Page 49 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 49
VIZITA OFICIALA DC
A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN REPUBLICA ZIMBABWE
SOSIREA LA CONVORBIRI OFICIALE
HARARE Joi, 14 iulie, au început, ţionale Africane din Zim
IHIUIBJT U L A R J U D E Ţ E A N la Hilton Building’s din babwe, ale celor două
HARARE. Joi, 14 iulie. Harare, convorbirile ofi ţări şi popoare pe drumul
Moment cu adîncă semni ciale între tovarăşul dezvoltării lor economico-
ficaţie în cronica relaţii Nicolae Ceauşescu, secre sociale independente, în
Anul XXXV, nr. 7 986 VINERI, ÎS RJLIE 1983 4 pagini — 50 bani lor de stimă, prietenie şi tar general al Partidului condiţiile specifice din
solidaritate militantă din Comunist Român, preşedin fiecare ţară.
tre România şi Zimbabwe, tele Republicii Socialisto Totodată, au fost exami
stadiul
nate
şi
dintre poporul român şi România, şi tovarăşul Ro- dezvoltare ale căile de
bert Gabriel Mugabe, pre
relaţiilor
poporul zimbabwean. în a-
A O U N A R E A A C T IV U L U I C O M IT E T U L U I ceastă oficială început priete şedintele Uniunii Zimbabwe. româno-zimbabwene.
Naţionale
aici
a
zi
în continuare, a început
din
Africane
vizita
de
nie a tovarăşului Nicolae primul ministru al Repu schimbul de vederi în
legătură
cu
principalele
blicii Zimbabwe
general
secretar
Ceauşescu,
J U D E Ţ E A N H U N E D O A R A A L P .C .R . al Partidului Comunist tovarăşa Elena Ceauşescu, probleme actuale ale vieţii
La convorbiri participă :
S-a
sub
internaţionale.
Român,
preşedintele
Re
publicii Socialiste Româ persoane oficiale române liniat necesitatea intensi
nia, împreună cu tova şi zimbabwene. ficării eforturilor popoare
Ieri a avut loc, la Deva, ţiilor şi orientărilor secre concrete de perfecţionare a răşa Elena Ceauşescu, la în cursul acestei prime lor pentru lichidarea sub
adunarea de activ a Orga tarului general al partidu întregii activităţi producti invitaţia tovarăşului Ca- runde de convorbiri s-a dezvoltării şi instaurarea
nizaţiei judeţene Hunedoa lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ve, a democraţiei noastre naan Sodindo Banana, procedat la o informare noii ordini economice in
ra a P.CjL, la care au luat Ceauşescu, cuprinse în cu- socialiste, de ridicare a preşedintele Republicii Zim reciprocă privind activita ternaţionale. în mod deo
parte membrii şi membrii vîntarea la această plena bunăstării generale a po babwe, şi a tovarăşei Janet tea şî preocupările Româ sebit, s-a remarcat că pro
supleanţi ai Comitetului ră, a legilor adoptate de porului. Banana, a tovarăşului Ro- niei şi Republicii Zimbab blema fundamentală a
judeţean de partid, mem Marea Adunare Naţională. Referindu-se la activita bert Gabriel Mugabe, pre we, ale Partidului Comu
brii comisiei de revizie şi în cadrul dezbaterilor au tea din industrie, investiţii şedintele Uniunii Naţiona nist Român şi Uniunii Na (Continuare în pag. a 4-a)
ai Colegiului judeţean de luat cuvintul tovarăşii: şi transporturi, desfăşura le Africane din Zimbabwe,
partid, primii secretari şi Dan Surulescu, Mircea Pe- tă în primul semestru al primul ministru al Repu D I N E U
secretarii comitetelor mu nescu, Mircea Rotea, Con anului în judeţul nostru, blicii Zimbabwe, şi a tova
nicipale, orăşeneşti şi co stanţa Stan, Stelian Po- expunerea, participanţii la răşei Sally Mugabe. *• Joi seara, în onoarea tala ţării, au participat
munale de partid, membrii pescu, Vladimir David, dezbateri au apreciat că Este prima vizită pe care t o v a r ă ş u l u i Nicolae persoane oficiale române
consiliilor judeţene ale oa Aurel Bîrlea, Nicolae Pan- s-au depus eforturi stărui conducătorul partidului şi Ceauşescu, secretar ge şi zimbabwene,.
