Page 45 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 45
VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE
A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN ETIOPIA SOCIALISTĂ
SEMNAREA PROTOCOLULUI PRIVIND
COOPERAREA ECONOMICĂ Şl TEHNICĂ
Miercuri seara, a avut liste, au semnat protocolul După semnare, în aplau
loc la Palatul Naţional din privind dezvoltarea coope zele celor prezenţi, pre
Addis Abeba ceremonia rării economice şi tehnice, şedintele Nicolae Ceauşescu
Anul XXXV, nr. JOI, 14 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani în cadrul căreia tovarăşul a schimburilor comerciale şi preşedintele Mengistu
Nicolae Ceauşescu, pre între Republica Socialistă Haile Mariam şi-au strîns
şedintele Republicii Socia România şi Etiopia Socia mîinile cu căldură, s-au
CUVÎNTĂR1LE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, liste România, şi tovarăşul listă. felicitat reciproc.
Mengistu Haile Mariam, La solemnitate au parti
cipat tovarăşa Elena ★
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R, preşedintele Consiliului Ceauşescu, membrii delega în aceeaşi zi s-au în
Militar Administrativ Pro ţiei române, persoane ofi cheiat convorbirile oficiale
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ vizoriu al Etiopiei Socia ciale etiopiene. dintre cei doi şefi de stat.
LA CONSILIUL SUPREM PENTRU CAMPANIA DE DEZVOLTARE
P R O G R A M D E L U C R U M O B IL IZ A T O R REVOLUŢIONARĂ NAŢIONALĂ Şl PLANIFICARE CENTRALIZATĂ
Miercuri dimineaţă, to tare revoluţionară naţio colonel Addis Tedla, as
Ceauşescu,
Nicolae
pecte
P E N T R U T O Ţ I O A M E N II M U N C II varăşul Comunist al Român, nală şi planificare centra activităţii ale acestei insti şi
organizării
lizată.
secretar
general
Parti
dului
înalţilor
oaspeţi
români,
economice
preşedintele Republicii So întîmpinaţi cu aplauze pu tuţii evidenţiindu-se naţio
rolul
nale,
cialiste România, şi tova ternice, prelungite, le-au ei hotărâtor în elaborarea
In centrul dezbaterilor adunărilor generale răşa Elena Ceauşescu, în fost oferite mari şi fru principalelor coordonate ale
soţiţi de tovarăşul Mengistu moase buchete de flori. noii căi de dezvoltare a
Mariam,
împreună
v
o
i
T
a r ă ş u
l u
ale oamenilor muncii—realizarea exemplară Haile tovarăşa Wubeanchi Ceauşescu, tovarăşei Nicolae Etiopiei, în aplicarea am
cu
Elena
Bishaw, au efectuat o Ceauşescu le-au fost înfăţi plului program de recon-
a planului pe acest an şi pe întregul cincinal Vizită la Consiliul Suprem şate de către vicepreşedin (Continuare în pag. a 4-a)
tele consiliului, locotenent-
pentru campania de dezvol
După cum se ştie, în consumurilor specifice, îm generale se vor dezbate
perioada iulie-august se bunătăţirea calităţii produ şi adopta măsuri ferme
desfăşoară adunările ge selor, realizarea în mod pentru creşterea răs
nerale ale oamenilor mun ritmic a producţie: f. "ce punderii fiecărui colectiv
cii. foruri supreme de sortimentale s: - planului privind gospodărirea efi
conducere ale colectivelor la export, prt? i şi impe cientă a mijloacelor încre
de muncă. Expresie a lar rativul încheierii a'nului dinţate d j -ouetate spre
gului democratism al orîn- 1983 cu o producţie supli administrare, repartizarea
duirii noastre, a preocu mentară de cel puţin 12 judicioasă a tuturor forţe
pării partidului ca cei ce miliarde lei — tovarăşul lor, organizarea mai bună
muncesc în întreprinderile Nicolae Ceauşescu, secre a producţiei şi muncii, în
industriale şi agricole să tarul general al partidului, tărirea ordinii şi discipli
participe direct la actul a subliniat în cuvîntarea nei la toate locurile de
conducerii, adunările gene rostită la plenara C.C. al muncă. Un loc important
rale ale oamenilor muncii P.C.R., din 29—30 iunie în dezbateri va trebui să-l
trebuie să se desfăşoare a.c. necesitatea ca aceste ocupe referirile la modul
într-un spirit de înaltă probleme să fie temeinic în care organele executive
exigenţă muncitorească, analizate în adunările ge ale autoconducerii — con
comunistă. nerale ale oamenilor mun siliile şi birourile executi
Jalonînd direcţiile prio cii, conferindu-le astfel ca ve — şi-au consacrat e-
ritare de acţiune — creş litatea de autentice tribune' forturile pentru rezolvarea
terea ma accentuată a de dezbatere şi decizie problemelor puse de înde-
productivităţii muncii' re muncitorească.
