Page 46 - Drumul_socialismului_1983_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
11
r- —

Creşterea părţii variabile din retribuţie —stimulent

al activităţii creatoare a celor ce muncesc
11.00 TO'*‘x
Noul—caracteristica muncii si vieţii noastre Recenta plenară a C.C. terea ponderii părţii varia­ sonalul din unităţile eco­ 11.05 Paşi ti.
11.35 Film s.
al P.C.R. şi sesiunea Marii bile în totalul veniturilor nomice va fi de 2 ia sută (Iul Pî
Infuzia de spirit revoluţio­ mod deosebit de munca şi — Dacă vorbim de nou, Adunări Naţionale au a- personalului muncitor. A- din fondul de retribuire 12.20 Album
12.35 Ecran
nar, de nou în concepţii şi viaţa minerilor, în profesia într-un fel unitatea noastră doptat măsuri de o impor­ ceasta se va realiza prin planificat. De asemenea, 16.00 Telex
idei marcată de cel de al noastră a pătruns un suflu este în întregime un reprezen­ tanţă deosebită pentru a- creşterea adausului de personalul muncitor din 16.05 Ecran
„Arabe
IX-lea Congres al partidului nou, în care dăruirea faţă tant al noului în peisajul in­ plicarea fermă a principii­ acord, participarea la rea­ instituţiile social-culturale, 16.30 Studiou
a căpătat la fel de dinamic de muncă este deosebită. dustrial al Bradului, pentru lor autoconducerii muncito­ lizarea producţiei şi la îm­ din aparatul organelor de 17,40 Franţa.
reprezentări în toate proce­ Acesta este, intr-un fel, răs­ că a fost creată in urmă cu reşti şi autogestiunii, per­ părţirea beneficiilor, prin stat centrale şi locale şi al vest
sele şi fenomenele vieţii e- punsul nostru la grija pe doar nouă ani. Şi profesiile fecţionarea mecanismului mijloacele de stimulare a instituţiilor de stat vor 20.00 Tclcjur
20.20 Tineri i
conomice şi sociale. !n felul care ne-o poartă partidul, oamenilor care lucrează aici economico-financiar, a sis­ exportului, a premiilor beneficia de premii anuale — cînt
acesta, noul a reuşit să ni conducătorul său. sînt noi. Astăzi, cu acelaşi temului de retribuire a pentru realizări deosebite dintr-un fond de 3—3,5 la şi revo
je reprezinte într-o largă Florian Păiuşan, miner şef personal producem de două muncii în actualul cinci­ şi pentru economii de ma­ sută din fondul de retri­ 20.30 Fotogra
te.
R<
gamă de valenţe cuprinzînd de echipă la acelaşi sector, ori şi jumătate mai multe nal. între acestea- se teriale şi forţă de muncă, buire planificat. viuri,
în conexiunile lor omul în raionul 90 : bunuri şi cantitativ şi ca di­ înscrie şi Legea cu privire de alte asemenea stimu­ i misiuni
zică
primul rînd, gîndirea lui şi — Eu lucrez de multă vre­ versitate faţă de anul înfiin­ la principiile de bază ale lente. Prin acest sistem se în­ 21,10 Film ar
mai apoi tot ceea ce între­ me pe strate subţiri, unde, ţării unităţii. Colectiv tînăr perfecţionării sistemului de tăreşte aplicarea princi­ —• proci
prinde el în spiritul acestor se ştie, mecanizarea cu mij­ fiind, ne-am inspirat deplin retribuire şi de repartiţie piului potrivit căruia oa­ urilor J
generoase idei — emanaţie loace de înaltă productivita­ din orientările date dezvol­ a veniturilor oamenilor menii muncii sînt retribuiţi 22.30 Tclcjuri
a gîndirii profund novatoare, te nu se poate realiza, dar tării economice de către muncii. în raport cu munca pres­
