Page 5 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 5
-------------------
HALA
Lucrările sesiunii
Narii Adunări Naţionale
în prezenţa tovarăşului Proiectul de lege pentru Nr. 1 Tg. Jiu, judelui Gorj,
Nicclae Ceauşescu, secretar modificarea Codului Mun şi a tovarăşului Radu Bă
general al Partidului Co cii şi Proiectul de lege lan, ca deputat în circum
munist Român, preşedinte pentru modificarea Legii scripţia electorală Nr. 6
le Republicii Socialiste retribuirii după cantitatea Petroşani, judeţul Hune
România, vineri, 1 iulie, şi calitatea muncii nr. 57/ doara.
s-au reluat lucrările în 1974, înscrise pe ordinea de în continuare, cei doi
plen ale sesiunii a şaptea zi a primei părţi a actua deputaţi au depus juiă-
a celei de-a 8-a legislaturi lei sesiuni, să fie supuse mîntul de credinţă şi de
a Marii Adunări Naţio dezbaterilor Marii Adunări votament faţă de Repu
nale. Naţionale într-o altă se blica Socialistă România.
întrunit în această pe siune. Intrîndu-se în lucrările
rioadă, caracterizată prin Deputaţii au adoptat apoi propriu-zise ale sesiunii,
puternicul avînt şi deosebi în unanimitate următoarea tovarăşul Constantin Dăs-
ta abnegaţie cu care oa ordine de zi : călescu, prim-ministn al
menii muncii de la oraşe 1. Validarea alegerii u- guvernului, a prezentat Ex
şi sate acţionează pentru nor deputaţi în Marea A- punerea comună asupra
înfăptuirea obiectivelor sta dunare Naţională. Programului privind apli
principiilor
S în t create condiţii pentru creşterea bilite de Congresul al XII- 2. Programul privind a- carea fermă a muncitoreşti
lea şi Conferinţa Naţională
autoconducerii
ale partidului, a indicaţii plicarea fermă a principii şi autogestiunii, perfecţio
lor
autoconducerii
munci
lor şi orientărilor date de to toreşti şi autogestiunil, narea mecanismului econo-
realizărilor z iln ic e , la nivelul planului varăşul Nicolae Ceauşescu, perfecţionarea mecanismu mico-financiar, a sistemu
lui de retribuire a muncii
marele forum legislativ al
ţării a analizat probleme lui ecpnomico-financiar, a şi creşterea retribuţiei în
Şi pe parcursul lunii iu care se pretează la apli plus de minimum 50 m la economico-sociale de în sistemului de retribuire a acest cincinal, a Proiectu
nie, mina Lonea a înre carea tehnologiilor avansa linia de front activă, pen semnătate majoră, de strin muncii şi creşterea retribu lui de lege cu privire la
gistrat o restanţă la pro te — cum es'e de exemplu tru a evita rămînerea unor gentă actualitate, dezbătînd ţiei în acest cincinal. principiile de bază ale
ducţia fizică de cărbune tavanul de rezistenţă cu sectoare fără capacităţi de proiectele unor programe 3. Proiectul dc lege cu perfecţionării sistemului de
de 5 000 de tone. Precizăm grinzi îngropate în vatră producţie la nivelul pla-, ce cuprind măsuri menite privire la principiile de retribuire a muncii şi de
că deşi nu se situează încă — şi se are în vedere în nului. După cum ne-a re să asigure perfecţionarea bază ale perfecţionării repartiţie a veniturilor oa
la nivelul planului, aceas locuirea „camerelor" cu a- latat sing. Aurel Moruş, organizării şi optimizarea sistemului de retribuire a menilor muncii şi a Proiec
tă unitate carboniferă din bataje frontale, optime pen şeful sectorului V, tocmai activităţii productive în in muncii şi de repartiţie a tului de lege cu privire
Valea Jiului a realizat în tru introducerea tăierii prin creşterea liniei de dustrie şi agricultură, în veniturilor oamenilor mun la contractul-angajament.
front active şi extinderea întreaga economie naţio cii. Raportul comun al co
tavanului de rezistenţă, nală. 4. Proiectul de lege cu misiilor permanente • asu
sectorul va recupera în în Dînd glas şi cu acest privire la contractul-anga- pra celor două proiecte 4“
tregime, în luna iulie, res prilej sentimentelor de jament. legi a fost prezentat dc
tanţa acumulată de la în profundă dragoste, de a- 5. Programul naţional tovarăşul Ştefan Korodi,
ceputul anului şi ţ"J depu leasă stimă şi preţuire pentru asigurarea unor pro vicepreşedinte al Comisiei
f
semestrul I cu 44 000 tone ne eforturi pen;’ ‘'^con faţă de conducătorul iubit ducţii agricole sigure şi sta pentru sănătate, muncă,
5
de cărbune mai mult decît I. M. LONEA tribui la compensai ea’ ră- al partidului şi statului bile prin creşterea potenţia asigurări sociale şi pro
în perioada similară a a- mînerilor în urmă de la nostru, care şi-a consacrat lului productiv al pămîntu- tecţia mediului.
