza. nr. 35 Telefoanei 11275. 11585. 12157. Telex t 72288. TIPARUIsi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.