prospective, a secretarului efectele introducerii noului Congresele al Xl-lea şi al Perfecţionarea sistemului tată şi cu rezultatele ob­
general al partidului, tova­ le simţim pe alte planuri. Xll-lea ale partidului, dina­ de retribuire şi de reparti­ ţinute, stimulîndu-se în
răşul Nicolae Ceauşescu. Mecanizîndu-se şi moderni- mismul ideilor secretarului zare a veniturilor oameni­ mod cert realizările unei
Cum este văzut noul, în zîndu-se o serie de activităţi nostru general, tovarăşul lor muncii este o cerinţă activităţi creatoare, eficien­ BUCUREŞ'
această lumină, de oamenii generale, s-a creat şi pen­ Nicolae Ceauşescu, fiindu-ne impusă de stadiul actual te şi lărgindu-se sfera dioprogramu
care trăiesc şi muncesc în tru noi posibilitatea de a ne mereu exemplu şi îndemn, de dezvoltare economico- Partea variabilă va creş­ cointeresării materiale a La ordinea :
tură ; 7,00 R
străvechea aşezare a moţi­ spori productivitatea dar, însuşirea de cunoştinţe noi socială, de nevoia îmbu­ te în aşa fel în semestrul celor ce muncesc. Toate La panoul
lor crişeni, la Brad ? Trei ceea ce e şi mai important, în cadrul calificării şi ridi­ nătăţirii mecanismului e- II al anului 1984 îneît ea aceste măsuri converg spre muncii; 8,00
dintre ei dau aceste răspun­ putem acorda mai multă a- cării calificării, mecanizarea conomico-financiar, a întă­ va reprezenta 23 la sută obţinerea unor producţii 8,10 Curier
9.00 BirîrUn
suri : tenţie calităţii minereului pe unor faze de operaţii, în spe­ ririi autoconducerii mun­ din veniturile obţinute din din ce în ce mai mari, Răspundem
Florian Alba, miner şef de care-l scoatem la zi; căci cial pe calea adaptării de citoreşti şi a cadrului muncă, iar în anul 1985 creşterea productivităţii 10.00 Buletii
echipă la sectorul I Musariu, concentraţia acestuia în me­ tehnologii noi de prelucra­ organizatoric pentru des­ 25 la sută din fondul de muncii şi a eficienţei eco­ Solişti şi tc
10,
laureate;
raionul Măgura al I.M. Bar­ tale este, pînă la urmă, va­ re, ridicarea gradului de făşurarea plenară a demo­ retribuire. nomice. rale; 11,00 E
za : loarea reală a muncii noas­ complexitate a unor maşini craţiei muncitoreşti. In mod corespunzător se Aplicarea consecventă a 11,05 Sîntcnr.
- Nu aş putea vorbi de­ tre. Această valoare, la noi sînt elemente ale noului pe lui; 11,35 Pt
spre nou şi promovarea lui în raion şi in general la care le-am introdus în mun­ între principiile de bază prevede şi majorarea sur­ Programului de perfecţio­ Buletin de
fol
comoara
în toate domeniile, fără să I.M. Barza, se află în creş­ ca noastră. In acest an fa­ ale retribuirii — enunţate selor de acoperire a părţii nare a sistemului de re­ Magazin tei
încep cu profesia noastră, a tere. In condiţiile în care bricăm 10 tipuri de umbre­ în lege — se cuvine a fi variabile din retribuţie. tribuire va da o nouă 12,45 Avanpi
minerilor, care a realizat în partidul ne cere să asigu­ le, 10 tipuri de truse şcola­ reţinut şi cel ce se referă Astfel, de exemplu, de la perspectivă activităţii crea­ tv. ; 13,00
15.00 Club v
aceşti ani un salt deosebit răm Independenţa în ceea re, patru tipuri de sacoşe. la creşterea părţii variabile 1 septembrie 1983, fondul toare a oamenilor muncii, Buletin de
