Page 42 - Drumul_socialismului_1983_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 984 •

CINSTE FRUNTAŞILOR ÎN MUNCA ELEVI

Secerişul, eliberarea terenului, aratul (Ur.nctte din pag 1) In domeniul chimiei, subramura cau­
1
ciucului şi maselor plastice:
I. INDUSTRIE Locul I: I.C. Orăştie — 2 574,8 puncte 10,00 Telex
16,05 Din orarul
şi însăminţarea culturilor dubie In activitatea de exploatare şi prepa­ II. TRANSPORTURI SI TELECOMU­ 16.30 Viaţa culţi
17,00 Tribuna O.
rare a cărbunelui :
Locul I: întreprinderea de preparare NICAŢII 17,20 Tragerea I
17.30 Partid şi
(Urmare din pog 1) Vasile Jurca şi Constantin xjiini a început recoltatul a cărbunelui Petroşani — 2138,5 în subramura transporturi rutiere : nos destin,
Butoi. Nici aici însă elibt- griului şi la ferma din puncte Locul I: I.T.A. Deva — 605,4 puncte de cîntccc
tă spre locurile de depozi­ rarea terenului nu ţine Aurel Vlaicu. S-au recol­ în subramura poştă şi telecomunicaţii: 17,50 l 001 de se
tare, în fiecare zi. în uni­ pasul cu secerişul. Pînă în tat, în ziua aceea, primele Locul II: E.M. Cîm.pu lui Neag — Locul I: D.JP.Tc. Deva — 266,5 20,00 Telejurnal
1 609,2 puncte
20,25 Epoca ma
tatea respectivă însă se prezent nu s-a strîns nici şapte hectare, iar marţi In activitatea de extracţie şi prepa­ puncte nirl
înregistrează un decalaj un balot de paie de grîu. încă 16 ha, la volanul com­ rare a minereurilor : In subramura ateliere de zonă: 20,45 Dlscorama
maire
mare între recoltat şi ba- Luni, 11 iulie, presele con­ binelor aflîndu-se Gheor­ Locul I: I.M.M.R. Simeria — 517,5 21,00 Stop-cadru
lotatul paielor, ceea ce duse de Gyorfi Ludovic şi ghe Popa I, Augustin Mi- Locul I: E.M. Deva — 647,4 puncte puncte mond — i
întîrzie intrarea în acţiune Nicolae David şi-au înce­ reşan şi Petru Voia. Pînă Locul 11: E.M. Certej — 620,5 puncte caleidoscop
a plugurilor şi a semănăto­ put activitatea pe la ora marţi seara presele de balo­ Locul III: I.M. Barza — 534,8 puncte III. SILVICULTURĂ de astăzi, j
planetei n<
rilor. Din suprafaţa de prînzului... tat n-au intrat în acţiune. In ramura prospectării şi explorării 21,15 Film artis
36 ha ce s-a recoltat dumi­ Decalajul ce se înregis­ geologice: Locul I: Inspectoratul silvic Deva — planat". P
nică şi luni nu s-au balo­ — Acţionăm astăzi cu trează între seceriş şi eli­ Locul I : I.P.E.G. Deva — 633,9 puncte 1 002 puncte Producţie
Trei
filme
tat paiele decît pe 4—5 ha patru combine — ne spu­ berarea terenului îşi pune în domeniul metalurgici, subramura 22,30 Telejurnal.