nului trecut, fapt ce deno celelalte sectoare produc întreaga viaţă şi activitate lui, mai buna organizare şi
tă un plus de preocupări mecanizate a cărbunelui. tive. înfăptuirii aspiraţiilor de folosire în mod unitar a Pe marginea acestor do
din partea colectivului pen Chiar din aceste zile, deci , Deci, pentru luna iulie pace, independenţă, pro terenurilor agricole, a în cumente au luat cuvîntul
tru dezvoltarea capacităţii din prima semidecadă a lu mina dispune de condiţii gres şi bunăstare ale po tregii suprafeţe a ţării, deputaţii Paraschiy Benes-
productive' a întreprinderii, nii iulie, la sectorul II va mai bune de lucru şi de porului român, deputaţii şi realizarea irigaţiilor pe cir cu, Virginia Gemescu, Ma
preocupări care vor fi şi intra în funcţiune abatajul posibilităţi de redresare. invitaţii au întîmpinat pe to ca 55—60 la sută din su xim Berghianu, Marin Şte-
mai muit amplificate în frontal nr. 70—71, cu tavan Ne-am interesat de ce în- varăşul Nicolae Ceauşescu, prafaţă arabilă, a lucrări fanache, Nicolae Constan
semestrul al doilea. După de rezistenţă şi combină luna iunie realizările aces secretar general al Partidu lor de desecări şi comba tin, Ii-ina Szabo, Vasile
cum am aflat de la irig. pentru tăierea mecanică a tui colectiv nu s-au situat lui Comunist Român, pre terea eroziunii solului. Bulucea, Mihalache Măr
Dumitru Guran, şeful bi stratului. Sectorul a mai la nivelul cerinţelor. şedintele Republicii Socia 6. Proiectele de legi pen gean, Elena Nae, Emanuel
roului geo-topo-tehnic, co avut un asemenea loc de — Principala cauză din liste România, la sosirea tru aprobarea decretelor Babici, Paula Prioţeaşa.
lectivul minei Lonea se o- muncă, unde au fost înre punct de vedere tehnic a în rotonda Palatului Marii cuprinzînd norme cu Marea Adunare Naţio
rientează spre punerea în gistrate depăşiri ale pro constituit-o nerespectarea Adunări Naţionale cu pu putere de lege emise dc nală a adoptat în unani
funcţiune a unor abataje ductivităţii muncii planifi tehnologiilor de lucru în ternice şi îndelungi a- Consiliul de Stat după mitate hotărîreâ referitoa
care dispun de condiţii cate de 2—4 tone pe post. unele abataje, ne-a spus, plauze, re la Programul DriVind
pentru obţinerea unor rea Alte abataje, mai cu sea printre altele, ing. Dumi- sesiunea a Vl-a a Marii aplicarea fermă a princi
împreună
cu
tovarăşul
lizări zilnice mai naari. mă frontale, vor intra în Nicolae Ceauşescu, in lo Adunări Naţionale. piilor autoconducerii. mun
„Pregătirile în cărbune funcţiune în trimestrul III IOAN MUSTAŢĂ La primul punct de pe citoreşti şi autogestiunii,
sînt astfel concepute şi rea aproape la toate sectoarele jile oficiale au luat loc ordinea de zi, tovarăşul perfecţionarea mecanismu
lizate încît să se obţină întreprinderii. Se are în tovarăşa Elena Ceauşescu, Ion Sîrbu, preşedintele Co lui economico-financiar
creşterea liniei de front vedere asigurarea unui (Continuare în pag. a 2-a) tovarăşul Constantin Dăs- misiei de validare, a pre a sistemului de retribuire
călescu, alţi tovarăşi din zentat raportul acestei co a muncii şi creşterea re
conducerea de partid şi misii, privind validarea a- tribuţiei în acest cincinal
de stat. legerii unor deputaţi în După discuţia pe articole,
Lucrările au fost des M.A.N. deputaţii au votat în una
chise de tovarăşul Nicolae Marea Adunare Naţionsăă nimitate Proiectul de lege
Giosan, preşedintele Marii a validat apoi, în unanimi
Adunări Naţionale. tate, alegerea tovarăşului
A fost prezentată propu Ilie Cîşu, ca deputat în
nerea Biroului M.A.N. ca circumscripţia electorală (Continuare in pag. 4)
IN ZIARUL DE AZI: CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
§3 Lecturi şi privelişti
Tiffloui - folosit Jiu plin
(U Sport
la eliberarea terenului, arat
IU Uricani — Actualităţi
C.S.H. Atelierul mecanic nr. l. Echipa de frezori condusă de Petru Gostian lu-
crează Ia mai multe maşini şi este fruntaşă în întrecerea socialistă, lună de lună, pe H Fapte din instanţă
*
anul 1983. si semănatul culturilor duble
După încheierea seceri lor zootehnice. în această
C.A.P.