în ceea ce priveşte dotarea ce priveşte unele materii Unele dintre aceste produse a retribuţiei. de participare a oameni­ iniţiativei şi răspunderii a- zică uşoară
tehnică. Prin introducerea de prime, credem că este cel sînt contractate şi pentru ex­ Pornind de la ideea că lor muncii la realizarea cestora în realizarea sarci­ 16,15 Sfatul
Cîntece din
tehnică nouă în minele de mal bun răspuns pe care-l port. In acest fel s-a mate­ retribuirea se face după producţiei, a beneficiilor şi nilor în toate sectoarele 16,30 Rad 14 '
minereuri, productivitatea putem da noi, cei ce ex­ rializat la noi bătălia pentru principiul socialist al re­ la împărţirea beneficiilor de activitate. mică ;
ştiri;
muncii, s-a dublat la unele ploatăm în subteran aceste nou, pe care nu o conside­ partiţiei după cantitatea, va reprezenta 4 la sută din riilor;
locuri de muncă, iar la al­ materii prime. răm nici un moment înche­ calitatea şi importanţa so­ fondul de retribuire pe LIVIU ANTAL cînt, patriî
tele a crescut simţitor. De Paraschiva Jurca, controlor iată. cială a muncii şi în func- economie. în acelaşi timp, consilier juridic şef gram muzic
le serii: * J
cînd tovarăşul Nicolae C.T.C. la Fabrica de bunuri . ţie de rezultatele obţinute fondul pentru realizări la Consiliul popular ţională radi<
Ceauşescu se preocupă în metalice Brad : ION CIOCLEI în muncă, s-a stabilit creş- deosebite obţinute de per­ al judeţului Hunedoara în ţară; 19,
20.00 Radio
O zi într-o
pe teme ve
Realizarea planului Caioni« de
Preluarea operativă a legumelor —
pe acest an o sarcină obligatorie, nu facultativă !
şi pe întregul cincinal din Hârâu au venit zeci de adică trei zile, cînd s-au (Patria); Sei
în
cooperatorilor
DEVA :
ajutorul
preluat
800 kg fasole păstăi
lucrători de la G.I.G.C.L. ţi aproape 10 000 legături de îIUNEDOAE
(Ur.nare din pag. I) Pornind de la sarcinile pentru a recolta intreaga morcov şi pătrunjel. în ma­ pe frontul
puse în faţa clasei mun­ producţie de legume. Numai gazia cooperativei au mai riile I-II (1
plinirea planului pe primul citoare de programele Con­ că eforturilor depuse de ei rămas 2 000 kg fasole, can­ narii (Sider
nul Miliard
semestru al acestui an. gresului al Xll-lea şi Con­ pentru a se asigura cumpă­ titate pe care cei de la ŞAN! : Mar
, Oamenii muncii şi repre­ ferinţei Naţionale ale parti­ rătorilor legume proaspete, I.J.L.F. au promis că o vor riile I-1I (1
de calitate, nu li se alătură
zentanţii acestora, partici­ dului, de celelalte hotărîri şi cei care se ocupă de co­ prelua ieri. Dar pină la ora periculos
LUPENI:
11 nu venise nici un mijloc
panţi la adunările generale, adoptate de partidul şi sta­ mercializarea acestor produ­ de transport să preia mar­ (Cultural);
vor analiza în spirit critic tul nostru, adunările gene­ se. Or, este ştiut că orice fa. Produsele pot şi trebuie capătul linie
şi autocritic activitatea rale vor analiza cu simţ întirziere în preluarea legu­ să ajungă în aceeaşi zi in LONEA •
frontul de
desfăşurată şi rezultatele de răspundere şi voi- sta­ melor duce ia deprecierea magazine, Ia cumpărător, şi I-II (MincC
lor calitativă. Aşa de exem­
obţinute în semestrul I al bili cele mai eficiente mă­ nu după trei zile ! Iată dar Aii Baba şi
(Muneit^res*
anului în curs, pentru suri care să asigure creş­ plu, în ziua de 0 iulie a ve­ cum, ncrespectîndu-se gra­ Mir»~ ‘ T