— ceea gc este foarte puţin nea Eugen Lăzărescu, şeful amprenta şi pe desfăşura­ metalurgiei feroase : IV. AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA
- şi nu a fost trasă nici fermei din Orăştie a I.A.S. rea lucrărilor ce urmează Locul I: C.S. Hunedoara — 67,8 ALIMENTARA
o brazdă de plug. Simeria — şi pînă marţi recoltării păioaselor. Ast­ puncte In subramura industrializarea cărnii :
seara vom secera circa în domeniul metalurgiei, subramura Locul I: I.I.C. Deva — 910,1 puncte
Din cele ICO ha cu grîu 80 ha. Mergem cu o viteză fel, la cele două ferme în subramura morărit şi panificaţie : I£adic
ale fermei nr. 4 Deva de şase hectare pe combină ale I.A.S. Simeria — nr. 4 produselor refractare: Locul I: I.M.P. Deva — 700,5 puncte
s-au recoltat pînă ieri 125 şi apreciez că cei patru din Orăştie şi nr. 9 din Locul I: „Refractara" Baru — 733,4 în subramura industria vinului:
ha. Ritmul la seceriş este Aurel Vlaicu — s-au semă­ puncte Locul I: I.V.V. Deva — 883 puncte
BUCUREŞTI
bun — cum considera Sa­ combineri — Cornel To- nat cu porumb doar su­ In domeniul energiei electrice: dioprogramul d
bin Blada, şeful unităţii, muş, Gheorghe Popa II, prafeţele care au fost ocu­ Locul I: I.R.E. Deva — 305 puncte V. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR La ordinea, zile
holda dă producţie bogată. Ioan Matei şi Gheorghe pate cu orz, în tarlalele Locul II: I.E. Deva—Mintia — 162,7 în domeniul comerţului interior: tură ; 7,00 i'.."di
Ionel Creţu, unul dintre Birta — îşi fac datoria cu de pe care s-a strîns grîul puncte Locul I: I.C.R.T.I. Deva — 251 puncte La panoul di
muncii; 8,00 Rc
cei mai buni mecanizatori răspundere. nu s-a tras nici o brazdă in domeniul construcţiilor de maşini: VI. GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI 8,10 Curierul
din fermă, care în ultimii — Eliberarea terenului a de plug. Conducerile de Locul I: I.U.M. Petroşani — 452 PRESTĂRI SERVICII 9.00 Buletin d
12 ani a participat în fie­ rămas în urmă, cum vedem. ferme, ale întreprinderilor puncte Răspundem a
10.00 Buletin d
care vară la strîngerea Din tarlaua secerată, în şi cea a Trustului I.A.S. Locul II: U.U.M.R. Crişcior — 202,9 în subramura gospodăriei comunale : interpreţi de n
păioaselor, realizează — suprafaţă de 35 ha, nu s-a sînt chemate să ia cele mai puncte Locul I: G.I.G.C.L. Deva — 401 iară; 10,30 Din
într-o zi de lucru 21—22 adunat nici un pai. eficiente măsuri pentru ca In domeniul construcţiilor de maşini puncte liste; 10,45 Tini
nici; 11,00 Bult
buncăre de grîu, recordul — Aşa este. Cele două secerişul, eliberarea tere­ unelte, electrotehnică şi electronică : In subramura transport orăşenesc : 11.05 Teatru s
său fiind de 24 buncăre. prese încheie astăzi elibera­ nului, arăturile şi însămîn- Locul I: I.M Orăştie — 864,6 puncte Locul I: I.J.T.L. Deva — 81,9 puncte. copii: „Cei trei
III);
îl urmează îndeaproape — rea terenului de orz şi vor ţarea culturilor duble să După cum se vede din tori de la 23 August se în producţie pentru a (episodul 12,00
citate;
prin hărnicie şi conştiin­ trece la balotarea paielor se desfăşoare în flux ne­ acest bilanţ al hărniciei, desfăşoară tot mai intens. recupera rămînerile în ur­ ştiri; 12,05 Ştii;
ciozitate — Ionel Oprea. de grîu. întrerupt, fără pauze. unele din colectivele ju­ Pînă la încheierea lunii mă şi a realiza ritmic XX; 12,25 Din
deţului se situează con­ iulie şi în continuare sarcinile la toţi indica­ clorului; 12,45
ră radio-tv. : ■
stant pe locurile întîi ale este necesar ca toţi oa­ torii economici. Un accent la 3; 15,00
întrecerii, altele, însă, menii muncii hunedoreni deosebit trebuie să se lor; 16,Of ,«»
au ieşit din clasamentul să acţioneze în spiritul pună, în continuare, pe 16.05 MoE
Sfatul mi
fruntaşilor. cuvîntării rostite de to­ realizarea ritmică şi de tece patrio.