ducerea în continuare a în cadrul adunărilor (Continuare in pag. a 2-a)
9 —
TOATE TERENURILE NEPRODUCTIVE
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
SA DEVINĂ PĂMÎNTURI RODITOARE
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
— Transformarea terenu plantata cu varză de toam de specialişti s-a născut amenajări sînt gata şi a-
rilor neproductive în pă- nă. ideeâ amenajării acestor cum are loc acumularea
mînturi roditoare este, aşa — Pămîntul — aşa cum locuri pentru pisciculturii. apei. Iar după umplerea ţinut brigada lui Pavel
cum prevăd documentele bine se ştie — este o ma Folosind forţele şi mijloa lor cu apă le vom popu Dediu, de Ia sectorul I,
de partid şi legile ţării, re avuţie naţională a po cele locale, avînd in a- la cu puiet de crap. care lucrează cu un com
cum se arată în cuvîntă- porului nostru, pe care tre ceastă acţiune a noastră şi Asemenea preocupări e- plex mecanizat S.M.A. 2,
rile tovarăşului Nicolae buie să o gospodărim în sprijinul unor întreprin xistă şi la C.A.P. Şoimuş. reuşind să extragă peste
Ceauşescu, o sarcină de mod chibzuit — sublinia deri industriale, am reuşit Aici, datorită măsurilor sarcinile planificate pe
luate de conducerea coope decadă 735 tone de căr
bune, precum şi forma
rativei, în această primă ţiile conduse de Ioan
P U I U Ţ M M I I vară au fost executate lu Hoţea, Ion Maneliuc,
crări de defrişări şi dese
Franeisc
Gheluţă
Rakozi,
cări în valea Boholtului pe
o suprafaţă de 3 ha, teren Istimie — cu depăşiri
cea mai mare răspundere într-o discuţie avută nu să realizăm o asemenea a- care a fost semănat cu între 4 şi 22 mc Ia lucră
pentru organele locale de demult primarul comunei menajare pe pîrîul Miriş, castraveţi, cultură care rile de pregătire.
partid şi de stat, pentru Hărău, tovarăşul Ioan Dîm- care are un hectar luciu este bine dezvoltată şi pro
conducerile unităţilor agri pu. Aveam in satul de apă. Alte două amena mite o recoltă bogată. Iată DEPĂŞIRI DE PLAN
cole, pentru toţi truditorii Bîrsău, pe văile unor pî- jări, fiecare cu cîte o ju că atunci cînd se acţio LA PRINCIPALII
ogoarelor. Trebuie să facem rîuri, nişte terenuri mlăşti mătate hectar luciu de apă, nează energic şi cu răs
totul pentru a atrage în noase acoperite cu stufăriş le-am făcut pe valea pî- pundere, diferite terenuri INDICATORI
circuitul agricol noi şi noi şi altă vegetaţie lemnoasă. rîului Buturi şi în dealul aşa-zis neproductive sînt DEVANSAREA Ilotărîţi să obţină re
suprafeţe de teren — ne Discutînd cu membrii de transformate în pămînturi zultate bune la toţi in
declara inginerul Ionel Voi- partid, cu cetăţenii şi de Dosulu, prin captarea unor roditoare. LUCRĂRILOR dicatorii de plan, oame
ca, şeful fermei legumico putaţii, consultînd cadrele izvoare de coastă. Aceste N. BADIU MINIERE nii muncii de la între
le de la I.A.S. Simeria.
DE PREGĂTIRE prinderea „Marmura" Si
Ferma noastră este si meria au încheiat primul
tuată în lunca Mureşului, Minerii de Ia Aninoasa, semestru al anului şi
în marginea oraşului Si mobilizaţi de către comu decada întîi din această
meria. Aveam aici un te nişti, şi-au intensificat
ren acoperit cu sălcii, tu eforturile în abataje pen lună cu importante rea
fişuri cu vegetaţie lemnoa tru a extrage mai mult lizări în producţie. La
să şi cu mari denivelări. cărbune şi a recupera din producţia marfă, spre
Ne-am gîndit să aducem restanţele acumulate. In exemplu, prevederile sta
acest teren care ocupă o prima decadă a lunii iu bilite pe şase luni au
suprafaţă de 14 ha în cir lie, printr-o bună orga fost depăşite cu peste 5,7
cuitul arabil, să-l transfor nizare a muncii în fron milioane lei, Ia producţia
măm în pămînt roditor. A- netă cu 2,2 milioane lei,
turile de lucru, o apro iar la beneficii cu 2,3 mi
jutaţi de conducerea între vizionare ritmică cu ma
prinderii şi cea a trustu teriale, prin întărirea or lioane lei. De notat că
lui, am primit utilajele me dinii şi disciplinei în şi ia export, în perioada
canice şi am trecut la ac producţie, mai multe bri Ia care ne referim, s-a
ţiune. A fost săpat un canal găzi au reuşit să-şi de înregistrat o creştere
principal care să permită iri păşească sarcinile de semnificativă a produc
garea cu apă din Mureş
a acestei suprafeţe. Toată plan aferente acestei pe ţiei, atît din punct de
suprafaţa de teren respec rioade. Cele mai semni vedere cantitativ cit şi
tivă a fost arată, pregătită ficative plusuri le-au ob calitativ.
în mod corespunzător şi
