Page 39 - Drumul_socialismului_1983_07

\ARŢI, 12 IULIE 1983 pag. 3

Mesajul cald al cîntecului Modernizări în telecomunicaţii Viafa raţională
UNE
In acest an reţeaua de
nostru
partea
furnizorului
Novacii Gorjului, 1983. „La poale de Retezat / Din telecomunicaţii a judeţului de utilaje — Baza de a- Pericolul
însemnările noastre încep beton şi fier curbat / Con­ continuă să fie supusă unor provizionare şi desfacere
nilicl in dimineaţa cînd, cu mo­ struim hidrocentrala / Din Cînd răspunsul însemnate acţiuni de mo­ telecomunicaţii Bucureşti, obezităţii
muzical­ torul ambalat pentru por­ judeţul Hunedoara / ; Pen­ „Nu avem" este dernizare şi extindere. La continuă interlocutoarea, Mîncarea este pentru om o
nire, autobuzul la volanul tru mine, pentru tine/ primă necesitate vitală, dar şi
ii : „Ma­ repetat prea des biroul de investiţii al Di­ sectorul de investiţii a reu­ o sursă de plăcere, de deco­
ritimul căruia se afla Romolus Pentru ziua cea de mîine 1“ recţiei judeţene pentru şit să procure echipamen­ nectare. Se mănîncă pentru
Turcu pleca cu destinaţia Dorina Irimescu, Adria­ realizarea energiei necesare
onomică Novacii Gorjului. Dintr-o na Ghergan, Aurica Hoţea, — Vă rog, sticlo pentru poştă şi telecomunicaţii tul necesar îmbunătăţirii organismului, dar şi pentru că
:anţă felinare aveţi ? primim cîteva informaţii funcţionării instalaţiilor de nu se poate rezista la aroma
vatră istorică pornea către Silvia Trif, Valentin Prej- — Nu, nu avem. Mai re­ despre mersul acestor ac­ telecomunicaţii la între­ plăcuta a unei preferinţe cu­
casei o altă vatră istorică, for­ ban şi Fabian Scorobete — linare. Uneori se mănîncă din
ilui maţia căreia i se încre­ solişti vocali — aliniaţi la veniţi. ţiuni de la inginera Irina prinderile miniere din Va­ curiozitate spre a simţi gus­
denţesc Dialogul l-am recepţio­ Lupea, şefa biroului: „Sar­ lea Jiului". tul unui aliment oarecare. Al­
dinţase mandatul ca de la portativul cîntecului popu­ nat în magazinul menaj cinile de plan au fost rea­ Şefa biroului investiţii teori se face din mîncare o
poalele Retezatului să ducă lar au salutat Parîngul lizate la investiţii în pro­ competiţie: cine mănîncă mai
gnomică mesajul hunedorean la din partea Retezatului. Re­ nr. 59, din Simeria. Cu vorbeşte cu plăcere despre mult şi mai repede. Adesea
ernaţio- toate câ schimbul de cu­ porţie de 105 la sută, la aportul oamenilor, despre se ia parte la petreceri gas­
poalele sudice ale Parîn- velaţia a fost Adriana vinte s-a purtat cu res­ construcţii-montaj în pro­ ce s-a făcut, dar mai ales tronomice amplificate de con­
i-idcolo- gului, în mijlocul oierilor Ghergan care, în ritmul sumul de alcool, precum şi
! şi cc- novăceni. cîntecului ciobănesc, a dat pect şi bună-cuviinţă, cent de 100 la sută; la fon­ despre ce mai trebuie să de plăcerea cafelei şi a fuma­
itc de Afişe cu genericul „La cumpărătorul Adam Du- duri fixe puse în funcţiu­ se facă. Iar sectorului pe tului; Şi aşa, treptat, treptat,
Nicolac glas cîntecului „Bădiţă de gaci, din Sintandrel, a ne în procent de 152 la care îl conduce îi revin omul care a făcut din mînca­
Plenara poale de Retezat" vesteau la Novaci / Hai coboară sarcini deseori dificile, pe re un scop in sine îşi măreş­
— pro- spectacolul ansamblului printre fagi", pentru oa, plecat nemulţumit. Şi pe sută. La realizarea acestor te capacitatea stomacului, a-
:ă însu- folcloric „Bucura" al Casei în replică, tot ea să răs­ bună dreptate. Caută sti­ depăşiri au contribuit care oamenii s-au angajat jungînd să dorească mîncarea
u pro- clă pentru felinar cam mulţi factori: beneficiarul nu numai să le realizeze, din ce în ce mai des şi din
nico-so- de cultură din Haţeg, după pundă : „Eu mîndruţă urc, de mult timp. Ce folos că D.J.P.Tc. Hunedoara-Deva, dar să le şi depăşească, ce în ce mai multă, dar de­
pentru ce acesta se-bucurase de cîntînd / Sus la stîna din venind şi obez.