a
şului la ofz, în toate uni acţiune sprijinită Orăştie către
fost
de
n întâmpinarea zilei de 23 August tăţile din Consiliul unic muncitorii de la I.M.O.,
se
agroindustrial
Orăştie
acţionează pentru elibera care, în formaţii de 40—
rea terenurilor de paie, e 60 oameni, în cîteva zile
CĂRBUNE DEPĂŞIRI marcabile în producţie, la
COCSIFICABIL LA PRODUCŢIA toţi indicatorii. Pe pri
PESTE PLAN SORTIMENTALĂ mul semestru al anului, BRIGADA "„FULGER ' PE OGOARE
* 1
De la începutul anului ca urmare a bunei orga
Minerii de la Lu- nizări a activităţii la toa
peni, mobilizaţi dc şi pînă la zi, colectivul te sectoarele şi atelierele, fectuarea arăturilor, pre au eliberat de paie majo
către comunişti, şi-au întreprinderii mecanice Ia toate locurile de mun gătirea patului germinativ ritatea suprafeţelor de pe
intensificat eforturile în de material rulant Si- si semănatul culturilor du care s-a recoltat orzul.
abataje, obţinînd în cin meria şi-a depăşit sar că, a dăruirii şi hărniciei ble. La Orăştie şi Beriu, ime
stea zilei de 23 August cinile de plan la colectivului de aici, sar diat după presele de balo
semnificative depăşiri dc toţi indicatorii, cele mai cinile de plan la produc ZIUA BUNA tat, au intrat tractoarele.
ţia marfă au fost depă
plan în producţie. Orga- bune rezultate obţinîn- SE CUNOAŞTE Aşa s-a reuşit să se are,
nizîndu-şi temeinic acti du-se la producţia fizică; şite cu 3,7 Ia sută, iar la DE DIMINEAŢĂ, să se pregătească şl să se
vitatea în subteran, folo au fost recondiţionate în producţia fizică cu peste IAR HĂRNICIA însămânţeze suprafeţele
sind la capacitate maxi plus faţă de plan 200 de 600 tone produse din ma OAMENILOR DUPĂ destinate culturilor duble
osii şi reparate (R.P.) 100 după orz — la C.A.P. O-
mă modernele utilaje din de vagoane echivalente. să plastică. Acordîndu-se HECTARELE
dotare, minerii de Ia sec Printre cei care au con o atenţie deosebită reali ÎNSAMÎNŢATE răştie 30 ha. iar la Be
riu — 35 ha. Aceasta de
torul XII au extras in plus tribuit din plin la aces zării ritmice şi de cali Organizând şi desfăşu monstrează hărnicia meca
în întîinpinarea marii faţă de sarcinile de plan, te realizări se numără tate a producţiei destina rând activitatea într-un nizatorilor şi cooperatori
sărbători naţionale a po de Ia începutul anului şi muncitorii de la sectorul te exportului, în aceeaşi flux neîntrerupt, coopera lor, înalta răspundere a
porului nostru — ziua de pînă în prezent, peste I cisterne şi cei de la a- perioadă, la I.C. Orăştie tivele agricole de produc tuturor celor care muncesc
23 August —, oamenii telierul mecanic. se înregistrează o depăşi ţie din Orăştie Şl** Beriu în cele două unităţi a-
muncii hunedoreni şi-au 16 800 tone cărbune, cei sînt primele unităţi din gricole cooperatiste.
intensificat preocupările de la sectorul IV circa REALIZĂRI re a sarcinilor la acest zonă care au terminat în
şi eforturile la locurile 17 600 tone, iar cei de la REMARCABILE indicator cu peste 5,4 mi tr-un timp record elibera Brigada fulger :
de muncă, raportînd suc sectorul V mai mult de LA EXPORT lioane lei. Un succes re NICOLAE BAD1U
cese deosebite în produc 7 200 tone cărbune cocsi- Chimiştii de la Orăştie, marcabil, care face cinste rea în totalitate a terenu TRAIAN BONDOR
ţie. fieabil, raportează realizări re chimiştilor din Orăştie ! rilor de paie, precum şi
transportul şi depozitarea
baloţilor In incinta ferme- (Continuare în pag. a 2-a)
