Page 4 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 4
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 974 • VINERI, 1 IULIE 1983
PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIOULUI COMUNIST ROMÂN
(Urmare din pag. 1) nizare şi folosire în mod lucrărilor stabilite în ve aprecieri ale secretarului viaţă, în condiţii de pace, Plenara a apreciat că
unitar a terenurilor a- derea creşterii potenţialu general al partidului pri libertate şi independenţă. Declaraţia comună a ţări
gricole, a întregii supra lui productiv al pămîntu vind agravarea relaţiilor Plenara a subliniat că, lor participante la întîl-
concepţie întemeiată pe a- feţe a ţării, realizarea iri lui, care să asigure obţi internaţionale, noua esca aşa cum a apreciat se nirea de la Moscova con
naliza amplă, temeinică a gaţiilor pe circa 55—60 la nerea în orice condiţii a ladare a încordării, care cretarul general al parti stituie o bază r&alâ de
schimbărilor care au avut sută din suprafaţa arabilă, unor producţii sigure şi se reflectă, în primul rînd, dului, tovarăşul Nicolae propuneri în vederea opri
loc în viaţa economică şi a lucrărilor de desecări şi stabile — obiectiv econo în creşterea fără precedent Ceauşescu, s-a ajuns la un rii actualului curs pericu
socială a patriei, a cerin combaterea eroziunii so mic de interes naţional, a cursei înarmărilor, tre moment hotărîtor pentru los din Europa, angajării
ţelor dezvoltării societăţii lului. component de bază al noii cerea la elaborarea de pla destinele păcii, pentru în de negocieri efective cu
româneşti în etapa actuală Plenara a subliniat că, revoluţii agrare în pa nuri pentru producerea de seşi destinele omenirii, '■ele N.A.T.O., pentru
şi în perspectivă. tria noastră. armamente, nucleare cu care impune unirea tuturor
pornind de la cerinţa rea .tîmpinarea războiului
S-a subliniat că Pro lizării unei agriculturi mo Plenara a hotărît ca î putere tot mai mare de forţelor pentru oprirea 2ar, pentru dezarmare,
gramul prezintă o deosebi derne, intensive, de înal Programul să fie supus distrugere şi folosirea cos cursei înarmărilor, îndeo -/ special pentru dezar
tă însemnătate pentru dez tă productiv^ ate, în con spre dezbatere şi aprobare mosului în scopuri mili sebi a înarmărilor nuclea mare nucleară, pentru salv
voltarea economico-socială diţiile pedoclimatice din Marii Adunări Naţionale. tare, în amplificarea pre re, pentru asigurarea unei gardarea păcii şi secu
a ţării, pentru progresul ţara noastră şi ţinînd sea 4. Dezbătînd Informarea gătirilor de amplasare a păci trainice pe planeta rităţii, exprimînd dorinţa
multilateral al societăţii, ma de experienţa dobîndi- cu privire la întîlnirea de rachetelor nucleare ame noastră. ţărilor participante la în-
noastre socialiste,' pentru tă an de an în reali la Moscova a conducători ricane cu rază medie de Plenara consideră că a- tîlnire de a coopera pe
continua ridicare a nivelu zarea producţiei agricole, lor de partid şi de stat din acţiune în unele ţări din sigurarea păcii reprezintă baze de deplină egalitate
lui de trai material şi spi se impune cu putere nece unele ţări socialiste euro Europa, care fac parte din problema fundamentală a şi respect reciproc, în in
ritual al poporului. îm sitatea unor acţiuni de pene, plenara şi-a mani N.A.T.O., în militarizarea zilelor noastre şi că este teresul progresului şi bu
bunătăţit pe baza propune mare amploare pentru con festat deplina aprobare şi vieţii economice, politice necesar să se facă totul năstării lor, al cauzei în
rilor făcute în cadrul dez servarea şi ameliorarea a dat o deosebită apreciere şi sociale în unele state. pentru înfăptuirea acestui ţelegerii, securităţii şi co
baterii publice, programul pămîntului, pentru organi- • activităţii principiale des S-a menţionat, totodată, că deziderat vital al popoa laborării în Europa şi în
asigură aplicarea neabătută zarea şi folosirea completă făşurate de t o v a r ă ş u l perpetuarea unor conflicte relor, al întregii omeniri. întreaga lume.