cu
autocamion
am­
nit
un
îndeplinirea planului şi a terea productivităţii mun­ balaje, dar şoferul n-a vrut ficele de preluare, se con­ Vi*
angajamentelor asumate în cii, valorificarea superioa­ să încarce legume şi a ple­ sumă inutil carburanţi, se GL
naştere
întrecerea socialistă şi vor ră a materiilor prime, ma­ cat cu maşina goală la De­ iroseşte timp şi muncă, pro­ şovian a (Mii i
dusele nu mai ajung proas­
definitiva măsurile ce se terialelor şi resurselor e- va. Ca urmare, fasolea, TIE : Pro
impun a fi luate în se­ uergetice, pentru reducerea, morcovii şi pătrunjelul au pete la consumatori, iar cei ardelenii (1
mestrul II în vederea înfăp­ pe baza programelor întoc­ La ferma de legume a C.A.P. Simeria, în vreme ce stat în magazie şi s-au ofi­ de la I.J.L.F. se plîng că nu de formula
tuirii exemplare a tuturoi mite, a consumurilor ma­ o parte din ecliipa condusă de Maria Poenar recoltează mor­ lit pînă în ziua de 12 iulie, le trece marfa. GEOAGIU-E
noştri râs fă
sarcinilor pe anul 1983. teriale cu 30—40 la sută covii, alta îi sortează spre a fi expediaţi. cultură) ; I
în centrul atenţiei adu­ în acest cincinal. zile din iar
nărilor generale trebuie să O preocupare majoră a BRAZI : y'•/
Cîinele (Cas
stea analizarea şi adopta­ adunărilo- generale ale SIMERIA: 1
(Mureşul);
rea celor mai judi ioase oamenilor muncii trebuie portul (M
măsuri menite să ducă la să o const \uie creşterea Teatrul, muzica şi poezia într-o perfectă simbioză LARI : Ziua
realizarea ritmică a pro­ continuă a eficienţei eco­ rul).
ducţiei fizice, un accent nomice, sporirea rentabili­ In universul cîntecului — Cum regăsiţi azi jude­
deosebit punîndu-se pe tăţii. în acest sens, adună­ popular românesc, Tudor timp mă mai „încurc" cu juns să mă semnez TUDOR ţul nostru ?
GHEORGHE!
înfăptuirea programelor e- rile generale, consiliile oa Gheorghe e o voce care Richard al ll-lea, cu Vlad — Ce primează, in nobi­ - Pe mine mă leagă a-
nergetice şi de dezvoltare menilor muncii trebuie să se apropie tot mai mult de Ţepeş, cu Baronul din „A- la dumneavoastră dragos­ mintiri frumoase de jude­
mai puternică a bazei de asigure ca activitatea în­ sensibilitatea şi înţelegerea zilul de noapte", cu Brîn- te pentru artă, muzica sau ţul Hunedoara. în 1971 am REZULTAI
zovenescu
între
ş.a.m.d.
materii prime. în acesl treprinderilor să fie astfel publicului larg, iar pe tă- două trenuri mă întîlnesc teatrul ? fost invitat de o clasă de DIN 13 IUI
scop, adunăm ie generale organizată îneît bugetul de rîmul Thaliei este recunos­ cu mine însumi şi îmi pla­ — Cred că această sim­ elevi de la Petrila — anul Ex. I :
ale oamenilor' muncii de la venituri şi cheltuieli să con­ cut printre adevăratele va­ ce cînd Adrian, băiatul bioză e lucrul cel mai fru­ acela a fost şi întîlnirea 10, 28. Ex. a II-s
întreprinderile miniere din stituie instrumentul prin­ lori ale scenei naţionale. meu, mă salută ca pe un... mos. Teatrul rămîne pentru mea cu subpămîntul. Am 14, 35.
Valea Jiului, de la cele­ cipal în aplicarea şi buna Aflat în judeţul nostru ca cunoscut. mine profesia de bază, iar coborît prima oară într-o Fond tota
lalte unităţi miniere din funcţionare a noului meca­ prezentator (şi interpret) al - Spuneţi-ne, cine a fost muzica şi poezia sînt cele 1 197 582 lei.
