Page 37 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 37
TU
ZUI* »
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Zile de muncă rodnică la secerişul grîului
nişca, unde activitatea se
Activitatea desfăşurată duminică pe ogoarele uni desfăşura sub îndrumarea
tăţilor agricole din judeţul nostru de către mecani inginerului şef Tiberiu Hor-
zatori, cooperatori şi specialişti a fost rodnică. Aceas vath. Se lucra peste tot
tă activitate, caracterizată printr-o bună organizare a cu hărnicie. Şi, datorită
muncii şi folosirea cu randament sporit a mijloacelor eforturilor depuse de cei
mecanice şi a forţei de muncă, s-a concretizat în: 15 combineri, între care
strîngerea recoltei de grîu de pe 597 ha, eliberarea Ioan Creţu, Vasile Iuran,
terenului de paie pe 258 ha, pregătirea terenului pen Ionică Oprea, Constantin
tru semănat pe 237 ha şi însămînţarea culturilor Butoi, Vasile Melţiş, Ioan
S I f t t C O U I Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E duble pe 267 ha. Munte, Ioan Henţiu, Vasi
N
A
le Negru, la această fer
TOATE COMBINELE — din plin la recoltat, şi-au mă s-a încheiat recolta
dovedit eficacitatea în
Anul XXXV, nr. 7 983 MARŢI, 12 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani FOLOSITE CU utilizarea deplină şi e- rea grîului. Şoferii de la
RANDAMENT SPORIT ficientă a mijloacelor I.T.S.A.I.A. şi I.T.A. au
mecanice. Astfel, zeci dus la bazele de recep
Activitatea in cîmp, la ţie 130 tone de boabe. în
fost
au
CUVÎNTĂR1LE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, secerişul grîului, cunoaşte de combine la S.M.A. paralel se lucra la balotat,
de
concentrate
în aceste zile ritmuri înal Călan, Simeria şi Haţeg, transport de paie, arat
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. te de lucru. Acţiunile şi în unităţi ale consiliilor şi semănat culturi duble.
măsurile întreprinse de unice agroindustriale Deva Este de remarcat şi faptul
către organele de partid că la C.A.P. Leşnic a mai
şi Ilia, între care : C.A.P.
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ şi de stat pentru deplasa Brănişca, Şoimuş, Ilia, rămas de strîns recolta
rea operativă a combine Veţel şi ferma 5 a I.A.S. de pe 14 ha, aceasta ca
lor şi preselor de balotat Mintia. urmare a muncii deosebite
P R O G R A M D E L U C R U M O B IL IZ A T O R paie din unităţile unde nu tia, un grup de 11 combine depuse de către combinc-
La ferma 5 a I.A.S. Min
intra
poate
se
rii Aurel Cătălină, Lucian
sece
la
riş datorită ploilor, ori lucrau duminică, sub con Bobar şi Gheorghe Rusu,
stadiului mai tîrziu de ducerea ing. Gheorghe
P E N T R U T O Ţ I O A M E N II M U N C II coacere a grîului, către Mihăilă, directorul între N. BAD1U
prinderii, în tarlaua Veţel,
acele unităţi şi pe acele
sole unde se poate lucra iar alte 4 în tarlaua Bră (Continuare in pag o 2-a)
Perfecţionarea sistemului de
retribuire a muncii—baza dezvoltării
şi bunăstării generate a poporului
Măsurile adoptate de ple proprietăţii socialiste, la cialiste, se va aplica ferm
nara C.C. al P.C.R. şi de creşterea productivităţii principiul retribuţiei egale