Am intrat, de curînd, varăşul Nicolae Ceauşescu calitate a producţiei fi­ nare; 16,40 l
nomice;
17,o,
mW'M în cea de-a doua decadă la plenara C.C. al P.C.R. zice sortimentale, a pre­ ştiri; 17,05 Cu r
a ultimei jumătăţi a anu­ din 29—30 iunie a.c., să şi în faptă; 17
lui. întrecerea socialistă se mobilizeze exemplar, vederilor la export şi a corale; 17,40 O
mâne; 18,00 C
în cinstea măreţei sărbă­ să-şi amplifice eforturile investiţiilor. * Revista inter
dio * Ştiri *
20.00 Radiojur
culturală *
Practica în producţie a studenţilor—reală, eficientă dv. ; 22,00 O s
23.00 Opera ■ •J
faţă cu reacţii
tei Socor; 2n
Cartea noastră de vizită stop muzical.
»
— După acest program zile. Colectivul minei nu Ştefan, Wilhelm Pop, sau
o să lucrăm. E un program are aceste posibilităţi şi va cei de la topografie minie­
de introducere a unei com­ mai dura cîteva săptămîni ră — Carol Polcz, Alexan­ INEI
bine de înaintare la ori­ pentru a-1 realiza. Ce zi­ dru Popeangă, Ion Pavel,
zontul 350, la puţul auxi­ ceţi, începem chiar de Gavrilă Pop.
C.A.p. simeria. Combincrii Pavel Vinerea», Nicolae lîiilţat, Viorel Chis si Viorel riad liar trei. S-au făcut măsu­ azi ?“. „începem !“. „N-am Despre „Cartea noastră
DEVA: Avei
la recoltai de grîu. rătorile de gabarit pe ga­ mai ţinut cont de dumini­ de vizită" ne-a vorbit şi bia (Patria),;
lerii, să se vadă dacă sub- că sau de noapte. în trei conf. univ. dr. ing. Gheor­ drăvan (Arta)
ansamblele pot trece, iar zile am făcut măsurători­ ghe Oncioiu, coordonator RA: Nimic n>
de vest — soi
Producţia de legume este bogota programul cuprinde toate le, în patru zile — lucra­ de practică la I.M. Lupeni: căra); Marca i
operaţiile — de la încăr­ rea. Am mers pe traseu 5 „42 de studenţi din anul riile I-II (S
care pe platformă şi pînă km — ne spun studenţii — IV mine ingineri şi anul Combinaţia U
(Urmare din pag 1) un camion, dar şoferul a De> a stăm de vorbă cu la punerea în funcţiune a am făcut toate măsurăto­ III maşini şi instalaţii mi­ alb a' a:
zis că el nu ia fasolea, ci Remus Hcnt, şofer la combinei. Ceea ce au reali­ rile necesare. La această niere, încadraţi (pentru torul) .iTR<
oompi
Marinela Rob, delegate ale castraveţi, că aşa i s-a AGROCOOP Deva. zat studenţii, coordonaţi de oră, spre mîndria noastră, prima oară !) la sectorul denlul, (Unirea)
tofii
I.J.L.F. pe lîngă unităţile spus. Am vorbit din nou — Am venit după roşii conf. univ. dr. ing. Maria combina este plecată pe IV în regim de angajat au culos (7 Noie
legumicole. Ceea ce nu cu conducerea I.J.L.F. şi cu o maşină ce ar putea Hirian, este practic progra­ traseu". „Dar cîştigul nos­ putut să participe direct PENI : Dragi
înseamnă că nu se ivesc marfa a fost preluată, îm­ transporta 6,5 tone Ei bine, mul de lucru al combinei. tru cel mai mare — inter­ la montarea unui complex vedere (Cult
CAN : Cîntă,
şi numeroase necazuri. Se preună cu o cantitate de marfă este, dar eu nu pot Sîntem foarte mulţumiţi vine Maria Hirian — este mecanizat tip SMA-2 în (Luceafărul);
duce lipsă de ambalaje, nu mere. Merele erau cam încărca decît 3,5 tone deoa­ de colaborarea rodnică pe că studenţii au fost în con­ stratul III. Mîndria noas­ mic nou pe fri