judeţ vor trebui să anali­ nism economtco-financiar. spectacolelor-concurs „Floa­ mină ! Petroşaniul de azi
înfăptuirea programului mai intîi, menestrelul Tu- care îmi asigură in teatru e cu totul altceva decît cel
zeze cu înaltă responsabi­ de investiţii prevăzut pen­ rea din grădină", realizate cu care mă obişnuisem. Se
litate comunistă, muncito­ tru actualul ah şi cincinal la Petroşani şi Deva, Tu­
rească cauzele unor ră- — din cadrul căruia jude­ dor Gheorghe ne-a fost un Interviu cu artistul conturează un centru civic
p
Timpul
mîneri în urmă faţă de ţului nostru îi revine o agreabil interlocutor. TUDOR GHEORGHE foarte frumos ! Despre ar­ azi, 14 iulie
planul de extracţie, să a- pondere însemnată — im­ - De fapt, cine sinteţi hitectonica Devei cred că va fi în gc
dopte măsuri concrete, via­ pune organelor de condu­ dumneavoastră, stimate Tu­ dor Gheorghe sau actorul şansa de a fi mereu an­ nu mai e cazul să vor­ cu cerul tc
bile în vederea valorifică­ dor Gheorghe ? besc ! Nu ştiu dacă şi la Vor cădea
cere colectivă, adunărilor Tudor Gheorghe ? trenat pentru toate stările, Hunedoara a intervenit ce­ de ploaie, ii
rii întregului potenţial u- generale ale oamenilor - Cine sînt eu ? Grea în­ - Intîi a fost actorul ca­ pentru toate emoţiile, pen­ cărcări elect
man, tehnic şi material muncii, din unităţile be­ trebare ! Ce să vă răs­ re din disperare a încercat tru tot acest balans de sen­ va in ultimul an, dar, ori­ în cursul du
lat,
cantităţi
care să conducă la recu­ neficiare, de proiectare şi pund ? (şi, după o pau­ să demonstreze că are ta­ timente de care este ne­ cum, cred că Hunedoara surată vor <
perarea restanţelor, la rea­ din ojganizaţiile de con- ză...). Pînă acum şase ani lent atunci cînd regizorii voie pe scenă cînd inter­ este un oraş cu o perso­ Vîntul va
nalitate
lizarea şi depăşirea planu­ strucţii-montaj să dezbată credeam că ştiu, pentru că nu îl credeau. Şi, parafra- pretez un rol. Şi dacă n-a­ cred că definită şi mai cu intensifn
de 40—50 ki
dumnea­
judeţul
lui la cărbune, minereuri cu maximă responsabili­ pînă atunci iubeam enorm zîndu-l pe Adrian Păunes- vem timp să citim romane şi nord-vest.
feroase şi neferoase, alte tate activitatea depusă în poezia românească cultă cu „mi-am luat taurul de fluvii, trebuie să ne găsim voastră beneficiază de cea minime vor
resurse de materii prime. primul semestru, cauzele şi găseam, într-un fel, po­ coarne" - fiecare trebuie timp să citim măcar sone­ mai frumoasă - aş zice tre 13 şi 18
într
maxime
componen­
De asemenea, adunările unor rămâneri în urmă şi sibilitatea de a comunica să ia taurul de coarne ! — te. Pentru mine, lectura u- extraordinară în - acest judeţ grade.
întrucît
ţă,
La
generale vor analiza cu să adopte măsuri riguroa­ această poezie publicului. şi am încercat să aduc nui sonet de Voiculescu în­ instabilă, munte ci
maximă exigenţă modul în se, temeinic fundamentate, Din 1977 am început să poezia la formă ei prima­ seamnă aproape la fel de întîlneşti oameni ai sub- Vor cădea a\
care se realizează sarcini­ care să asigure recupera­ cînt la cobză şi pe urmă... ră; poezia-cîntec. Cîţiva mult ca un cîntec popular pămîntulul, oameni ai fo­ însoţite de c
le la export, în structura, rea restanţelor, punerea în n-am mai ştiut cine sînt. Şi ani de căutări, de chinuri, adevărat, pe care din ce cului nestins, oameni ai trice. Vintul i
cu
derat,
sortimentaţia şi la parame­ funcţiune integral şi la am început să mă caut cîţiva ani de satisfacţii, de în ce mai rar îl aud pe sufletului, oameni OAMENI. 50—60 km/orS
tri calitativi superiori — termen a tuturor obiective­ prin folclor. Se pare că în­ bucurii, cîţiva ani — vreo duioasa suprafaţă a patriei (Meteorolog
în paralel cu reducerea lor industriale, agrozooteh­ cep să mă găsesc.. Intre 15 - de muncă si am a- natale. LUCIA LICIU Proncenco /
im porturilor. nice şi sociale prevăzute.