a principiilor autoconduce- a fondului funciar. In Nicolae Ceauşescu în ca militare în diferite părţi Aprobînd în unanimitate
rii muncitoreşti şi auto- acest sens, programul pre drul întîlnirii, activitate ale globului, intensificarea Reafirmînd poziţia Româ activitatea delegaţiei româ
gestiunii, perfecţionarea vede ca, pînă în anul care corespunde pe deplin politicii de presiune şi a- niei socialiste, plenara a ne, a tovarăşului Nicolae
relevat că ţara noastră s-a
noului mecanism economi- 1985, suprafeţele amena orientărilor şi hotărîrilor mestec în treburile interne pronunţat şi se pronunţă Ceauşescu la întîlnirea de
co-firianciar şi aduce im jate pentru irigaţii să a- stabilite de Congresul al ale altor state creează, la la Moscova, plenara a rea
o-
portante îmbunătăţiri le jungă la 4 milioane hec XII-lea şi Conferinţa Na rîndul lor, mari pericole cu consecvenţă pentru noilor firmat cu putere hotărîrea
amplasării
prirea
gislaţiei în domeniul re tare, iar pînă la sfîrşitul ţională ale partidului, ser la adresa păcii, libertăţii
tribuţiei şi repartiţiei. anului 1988 la 5,5 milioa vind în cel mai înalt grad şi independenţei popoare rachete nucleare, pentru Partidului Comunist Ro
reducerea şi retragerea ce
Relevind importanţa pe ne hectare. Concomitent, interesele fundamentale ale lor. S-a arătat, de aseme lor existente, pentru rea mân, a guvernului şi în
tregului
român
popor
de
cauza
român,
care o au aplicarea neabă vor fi realizate importan poporului destinderii, colabo nea, că situaţia economică lizarea unui acord privind . a întări solidaritatea cu
mondială
mai
pe
păcii,
rămîne
tută a noului mecanism te lucrări de desecări, com rării şi înţelegerii interna departe foarte gravă, sta eliminarea totală a ar ţările socialiste, cu toate
econom ico-financiar, întă batere a eroziunii şi de ţionale. rea ţărilor în curs de dez melor nucleare cu rază statele, cu forţele progre
rirea autoconducerii mun ameliorări a solului. volta- -’-ăutăţlndu-se con medie de acţiune, ca o siste de pretutindeni în
citoreşti şi autogestiunii Elaborate din iniţiativa Comitetul Central a sub ţin - ^ate acestea au primă etapă pe calea eli lupta pentru preîntîmpina-
' econom ico-financiare, in şi cu contribuţia direc liniat cu profundă satis dus la o deosebită accen berării continentului de rea războiului, a unei ca
troducerea contractului-an- tă a tovarăşului Nicolae facţie că întreaga activitate tuare a contradicţiilor din orice tip de armament
gajament, creşterea răspun Ceauşescu, măsurile pre a t o v a r ă ş u l u i Nicolae tre diferite state şl gru nuclear. tastrofe nucleare, pentru
derii tuturor oamenilor văzute în Program re Ceauşescu pe plan intern pări de state, dintre so Totodată, s-a subliniat oprirea cursei înarmărilor
muncii, a organelor co prezintă cea mai impor şi internaţional constituie cialism şi imperialism, că trebuie făcut totul pen şi realizarea dezarmării,
lective de conducere, a mi- • tantă lucrare realizată " un înalt exemplu de sluji dintre ţările bogate şi ţă tru încheierea cu succes, pc"t,. asigurarea dreptu
u
nisterelor şi centralelor în vreodată în ţara noastră, re cu abnegaţie şi pasiune rile sărace. în vara acestui an, a reu lui fundamentai
apărarea şi dezvoltarea care asigură sporirea po revoluţionară a aspiraţii Plenara a relevat faptul niunii de la Madrid, ast nilor, al naţiunilor, Ia
proprietăţii socialiste, ple tenţialului productiv al lor de pace şi progres ale că s-a intensificat lupta fel îneît ea să ducă la pace, la existenţă liberă
noastre
socialiste,
nara a apreciat că această pămîntului, obţinerea unor naţiunii profundă răspundere maselor populare, a celor convocarea, într-un timp şi demnă.
de
nouă măsură este meni producţii agricole supe faţă de destinele lumii mai diferite cercuri şi ca scurt, a conferinţei pentru în încheierea lucrărilor
tă să precizeze obligaţiile rioare, în concordanţă cu tegorii sociale, a oameni dezarmare şi încredere în plenarei, a luat cuvîntul to
şi să sporească răspunde hotărîrile Congresului al contemporane. lor de ştiinţă, a unor largi Europa. A fost reliefată varăşul Nicolae Ceauşescu,
rile fiecărui colectiv pri XII-lea şi Conferinţei Na Plenara a relevat modul forţe politice şi parla necesitatea intensificării secretar general al Parti
vind buna gospodărire şi ţionale ale partidului, şi strălucit în care tovarăşul mentare, a popoarelor de eforturilor pentru reali dului Comunist Român.