se fac uneori preluări în urîte, dar fasolea era fru­ rece, deşi solicit încă de care mina noastră o are, tact cu o problematică di­ tră ? Nici un student n-a seriile r-Ji /■(
TRILA: AU 1
aceeaşi zi în care se re­ moasă. A doua zi am pri­ anul trecut să se monteze în timpul practicii studen­ rectă de producţie şi că, renunţat, în aceste 6 săp­ de hoţi — ser
coltează, alte ori sortarea mit o telegramă semnată înălţătoare la maşină — ţilor, cu Institutul de mine odată cu ceea ce au rea­ tămîni de practică, la re­ eitoresc); AN
se face în grabă. de Mărinţa ispas, şeful ca să pot lua marfă mai Petroşani — aprecia ing. lizat pentru mină, au învă­ gimul de încadrat, lucrînd dona păgină
M
Se petrec, din păcate şi staţiei din Deva a I.J.L.F, multă -- nu s-au montat. Alfred Humei, şeful servi­ ţat foarte mult! Şi dacă clte 8 ore pe schimb, ală­ URICANI: BRj5
1
zaţul);
aspecte mai grave. Iată în care ni se anunţa că, Aşa că, în loc de un sin­ ciului tehnic, topografic şi lucrarea aceasta este car­ turi de mineri". (Steaua roşie
cîteva întîlnite în raidul citez, „produsele au fost de­ gur drum. trebuie să fac geologic de la I.M. Dîlja. tea noastră de vizită, a- Iar dacă la I.M. Dîlja o ZA: Ziua de
nostru de ieri. Dorin Nis- clasate fiindcă nu cores­ două. Conf. univ. dr. ing. Ma­ vem şi bucuria de a spune parte din studenţi, nefiind nui tînăr ORA:
va
ncriil);
tor Giura, şeful fermei nr pund cerinţelor de calitate". Desigur, drumul mărfii ria Hirian, care de peste că ne mîndrim cu seriozi­ obişnuiţi cu efortul, au re­ to — seriile
3 din cadrul A.E.S.C. Deva. Faptul ne-a mirat foarte un sfert de veac slujeşte nunţat pe parcurs la regi­ Studentul, c<
tatea cu care au înţeles şi
ne spunea : mult. Mai apoi am aflat de la producător la consu­ institutul petroşănean, cu- au efectuat practica pro­ mul de încadrat, coordona­ cartofii (Fia
mator nu se opreşte *aici,
F
— între unităţile noastre că numai de mere era 1 continuă, dar despre noscînd necesitatea acestui ductivă studenţii anului IV torul de practică Maria Hi­ GIU-BAI: (C:
răsfăţaţi
şi I.J.L.F. există conlucra­ vorba, fasolea a fbst in­ următoarea sa etapă, adică program, şi-a chemat stu­ — Adrian Vasilescu, Teo- rian a ştiut să-i orienteze ră); HAŢEG
din
ianuai
re, dar o întîmplare re­ trodusă în reţeaua de des­ din depozit la tejgheaua denţii: „Dacă ne străduim dorian Micloşoni, Ştefan spre o lucrare pe cît de in­ BRAZI : Abl
centă, mă face să consider facere. unităţii de desfacere, cu şi ne ambiţionăm, noi îl Năpîrlica, Benone Lazici, structivă, pe atît de ne­ Cîlnele (Casi
că relaţiile între noi se pot La ferma de solarii din alt prilej. putem realiza în cîteva Csurka Barna, Constantin' cesară minei, făcîndu-i SIMERIA: D
încă îmbunătăţi. Iată ce deopotrivă Utili şi respon­ (Mureşul);
s-a întîmplat. Am vorbit sabili. portul (Lum
cu conducerea I.J.L.F. şi 500 de studenţi ai facul­
mi s-a spus să duc cu re­ Onorarea exemplară a contractelor încheiate cu partenerii externi tăţii de mine — dintre cei
morca fermei cartofi di­ 2100 care-şi desfăşoară
rect la unităţile de desfa­ practica în 54 de centre
cere. Am fost la două cen­ (Urmare din pag. 1) incepuţ să se obişnuiască menilor muncii, adoptată cinilor fizice, în căutarea miniere ale ţării — lu­