înăstării succes la Deva, la cămine­ Parîng !“. zeci de felinare erau eta­ lotul 306 Deva al între­ prin asigurarea tuturor Foamea este un act reflex
or. late de-a lungul unui pe­ prinderii „Teleconstrucţia", condiţiilor tehnico-econo- condiţionat în cele mai multe
Eu sint le culturale din Cîrneşti, Retezatul şi Parîngul rete dacă sticlă nu au ? şantierul 34 Deva al I.C.C.F. mice, pornind de la ideea cazuri de învăţare, de obiş­
de Clopotiva, Silvaşu de Jos, şi-au dat mîna prin oas­ nuinţa. Alimentaţia bogată in
:ca Răchitova şi în alte părţi. peţii haţegani şi gazdele Un drum de pomană au Timişoara. Efortul lor co­ mobilizării furnizorilor şi făinoase şi dulciuri rafinate,
care se digeră repede, duce la
în peisajul pădurilor de novăcene. făcut şi acei cumpărători lectiv se materializează în constructorilor în a respec­ scăderea glicemiei, care ex­
prevăzute
în
ta
care au solicitat aceleiaşi
termenele
telecomunicaţii
fag cu care natura a fost „Oare vom avea succes ?“ unităţi damigene mici şi lucrări de Lupeni, Petrila, graficele de eşalonare a cită centrul foamei, provocind
la
Brad,
deosebit de darnică, în întrebarea şi-o puneau la canistre din plastic. Petroşani. lucrărilor. tot mai mult apropierea unei
alta.
apetitul
susurul rîurilor şi pîrîuri- ducere Steluţa Rădoni — Prin ajutorul primit din DUMITRU HURUBÂ mese de crescut Astfel, exprimă
nu
alimentar
Ior care la un loc dau directoarea casei de cul­ Adresăm o întrebare o necesitate fiziologică a or­
,00 Ra­ viaţă Gilortului, localnicii tură, Alexandru Chiriţă — factorilor răspunzători de ganismului, el datorîndu-se
ţii; 6,30 şl-au durat din piatră o instructor principal şi Ti- aprovizionarea unităţii şi Albinăriful la pădureţii unei obişnuinţe imprimate
agricul- celor care întocmesc no­ Din vechi timpuri, de pe acei harnici gospodari care, printr-un consum crescut,
al; 7,30 scenă pe oare cîntecul şi beriu Casian, dirijorul or­ aşa cum au grijă de familii­ timp îndelungat.