dezvoltare a patrimoniu va avea implicaţii profun Nicolae Ceauşescu a ex pretutindeni, care cer cu zarea unor zone fără arme
lui unităţilor socialiste. de asupra organizării te primat, şi de această dată, fermitate oprirea cursei nucleare în Balcani, în Cuvîntarea conducătoru
Comitetul Central a a- ritoriului . ţării, influenţe poziţia constructivă a ţării înarmărilor, trecerea la nordul Europei şi în alte lui partidului nostru a fost
noastre faţă de problemele
preciat că programul deosebite asupra nivelului dezarmare, în primul rînd regiuni ale continentului, urmărită cu deosebit inte
asigură legarea mai strîn- de viaţă, material şi spi majore, complexe, ce con la dezarmâre nucleară, a- ca un prim pas pe calea res, cu deplină satisfacţie
să a veniturilor indivi ritual, al naţiunii. fruntă omenirea. Comitetul şi aprobare, fiind subli
duale ale fiecărui om al în vederea realizării Central a fost întru totul sigurarea dreptului funda edificării unei Europe fără niată în repetate rînduri cu
(muncii de realizarea con Programului, plenara a sta de acord cu importantele mental al popoarelor la arme nucleare. vii şi puternice aplauze.
cretă a planului de pro bilit un complex de mă
ducţie, a sarcinilor de ex suri politico-organizatorice
port, de creşterea gradului şi tehnico-economice, con-
de valorificare a materii siderînd că transpunerea Plenara Comitetului Central ai Organizaţiei
lor prime, combustibililor în viaţă a obiectivelor
şi energiei, precum şi a propuse constituie o ac
forţei de muncă, de spo ţiune politică şi organiza
rirea productivităţii mun torică de cea mai marc Democraţiei şi Unităţii Socialiste
cii şi ridicarea eficienţei însemnătate la care slut
1
economice. chemaţi să participe ţără (Urmare din pag. 1) dul oamenilor muncii de nizaţiilor de partid, pen Congresului ăl XII-lea
Plenara a aprobat mă nimea, clasa muncitoare, la oraşe şi sate. tru înfăptuirea exemplară şi ale Conferinţei
surile înscrise în programul oamenii de ştiinţă, tinere creşterea capacităţii politi Plenara a adresat tutu a prevederilor planului de nale ale partidului, ,
cu privire la o nouă ma tul, militarii forţelor ar ce şi organizatorice a Or ror membrilor O.D.U.S. dezvoltare economico-so în încheiere a‘°fţ
au
jorare eşalonată a retri mate, întregul nostru po ganizaţiei Democraţiei şi chemarea patriotică de a cială a patriei, a progra adoptate, în unar ‘
buţiei tuturor categoriilor por. Unităţii Socialiste, spori acţiona" în toate domenii melor elaborate în vede programele supu '
doz
de personal muncitor, ast Plenara a hotărît consti rea influenţei sale în rîn- le, sub conducerea orga- rea realizării hotărîrilor baterii.
fel îneît, piuă la sfîrşitul tuirea unui comandament
anului 1985, retribuţia rea naţional, sub conducerea
lă va creşte cu 8 la sută t o v a r ă ş u l u i Nicolae > E3 BELGRAD. - !n şedin- audiţii de muzică populară Impusă de uşoarele
faţă de media anului 1980 ; Ceauşescu, secretar gene ţa de joi a Prezidiului românească etc. rităţi care apar în.
veniturile ţărănimii vor ral ai Partidului Comunist C.C. al U.C.I., Dragoslav rea de rotaţia o, "
nin
creşte cu 12 la sută ; vor Român, preşedintele Re Markovici a fost ales pre BRUXELLES. - In tului. Momentul dv^‘
fi majorate, de asemenea, publicii Socialiste România, încercarea de a soluţiona tare a cronometrai^.' j
toate categoriile de pen care va coordona întreaga şedinte al Prezidiului Comi grava criză cu care se ales pentru sfîrşiu
sii. activitate de mobilizare a ^ COPENHAGA. - In tetului Central al Uniunii confruntă industria siderur joi, după meridi zefo
Plenara a subliniat ne forţelor şi mijloacelor pen cadrul programului de Comuniştilor din Iugoslavia, gică a ţărilor membre aie (GMT). Este ar
1
cesitatea îmbunătăţirii ac tru’înfăptuirea acestui pro schimburi culturale între cu un mandat de un an - C.E.E., Comisia Pieţei Co cedeu folosit p
J
tivităţii în toate unităţile gram de o mare importan România şi Danemarca* transmite agenţia Taniug. mune a făcut propuneri tarea calendar
economico-sociale, deoare ţă pentru agricultură, pen în marea sală de expozi- Alegerea a avut loc în
ce înfăptuirea măsurilor tru progresul economiei ii a primăriei din Copen- conformitate cu Statutul de reducere cu cel puţin care patru ani
ga rea unei zll/
de creştere a veniturilor naţionale. Ilaga a avut loc deschi U.C.I. şi regulamentul de 26,7 milioane tone a pro
oamenilor muncii se poate Totodată, s-a hotărît derea expoziţiei româneşti funcţionare a Prezidiului ducţiei de oţel a „celor
n
M
n
face numai în condiţiile constituirea de comanda de tapiserie şi mică sculp C.C. al U.C.I. zece". ■ , ““lTui' sS .