tre din piaţă, dar nici un cu acest nou şi pretenţios recent de Sesiunea Marii unor metode şi aplicarea crează în întreprinderile de Timpul i
gestionar n-a vrut să mp. placaj din marmui-ă, produs şi realizează pro­ Adunări Naţionale, se asi­ unor soluţii tehnice care profil din Valea Jiului. A- azi, 13 iulii
preia cartofii. Am expediat 5 lOO^mp dale mozăicate şi ductivităţi din ce în ce mai gură un fond de participa­ să ducă la creşterea pro­ proape jumătate dintre a- in general
-
marfa la depozitul central peste' 460 tone granule din bune. în iunie, de pildă, re mai mare, diferenţiat în ductivităţii muncii, a cali­ ce.ştia au contribuit efectiv cerul varial
noros
după-
al I.J.L.F., de unde mi s-a marmură. în iulie, progra­ am realizat 1 069 mp dale raport cu ponderea produc­ tăţii produselor, la obţine­ la extracţia cărbunelui, în- local se vo
comunicat că 30 la sută din mul prevede livrarea a lustruite, faţă de 416 mp ţiei pentru export în tota­ rea unei eficienţe maxime. văţînd totodată şi... disci­ cu caracter
cartofi sînt sub stas şi, deci, I 500 mp dale mozaicate în mai. Şi nu putem spune lul producţiei unităţilor O primă direcţie în care plina muncitorească. 2 100 descărcări îr
frecvente
nu pot fi preluaţi. M-am lustruite şi 600 tone de că am epuizat toate posi­ care realizează produse vom acţiona în continuare de studenţi din anii I—V şi munte. '
dus atunci la depozit — granule. bilităţile de mărire a pro­ destinate pieţelor externe. — continuă interlocutoarea mine au trecut eşalonat, în în general
ştiam că am trimis marfă Ilie Manea, şeful atelie­ ducţiei. Muncitorii Florica Dar prevede şi penalizări — este cea a aplicării u- aceste 6 săptămîni de turlle minii
prinse
între
frumoasă — şi în prezenţa rului dale — colectiv in­ Onac, Viorel Dehelean, A- în cazul neîndeplinirii o- nor tehnologii noi, moder­ practică, prin toate genu­ Iar cele ma:
mea, marfa a fost preluată tens solicitat în această lexandrina Amarandi şi bligaţiilor prevăzute în ne, la liniile de şlefuit şi rile de lucrări şi construc­ 30 grade. Iz
la calitatea I. perioadă, care s-a angajat alţii găsesc zilnic noi solu­ contracte. Aceste noi re­ lustruit marmură, menite ţii subterane. „Este obli­ se va prod
La
munte
Viorica Jula, şefa fermei ca în cinstea zilei de 23 ţii de îmbunătăţire a ac­ glementări — sublinia Ana să contribuie la creşterea gatoriu pentru noi, pentru bilă, cu ce
legumicole a C.A.P. Bră- August să finalizeze pri­ tivităţii. Muc, şefa compartimentu­ productivităţii muncii în formarea noastră — ne-au noros. Vor
nişca, ne-a relatat un alt mul lot de dale lustruite — Prin Legea cu privire lui C.T.C. — ne mobilizea­ acest sector, la obţinerea argumentat studenţii de caracter de
caz. pentru export, a precizat: la principiile de bază ale ză în activitate, fiecare lu­ unor produse de calitate la I.M. Dîlja — ca să ie de doseai
(Meteorolog
- Am recoltat fasolea şi - Avem în stoc 3 400 mp perfecţionării sistemului de crător fiind conştient că superioară, care să ne asi­ cunoaştem îndeaproape". Liana Ţuţu
am solicitat să fie trimisă dale neşlefuite, iar produc­ retribuire a muncii şi de trebuie să se implice mai gure noi parteneri pe pie­
o maşină s-o ia. A venit ţia continuă. Oamenii au repartiţie a veniturilor oa­ temeinic în realizarea sar­ ţele externe. LUCIA LICIU