>are al dansul au fost, în ultimul chestrei. La ducere, pen­ tele de comenzi: de ce vremea strămoşilor noştri daci, le lor, au de grijă de zeci de Deşi cunosc pericolul obe­
de
albinăritul
ocupaţie
era
o
presei; timp, la ele acasă. „Festi­ tru că la întoarcere un nu se ţine seama, prin bază şi... de vază a locuitori­ familii de albine, lucrînd ca zităţii—pentru organism (dia­
ior; 9,00 sondaje intre cumpără­ lor vetrelor pădureneşti. Pă­ şi ele spre folosul obştei. Ar bet, boli cardiovasculare ele.),
03 For- valul primăverii" — festi­ simbolic trofeu şi o diplomă tori, de preferinţele şi ce­ durile „de poale de munţi", fi de ajuns să spunem că oamenii ignoră acest fapt, tra-
lin cin- val al cîntecului şi dansu­ constituiau mărturii ce cum se spune în coloratul grai printre ei se numără Ion Şen- tînd cu multă uşurinţă urmă­
popoa- lui ciobănesc" s-a bucurat nu pot fi tăgăduite: la rinţele lor ? La serviciile droni (Leaţă) din satul Gura rile uneori prin remarca: „Da­
; 11,00 acestui magazin apelea­ al celor de pe văile Jiului, Bordului, cu cele 60 de fami­ că nu pot să mănînc, pentru
.,05 Mi- şi-n 1983 de prezenţa perv- sărbătoarea oierilor din Cernei şl Streiului, pădurile lii, Ion Stroia (Luţă) din sa­ ce să trăiesc ?“ sau „Tot o
de salcîm, aceste împărăţii ale
; 11,35 tru a doua oară a artiş­ Novacii Gorjului, Haţegul ză nu numai locuitorii o- să mor, măcar să măninc ce
Buletin tilor amatori haţegani. îşi făcuse datoria cu pri­ raşulul ci şi al satelor albinelor, au fost din strămoşi tul Meria cu 30 de familii, şi cit îmi place". Aceste jus­
Tribuna din Împrejurimi. păstrate. Petru Iorgoni din Negoi şi tificări ascund lipsa de voin­
alţii.
comoa- Prin aplauze, mii de oa­ sosinţă. Prin aceste rînduri aducem „Cit culege un om într-o ţă, tăria de a renunţa la ase­
A n- meni au salutat pe cei care un cuvînt de omenie pentru menea plăceri, iar cînd apar
jfi au dat glas cîntecului : PETRE FĂRCAŞIU vară culege o albină într-o reproşurile pentru a nu se fi
din
c. .al lună" aşa Şi este o vorbă bătrî- oprit la timp, uneori este prea
înţelepciunea
bătrîni.
etin de IMAGINI DIN FOTOTECĂ tirziu.
:ontem- nilor nu poate fi pusă la în­ Pentru combaterea obezită­
nedicu- tural-educativă de la doială. (Augustin Jula). ţii nu se va recurge la un
de cîn- regim de înfometare, supri-
;ta eco- Bucureşci şi-a încheiat A înflorit tulipanul mînd complet alimente ca
tin de cea de-a doua ediţie. Or­ In Lunca Jiului, la Iscroni, pîinea şi grăsimile, sau supri-
îoastră; ganizată de Consiliul co­ din ultimele decenii se află mînd din prînzurl. O alimen­
; 18,00 ocrotit un arbore de tulipan, taţie raţională se realizează
sta in- munal de educaţie politi­ care, pentru valoarea sa ra­ prin îmbinarea unui regim de
* Ştiri că şi cultură socialistă risimă a fost declarat monu­ viaţă ordonat cu un regim a-
,00 Ra- • „Floarea din grădi­ Bucureşci, manifestarea a ment al naturii. Iată că în a- limentar adecvat, dublat de
lemoria ceste zile, tulipanul de la Is­ o cheltuială de energie cores­
iese ★ nă". Judeţul nostru a prilejuit în satele Meri- croni se află în plină cflores- punzătoare, prin efort fizic,
"•-clor ; fost, timp de două zile, şor, Rovina şi Şesuri dez­ cenţă. Decorul arborelui atra­ mişcare şi gimnastică.
23,00 gazda unor spectacole- baterea Programului na­ ge un mare număr de vizi­
J iurai- tatori. ... ----------'"'■îGHE MĂRII
itop concurs televizate „Floa­ ţional pentru asigurarea
rea din grădină". La Pe­ unor producţii agricole si­
troşani - o întrecere unde gure şi stabile. Ziua înche­ luatu . . „ud lei. Vino- I
au concurat pentru etapa ierii săptămînii a fost bo­ vatul este bun de plată. I
I reprezentanţi ai judeţe­ gată în manifestări artisti­ • Cu caprele ce-a avut ? *
lor Gorj, Bistriţa-Nasăud ce, la centru de comună ta­ întrebarea îl priveşte pe {
şi Vrancea — şi la Deva, raful, formaţiile de dan­ Gheorghe Lăncrăjan, care »
in Ara- unde s-au întrecut pen­ suri, soliştii vocali Maria a furat caprele lui Gheor- I
mi nâz- tru cucerirea trofeului so­ Mihoc, Ioan Nicula, Ioan
vfEDOA- • „Colecţionarul". Lui ghe Oancea din Geoagiu, „
frontul liste din judeţele Mehe­ Mihăilă, Ioan Ilea, Ioan losif Chereji din Călan nu-i sacrificîndu-le la domiciliul |
II (Fla- dinţi şi Suceava. în pre­ Hărăguş oferind localni­ prea plăcea mersul pe jos. său. Orice căinţă este a- *
e — se- cilor spectacole apreciate.