în timpul dineului, des
menilor muncii din indus tea, Viorel Dănilă, Traian toare în toate sectoarele statului nostru o face în neral ,al Partidului Comu făşurat într-o atmosferă
nist
preşedintele
Român,
trie şi agricultură, repre Simina, Cornelia Iloiu, producţiei materiale, în cel mai tînăr stat de pe
zentanţi ai organelor de Dumitru Fîntînă, Ana Mun- spiritul indicaţiilor date continentul african, ce şi-a Republicii Socialiste Româ de caldă prietenie, tova-,
masă şi obşteşti, secretarii teanu, Ioa-n Cînda. de t o v a r ă ş u l Nicolae împlinit idealul suprem al nia, şi a tovarăşei Elena răşul Nicolae Ceauşescu şi
comitetelor de partid şi Expunerea prezentată, Ceauşescu în vizita efec independenţei cu numai Ceauşescu, tovarăşul Ca- tovarăşul Canaan Sodindo
directorii întreprinderilor participanţii la discuţii au tuată pe meleagurile hune- trei ani în urmă, ca re naan Sodindo Banana, pre Banana au rostit toasturi,
industriale, de construcţii subliniat marea însemnăta dorene în toamna anului; zultat al unei lupte înde şedintele Republicii Zim urmărite cu deosebită a-
şi de transporturi, ai U- te pe care o au documen trecut, obţinîndu-se rezul lungate, pline de sacrificii babwe, şi tovarăşa Janet tenţie şi subliniate cu vii
nităţilor agricole, condu tele adoptate de înaltele tate bune la uiiii indica împotriva opresiunii 'colo Banana au oferit un dineu şi puternice aplauze.
oficial.
cători ai instituţiilor jude foruri ale partidului şi sta tori de plan. Ca urmare a niale. îotîlnirea cu pre La dineu, găzduit în sa La încheierea toasturilor,
şedintele Nicolae Ceauşescu
ţene şi ai organismelor de tului nostru pentru dezvol grijii manifestate pentru loanele modomuiui hotel s-au intonat imnurile de
sinteză, cadre din apara tarea economică şi socială lnina funcţionare a agre (Continuare în pag. a 4-a) „Monomatapa", din capi stat ale celor două ţări.
tul şi activul Comitetului a patriei, pentru înfăptui gatelor şî instalaţiilor, rea
judeţean de partid, zia rea neabătută a obiective lizarea în devans a repa
rişti. lor stabilite de Congresul raţiilor capitale la grupul
Adunarea activului Comi al XII-lea şi Conferinţa energetic nr. 1, au fost ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
tetului judeţean de partid Naţională ale partidului, produse peste sarcinile de
Hunedoara a dezbătut şi pentru progresul şi pros plan pe şase luni din acest
aprobat hotărîrile şi măsu peritatea patriei. S-a rele an 90 milioane kWh ener NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
rile adoptate de recenta vat că aceste documente au gie electrică. De aseme tării miniere Cîrnpu lui în producţie la toţi indi
plenară a C.C. al P.C.R., o semnificaţie deosebită nea, au fost depăşite Neag raportează, in în- catorii de pian. Astfel,
legile votate de sesiunea dacă ţinem • seama că au prevederile cu 5 400 tone tîmpinarea- mărei/i săr la producţia marfă, pe
Marii Adunări Naţionale, loc în preajma împlinirii de huilă netă, 13 000 bători naţionale a popo primele şase luni ale a-
şi-a exprimat adeziunea a 18 ani de la Congresul tone fier în minereu mar rului nostru, frumoase nului, sarcinile au fost
al IX-lea al partidului, e-
deplină faţă de conţinutul fă, 300 tone metale nefe realizări obţinute în pro depăşite cu 26,4 milioane
lor profund realist, ştiin veniment memorabil în is roase, 24 000 tone fontă ducţie. După ce au îm lei, la producţia netă cu
ţific, angajarea de a le toria modernă a României, brută, 2 900 tone laminate cheiat primul semestru 16,4 milioane lei, la pro
care a marcat şirul unor
transpune neabătut în via finite pline, 1 200 tone u- al anului cu o depăşire ducţia marfă vîndulă şi
ţă, în activitatea de pro transformări revoluţionare tilaje pentru lucrări mi a planului la cărbune încasată eu aproape 20
ducţie, adueîndu-şi astfel de largă anvergură în dez niere, 600 tone utilaje pen extras de 75 000 tone, în milioane lei. La mine
contribuţia la înfăptuirea voltarea economică şi so tru metalurgie, 44 000 tone zilele trecute de la înce reu de fier marfă sarci
Programului partidului de cială a patriei. Adunarea ciment, confecţii in valoa putul acestei luni, lucră nile au fost depăşite cu
torii
edificare multilaterală a de activ a dat o înaltă a- re de 5,6 milioane leu în du-se de aici, mobilizîn- 12 800 tone, la fier în
exemplar
la
toate
prcciere
rolului
determi
patriei noastre socialiste. ■ tre unităţile economice cu minereu produs cu 7 084
nant al secretarului gene realizări deosebite la pro punctele de lucru, utili tone, iar ia talc cu 2 033