Marea Adunare Naţională muncii şi să asigure, pe a- la muncă egală, creîndu-se
cu privire la aplicarea fer ceastă bază, sporirea mai condiţii ca în raport de
mă a principiilor autocon- accentuată a eficienţei în munca depusă să se asigu
ducei'ii muncitoreşti şi au- tregii activităţi economice. re venituri corespunzătoare
togestiunii, perfecţionarea Este de reţinut prevederea pentru toţi oamenii muncii,
.mecanismului economico- potrivit căreia munca re în cadrul măsurilor de per
.financiar, a sistemului de prezintă o îndatorire de fecţionare a sistemului de
retribuire şi de repartiţie onoare pentru toţi mem retribuire a muncii şi de
a veniturilor oamenilor brii societăţii, fiecare cetă repartiţie a veniturilor se
muncii sînt o dovadă de ţean avînd dreptul, dar şi prevede generalizarea for
necontestat a grijii perma obligaţia de a desfăşura o mei de retribuire în acord
nente pe care partidul, se activitate utilă, care să-i global în toate unităţile
cretarul său general, to asigure mijloacele de exis din industrie, construcţii-
varăşul Nicolae Ceauşescu, tenţă şi de dezvoltare spi montaj, agricultură, trans C.A.P. Simeria. Mecaniza torii Biriş Damasehln, losif Buruiană şi Gheorghe Popa
o poartă ridicării pe o rituală. Retribuţia şi cele porturi, cercetare ştiinţifi ară după grîu, iar elevul Şofron dlscuic o suprafaţă de 53 ha, pentru semănatul cul-
treaptă superioară a acti lalte venituri ale oamenilor că şi dezvoltare tehnologi turlior duble.
vităţii economico-sociale, muncii vor trebui să re că, proiectare şi alte sec
sporirii continue a bună flecte contribuţia fiecăruia toare şi cuprinderea în a-
stării materiale şi spiritua Ia realizarea prevederilor
le a întregului popor. în de plan, la dezvoltarea pro CONSTANTIN MARACU, LA RECOLTATUL in intimpinarea zilei de 23 August
calitatea lor de proprietari, ducţiei materiale şi spiri directorul Şl VALORIFICAREA
producători şi beneficiari, tuale. Nimeni nu va avea Sucursalei judeţene
oamenii muncii sînt che venit garantat dacă nu a Băncii Naţionale LEGUMELOR s-au realizat 22 tone de
maţi să participe mai ac munceşte. confecţii metalice. (Vasi
tiv la buna gospodărire a în spiritul echităţii so (Continuare in pag. a 2-a) La ferma de legiune le Grigoraş, corespon
a C.A.P. Beriu se acţio dent).
nează pentru strîngerea
şi valorificarea produ DEPĂŞIRI DE PLAN
1965. 1983 selor. în ultimele zile, Colectivele de muncă
de aici s-au strîns şi
predat reţelei de des din unităţile aparţinătoa
re Centralei minereurilor
Dezvoltare v ig u r o a s ă s o r e m in e r it u l facere 8 tone dovlecei Deva au acţionat cu ab
şi 5 tone fasole verde.
negaţie şi răspundere în
Printre lucrătoarele cele primul semestru al anu
m o o e r n , d e m a r e p r o d u c t iv it a t e mai harnice se numără lui, hotărîte să extragă
Veronica
Totoi,
Eiena
cantităţi sporite de re
Ciuflea, Anuţa Zureanu, surse minerale utile pen
în cei mai rodnici ani numai pe efort fizic. As să se ştie că nu a foat Viorica Brînduş, Letiţia tru economia naţională.