gistul) ; zentarea cunoscutului ar­ Fiind mare amator de ci­ cum tardivă.
Soarele tist Tudor Gheorghe şi a clism, a furat 7 biciclete, • Afacere cu pui. Silvia, I
mst- - realizatorilor Simona Pa- • Fotoclubul „Electron", dar nu şi-a putut întregi Dănilă, Aurel, Valeria, Tan- '
traulea şi Sorin Grigores- care îşi desfăşoară activi­ „colecţia", acum cerîndu-i- ţa şi Vilma Munteanu se |
.jeri- cu, spectacolele s-au tatea în cadrul Uzinei e- se socoteală pentru infrac­ ocupau în comuna Mia cu -
, LU- bucurat de o caldă pri­ lectrice Paroşeni, şi-a fă­ ţiunile comise. comercializarea celor 15 000 I
prima mire. Sîmbătă, la Deva, cut cunoscută activitatea pui aduşi de pe la Arad. .
VUL-
y, cîntă emisiunea-concurs le-a a- şi la Festivalul de dia- e Fluieră a pagubă. Cio­ Vor da „explicaţiile" de ri- t
Două vut ca oaspete pe Le- -porame de la Băile Her- banul Nicolae Haneş de la goare in faţa instanţei de *
ceaţă nuţa Evsei şi Sava Ne- culane. Membrii fotocine- ferma de stat Mesteacăn judecată.
t\: Ma- greanu. clubului au fost prezenţi
>resc); n-a supravegheat turma Rubrică realizată I
. 43 — cu „Obiceiuri şi datini ce-o avea in pază, oile dis- cu sprijinul J
ezatul); o „Pe urmele străbu­ folclorice de Ia noi" şi trugînd o cultură de po­ Inspectoratului
fulgerul nilor" — săptămîna cul- „Frumuseţi montane". rumb. Paguba este eva- judeţean de interne .
ie) ; O- Doi prieteni
— se-
Studen-
cartofii
U-BAI:
Casa de Am asistat într-una din asociaţiei de locatari in
Astrid, zilele trecute la o scenă Să i înţelegem pe copii, dar să-i şi educăm vederea respectării reguli­
Dacia) ; neplăcută: de la un bal­
malului lor de convieţuire a fost
aliniştea con situat la etajul l, al slabă. Ba, moi mult, une­
SIME- blocului 1, din Aleea Poia­ le familii fără copii au
inălţime na Narciselor Deva, un om stricat împrejmuirea iniţială
Trans- în spiritul respectului faţă de vîrstnici
în vîrstă turna apă în capul a acestui teren, ce fusese
unor băieţi ce se jucau cu destinat jocului celor mici,
mingea în faţa blocului. Am cu putere de către copii pe băncile din faţă, au dis­ piii. Pînă seara pe la o- ţime pe copii şi nici cu dorind să-l transforme in
crezut la început că-i o glu­ mari, elevi de liceu, loca­ părut tiptil. Am realizat pe rele 23 nu încetează bă­ acela care taie mingile ori zonă verde. Dar totul a
mă. Cînd am auzit însă rămas în stadiu de inten­
tari ai celor două blocuri şi loc câ nu vor să-şi spună tăile în minge. Dacă în­ de cîte ori ajung în ron-
jignirile care ieşeau din ai altora din cartier. părerea, cum de altfel nu cerci să Ie spui ceva, vor­ dourile cu flori sau în stra­ ţie. Copiii l-au transformat
rii din gura unuia dintre copii la intervin nici în cazuri mai besc tare urît". turile cu zarzavaturi. Ce e- cu timpul in teren de fot­
adresa omului din balcon, - In după-amiaza zilei bal şi de aici s-au născut
i, 11 am rămas uimiţi.,. de 28 iunie a.c., un geam grave cum este cel de faţă. Aflăm că neînţelegerile cou pot avea astfel de ma­ discuţii, certuri, păreri con­
8, 65, 25 al apartamentului nostru a „Aici, pe acest teren se între unii locatari ai blocu­ nifestări ale unor adulţi în
21, 32. Altă dată, o minge de tradictorii.