Tovarăşul Radu Bălan, ra. al partidului, preşedin ducţia fizică în primul se zând la întreaga capaci tone. La aceste frumoase
prim-secretar al Comitetu tele ţării, tovarăşul Nicolae mestru se numără între tate utilajele din dotare, realizări, dedicate măre
lui judeţean Hunedoara Ceauşescu, la elaborarea prinderile miniere Hune au extras suplimentar ţei sărbători naţionale a
al P.C.R., a prezentat documentelor adoptate de doara, Barza, Petrila, Lu- PESTE 81 000 TONE sarcinilor alte 0 060 tone poporului nostru, colecti
plenara C-, C. al P.C.R., peni, minele Certej, Deva, de cărbune. vele de muncă ale între
o amplă expunere pri-’' contribuţiei sale ştiinţifice, DE CĂRBUNE EXTRASE prinderii miniere Hune
vind sarcinile ce revin revoluţionare, realiste şi cariera Cîrnpu lui Neag, SUPLIMENTAR MINEREU DE FIER doara au adăugat noi plu
I.L. Deva, unde au existat PESTE PREV EDERI
organelor- şi organizaţii clarvăzătoare la soluţiona Puternic angajate pe suri de producţie, obţi
lor de partid, de masă rea problemelor de o com preocupări consecvente pen frontul cărbunelui pentru Muncind cu hărnicie, nute în luna iulie a.c.:
la fier în concentrat li
a extrage cantităţi mereu
şi obşteşti, consiliilor oa plexitate şi importanţă tru îndeplinirea ritmică a mai mari de asemenea minerii din Poiana Ruscăi vrat peste plan 2 350 to
menilor muncii pentru în deosebită pentru dezvolta sarcinilor de plan, punîn- au reuşit, în perioada tre ne, la fier în minereu
du-se accent pe folosirea resurse energetice nece
făptuirea hotărîrilor plena rea cconomico-socială a sare ţării, colectivele de cută de la începutul anu marfă 1 090 tone, la dolo-
rei C.C. al P.C.R. din patriei şi stabilirea căilor deplină, raţională, a capa- lui şi pînă în prezent, mită 833 tone şi la talc
muncă din cadrul Exploa să obţină realizări bune 180 de tone.
29—30 iunie a.c., a indica- de acţiune şi a măsurilor (Continuare in pag. a 2-a)
unde s-au realizat supra du-se executarea grabnică
feţe însemnate. Trebuie şi în condiţii optime a lu
CAMPANIA AGRICOLA DE totuşi acţionat mai susţi crărilor de arat, pregăti
nut la eliberarea terenului,
rea terenului şi semănatul
< pentru a se reduce deca culturilor duble.
lajul creat între seceriş şi
însămînţarea culturilor duble — grabnic finalizată! această lucrare, asigurîn- N. BADIU
în toate unităţile agrico două prese de balotat din — însămînţarea culturi La Cooperativa agricolă
le socialiste, agenda actua dotare, tractoarele cu plat lor duble în unitatea noas de producţie din Veţel s-a
lei campanii are înscrisă forme de mare capacitate tră — arăta ing. Maria Că însămânţat o suprafaţă de
ea lucrare prioritară, para sînt folosite cu randament luşei-, şef de fermă la 65 ha cu porumb, din care
lel cu secerişul, însămînţa- maxim, iar echipa de coo C.A.P. Deva — se desfă 10 ha cu legume — cas
rea culturilor duble de po peratori de la transport îşi şoară în condiţii bune. Ac traveţi şi morcovi •— iar
rumb pentru boabe, legume face pe deplin şi conştiin ţionăm permanent pentru la C.A.P. Banpotoc meca
şi plante de nutreţ. Aceasta cios datoria. Astfel s-a asi degajarea terenului de paie, nizatorul Liviu Luca a ter
impune să se acţioneze cu gurat front de lucru pen dăm atenţie calităţii lucră minat de semănat întrea
toată răspunderea pentru tru arat şi semănat — cum rilor de arat şi pregătire ga suprafaţă destinată cul
eliberarea operativă a te-, sublinia inginerul şef Lu a patului germinativ, asi turilor duble. In Coopera »:#-
renurilor de paie, efectua cian Albu — şi s-a reuşit gurării densităţii stabilite tiva agricolă din Bîrsău ' ... ,
rea arăturilor, pregătirea să se însămânţeze după orz prin tehnologia culturilor s-au semănat 40 ha. însă
solului şi însămînţarea cul şi grîu 90 ha cu porumb duble. Pînă acum au fost mînţarea culturilor duble
turilor stabilite în planul şi 10 ha cu legume. în a- însămânţate peste 100 ha se desfăşoară în bune con
fiecărei unităţi agricole. în ceastă muncă s-au eviden cu porumb, ceea ce repre diţii şi la cooperativele a-
această privinţă, un bun ţiat mecanizatorii Gheorghe zintă mai mult de jumă gricole de producţie din
exemplu ni-1 oferă C.A.P. Beteag, Vasile Mârtău şi tate din suprafaţa planifi Şoimuş, Leşnic şi Brăniş- C.A.P. Teiu. Iosif Timoc, împreuna eu Claudia Caceu s?i
eleve
Daniela
Semăn,
Cristur, unitate unde eele Ioan Marton. cată. ca, fermele I.A.S. Mintia, Ilia, lucrlnd la balotarea paielor. practicante de la Liceul agroindustrial