r al M
îndeplinirii planurilor de mente în fiecare judeţ, o- tură. Aceste propuneri vor fi l°P° l „ id se ara-
tatu din Swc
producţie, creşterii produc raş, comună şi unităţi a- Manifestarea a fost inau Dragoslav Markovici ii examinate mai întîi la ni _ — •„ .. jza secetei
tivităţii, eficienţei şi renta gricole, care vor organiza gurată de viceprimarul mu succede lui Mitia Ribicici, velul guvernelor înainte de ca - ată în ui-
d,,!
bilităţii, sporirii contri şi răspunde de îndeplini nicipiului Copenhaga, Hans ales preşedinte al Prezi a fi adoptate definitiv. intense m acest M
.
.
.
buţiei tuturor unităţilor la rea, pe plan local, a pre Tastrap Hansen, care a elo diului C.C. al U.C.I. la cel timul an . , . puţin 500 de
mărirea venitului naţional, vederilor programului. de-al XII-lea Congres al Reducerile respective ar afr ":, ’. pierdut viaţa,
an
singura sursă pentru dez Subliniind că realizarea giat stilul modern şi cali partidului. urma să fie aplicate pînă
. ^
voltarea generală a socie unul program de o aseme tatea lucrărilor, frumuseţea în anul 1985, re°latea> nîiG Re ut
tăţii şi ridicarea nivelului nea amploare şi complexi- antei şi culturii poporului ^ OTTAWA, - La centrul p precizează că
f°Wăţit
Ka
de trai al întregului , » tate a devenit posibilă ca român, din care s-au in înterşcolar „John Campbeli" m WASHINGTON. - Pen seceta ’ situaţia
popor. urmare a puternicei dez spirat generaţii de artişti. din oraşul canadian Wind- tru a potrivi ceasornicele ,, dind naştere, m
• în legătură cu acest voltări industriale înre Vorbitorul a subliniat în sor a avut loc Festivalul cu exactitate faţă de timpul alunei^ j j ] copiilor,
r n< u
„
punct de pe ordinea de gistrate de România în mod deosebit, importanţa internaţional de folclor şi astronomic, toţi oamenii . specie / a căror cauza
zi, plenara a adoptat o ultimul deceniu, a creşte turism în cadrul căruia a de pe glob vor beneficia . ,‘ este mafnutri-
m
liotărîfe care va fi dată rii generale a forţei eco unor astfel de acţiuni în de o secundă de „time- pwnc
publicităţii.' nomice a ţării, plenara şi-a procesul unei bune cu fost organizată o seară out“. Cu alte cuvinte, vor ţia.
3. Plenara a analizat şi exprimat convingerea că noaşteri între cele două culturală românească.
aprobat Programul naţio întregul nostru popor, popoare, evidenţiind, tot Au fost prezentate scurt- trăi o secundă... in plus,
nal pen fit asigurarea unor strîns imit în cadrul odată, legăturile prieteneşti metraje româneşti, o ex pentru că nu va fi înre
producţii sigure şi sta F.D.U.S., sub conducerea dintre conducerile municipii poziţie de artizanat intitu gistrată. Este vorba de
bile prin creşterea poten partidului, îşi va mobiliza lor Bucureşti şl Copenhaga'. lată „Satul românesc", adăugarea unei secunde —
ţialului productiv al pă- energiile creatoare pentru
mîntului, mai buna orga înfăptuirea exemplară a
âţan, Nicolae Tîrcob
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate pedacto' şef). Lucia Eleno Lîciu, Gheorghe Pavet (redactor şef adjunct). Va.
«tr. 23 August, nr. 257.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, «tr. Dr. Petra ©roza, nr. 35 Telefoane» 11275, 11585, 12157. Telex» 72288. TIPARUL» Tipografia