ştiguri : fotbal scăpată între stratu­ fost spart cu mingea. In joacă copiii de la toate rilor F4 şi F5 sint mai comportamentul celor mici? De la secţia sistematiza­
e 73 183 rile unei grădini sau în zona seara zilei următoare a fost scările - ne spunea Mi- vechi. S-au format aici un Dar nu acceptăm nici o- re a consiliului popular
oria I. spart din nou alt geam - brăznicia şi lipsa de res­
cu flori n-a mai ajuns la nerva Sechel. Si mereu fel de tabere opuse: pe de municipal aflăm că s-a luat
posesor pentru câ cei „pă­ ne spune S.l. La rugămintea pect faţă de cei vîrstnici hotărîrea reîmprejmuirii şi
gubiţi" au găsit de cu­ mea de a înceta jocul, <o- ale unor copii, îngăduinţa transformării ocestui spaţiu
viinţă s-o taie. piii. m-au luat în rîs şi au VIATA ÎN COLECTIVITATE mult prea binevoitoare a u- în teren de tenis. Se aş­
cofitinuat, pentru ca după
La redacţie ne-a sosit o nor părinţi faţă de propriii teaptă transpunerea în fopt
pentru 20-25 de minute, la ora lor copii. Am întîlnit nu o a acestei măsuri. Dar se
Vreme scrisoare adresată de Szasz sparg cîte un geam de la o parte acele familii care
l insta- Irma, cu domiciliul în stra­ 21,00, în timp ce urmăream apartamentul familiei Szasz. au copii şi pe de altă par­ dată cetăţeni care nu trec aşteaptă totodotă mai mul­
mbător, da M. Kogălniceanu, blo­ emisiunea la televizor, îm­ Am fost martora cazului te celelalte care nu au. indiferenţi faţă de anumite tă înţelegere între oameni,
za, cînd preună cu o vecină, ciobu­ mai mult respect între veci­
;emnala cul F 5, care reclamă că în­ petrecut aseară. Pot să vă Cei cu copii sînt înţele­ ieşiri ale celor mici. Dar şi
şl des- tre blocurile F4 şi F5 exis­ rile unui nou geam spart spun că aceşti oameni sînt gători faţă de nevoia de unii care îi încurajează. In nii de pe scară. Să-i înţe­
zona de tă un teren ce fusese desti­ să-mi rănească braţul drept. de compătimit. Este nevoie mişcare şi de joacă a ce­ cazul deselor spargeri de legem pe copii, dar să nu
ntul va le admitem, co părinţi, o-
» inten- nat pentru joaca copiilor Despre acest caz am în­ de linişte în preajma lo­ lor mici, iar între ceilalţi, ferestre cu mingea la blo­
i. Tem- mici, dar care s-a transfor­ cercat să stăm de vorbă cuinţei lor pentru că au un unii sînt rigizi, pretenţioşi, cul amintit, se pare că o- brăzniciile şi insultele, ci
mprinse mat pe parcurs în teren de cu cîţiva cetăţeni din bloc. copil bolnav". neingăduitori. pinia locatarilor faţă de să-i educăm în spiritul u-
■, noap- nui profund respect faţă de
i 31 de fotbal. Geamurile locuinţei In timp ce purtam o discu­ Altă părere. Venovia Lun- Nu sîntern, desigur, de cei care nesocotesc respec­
abă, pe sale, situată la parter, sînt ţie cu un elev, cei cîţiva gu : „Se joacă aici şi oa­ acord cu acel pensionar tarea programului de liniş­ cei vîrstnici.
teorolog mereu tinta suturilor trase locatari ce se aflau afară, menii mari, nu numai co- care toarnă apă de la înăl­ te, intervenţia membrilor ESTERA SiNA
D.).
-b