din întreaga istorie a tăzi, avem un transport în dintotdeauna aşa, că suc Breazu, Maria Murgoi, Dînd o atenţie deosebită
patriei — anii cuprinşi în flux continuu, pe benzi cu cesele mineritului nostru Safta Ştefănie şi altele. bunei organizări a mun
epoca inaugurată de Con covor de cauciuc, lucrăm modern se datoresc măsu cii atît în activitatea de
gresul al IX-lca al parti cu tehnologii moderne, sus rilor luate de tovarăşul PRODUSE PESTE extracţie, cît şi în cea
dului— şi în unităţile mi ţinerea frontului se face Nicolae Ceauşescu, care se PREVEDERI, de preparare, utilizînd
niere din Valea Jiului cu stîlpi hidraulici şi po~ interesează îndeaproape de CU EFICIENŢA raţional, la capacitate, u-
s-au înregistrat mutaţii direa cu grinzi care ne asi munca şi viaţa noastră, de IN ZIARUL DE AZI : SPORITA tilajele şi instalaţiile din
cantitative şi calitative gură apoi un tavan de re rezultatele obţinute in aba dotarea unităţilor şi in
fără precedent. Sînt e- zistenţă, cum spunem noi, taje. • Mesajul cald al cîn- Colectivul de oameni sistând pe promovarea u-
locvente în acest sens în limbajul nostru mine — S-a făcut, deci, un tecului ai muncii de la Atelie nor metode şi tehnologii
opiniile exprimate de mi resc. Cu ani în urmă, drept important pas înainte, de rul construcţii metalice, de lucru înaintate, de
neri, maiştri, tehnicieni şi să vă spun, nici nu ne la vagonet la transportul • Carnet cultural din Combinatul siderur mare productivitate, oa
ingineri de la mina Petri- gîndeam la asemenea me • Viaţa In colectivitate gic Hunedoara, mobilizat menii muncii din cadrul
la, intreprinejere aflată în tode de exploatare şi de IOAN MUSTAŢĂ • Viaţa raţională puternic de organizaţia secţiilor, sectoarelor de
prezent în fruntea întrece transport. Acum, ele ni de partid, îşi amplifică e- producţie şi uzinelor de
rii pentru mai mult căr se par fireşti, dar e bine (Continuare in pag. o 2-a) • Reflector. forturile pentru a-şi rea preparare au reuşit să-şi
bune. liza ritmic şi depăşi sar depăşească prevederile de
— Mă aflu la mina Pe- cinile în producţie. Aşa plan la majoritatea prin
trila din anul 1955 — şi-a cum ne informa tovară cipalilor indicatori. Do
început relatarea un vete şul Aurel Damian, şeful menţionat sporurile de
ran al minei, maistrul mi atelierului, în perioada producţie înregistrate la
nier Ioan Temneanu, se trecută dn acest an, lu producţia fizică, sortimen
cretarul organizaţiei de crătorii de aici şi-au de tală : 157 tone plumb, 181
bază din cadrul sectorului păşit prevederile fizice tone zinc, 181 tone cupru
III. Pot spune că de cînd de plan cu 7,8 Ia sută, li- în concentrate, 762 tone
au fost luate măsurile de vrînd suplimentar secţii utilaje miniere, alte ma
modernizare a mineritului, lor şi uzinelor combina teriale şi produse minie
mai exact de cînd secre tului numeroase suban- re. Pe această bază, pro
tarul general al partidu samble şi piese de ducţia marfă la nivelul
lui, tovarăşul Nicolae schimb. Prin atenţia ca centralei a fost îndepli
Ceauşescu, a iniţiat progra re s-a acordat reducerii nită în procent de 103,9
mul de mecanizare şi mi consumurilor specifice, a la sută. Şi de la începu
na noastră a progresat economisirii materialelor, tul acestei luni, colecti
foarte mult. Cînd am venit energiei şi combustibili vele C.M. Deva lucrează
eu la mină, şi mult timp lor, în aceeaşi perioadă cu aceeaşi abnegaţie şi
după aceea, cărbunele era s-au economisit 59 400 hărnicie, întregind cu
încărcat manual în vago- kWli energie electrică, alte depăşiri de plan
nete, aveam un transport 36 000 mc gaz metan şi sporul producţiei din pri
greoi şi neproductiv, iar întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. Şefa atelierului de confecţii, inginer din metalul recuperat mul semestru al anului.
munca la front se baza Doiua Stoica, în timpul unei consultaţii cu un grup de controloare de calitate.
