Page 50 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 50
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 986 <
ADUNAREA ACTIVULUI COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R.
(Urmare din pag. 1) oamenilor muncii, sindica mentări şi perfecţionări ale nostru s-au realizat inte tru realizarea efectivelor la ai tuturor valorilor mate 15.00 Telex
tele nu au dovedit întot sistemului de retribuire a gral sarcinile de diminua toate speciile şi categoriile riale şi spirituale, ceea ce 15,05 Din ma
citaţilor de producţie, a deauna fermitate şi exigen muncii vor mobiliza exem re a excesului de umidi de animale, punînd accen le conferă atribuţii şi obli patriei
forţei de muncă şi a tim ţă în organizarea şi con plar colectivele la depăşi tate de pe 1 300 ha, exe tul pe îmbunătăţirea re gaţii sporite în gospodări 15.30 Emisiune
germană
pului efectiv de lucru, pe ducerea activităţii econo rea planului la export, pen cutarea lucrărilor antiero- producţiei şi selecţiei, pe rea întreprinderilor, în rea 17,25 Rezultate
organizarea temeinică a mice, au tolerat diferite tru care se acordă premii zionale pe 13 800 ha şi re înlăturarea restanţelor la lizarea sarcinilor de plan Loto
producţiei şi respectarea abateri de la disciplina teh speciale, ca şi pentru eco dare în circuitul arabil a producţia marfă şi moder şi angajamentelor. S-a sub 17.35 La voiai
tehnologiilor de extracţie nologică şi a muncii, nu nomisirea de materii prime 200 ha. De asemenea, s-au nizarea fermelor, întronînd liniat că majorarea în a- 17,50 1 001 de
20.00 Telejurm
şi de fabricaţie, pe creşte au intervenit cu toată ho- şi materiale. apreciat rezultatele obţi un spirit ferm de ordine cest cincinal, în două eta 20,20 Actualita
rea productivităţii muncii, tărîrea pentru soluţionarea De altfel, economisirea nute la cultura orzului, şi disciplină în întreaga pe succesive, a retribuţiei 20.35 Cîntece
a eficienţei economice. în operativă a unor greutăţi materiilor prime şi mate unde producţia medie la activitate din zootehnie. în nominale a întregului per 20,45 Cadran
minerit s-a acordat aten şi neajunsuri, îndeosebi în rialelor, combustibilului şi hectar a fost mai mare acelaşi timp trebuie mult sonal muncitor, generaliza 21,10 Film ari
dragostes
ţie mecanizării tot mai ac compartimentele de apro energiei, recuperarea şi va faţă de cea realizată în intensificate acţiunile de rea acordului global, înce- mieră pe
centuate a lucrărilor din vizionare tehnico-materia- lorificarea tuturor materia anul trecut. Recolte supe recoltare şi depozitare a pînd cu 1 septembrie a.c., 22.30 Telejurm
abataje, în siderurgie. în lă, de transport şi livrare lelor refolosibile şi dimi rioare se estimează şi la furajelor, fiecare unitate pentru, toate categoriile de
mod special atingerii para a produselor către bene nuarea sub toate formele culturile de grîu, porumb, agricolă avînd datoria să-şi oameni ai muncii, creşte
metrilor la noile obiective ficiari. Insuficrent au ac a cheltuielilor de produc sfeclă şi legume. asigure întreg necesarul de rea părţii variabile în to
puse în funcţiune, în ener ţionat in aceste direcţii şi ţie trebuie să constituie în sectorul zootehnic au furaje pe sortimente şi de talul veniturilor persona
getică şi în celelalte sec unele centrale şi ministe imperative majore în fie sporit efectivele de anima bună calitate. lului muncitor, a fondului
toare — efectuării în timp re, organe centrale de spe care unitate economică, ca le la toate speciile, iar Pentru înfăptuirea nea de premiere de la 1 la 2 BUCUREŞTI
şi de calitate a reparaţii cialitate. elemente hotărîtoare ale producţia medie de lapte bătută a sarcinilor de dez la sută şi a cotei de par elioprogramul
lor. Realizarea şi depăşi Analizele întreprinse în creşterii eficienţei economi la perioadă este mai mare voltare şi modernizare a ticipare la beneficii de la La ordinea zi)
tură ; 7,00 Ra<
rea prevederilor de plan unităţile carbonifere şi ce, a venitului naţional, decît cea obţinută în anul agriculturii judeţului, co 2 la 4 la sută, majorarea La panoul i
la o serie de produse fizi preparaţiile din Valea Jiu a veniturilor oamenilor precedent, crescînd totoda mandamentele locale tre sporului pentru vechime muncii'; 8,00 R
ce se regăsesc în obţine lui, măsurile stabilite cu muncii. tă şi livrările la fondul de buie să asigure mobilizarea neîntreruptă în aceeaşi în 8,10 Curierul
9j00 Buletin
rea unei producţii marfă aceste ocazii nu au reuşit Un accent deosebit a fost stat. tuturor forţelor umane şi treprindere şi luarea sa în Răspundem a
suplimentare pe ansamblul să înlăture deficienţele de pus, în expunere şi in eu- S-a subliniat însă că au materiale, să organizeze şi calcul la stabilirea dreptu 10.00 Buletin
economiei judeţului, în pri slabă organizare şi disci vîntul participanţilor, pe existat şi deficienţe în fo să conducă întreaga acti rilor de pensie, constituie Ştiinţa şi vii
tlas folcîeviC;
mele şase luni ale anului, plină a muncii de la mi necesitatea îmbunătăţirii losirea bazei tehnico-ma- vitate pentru ca în perioa tot atîtea elemente de mo dul, inima ţă
de 125 milioane lei, supe nele Livezeni, Aninoasa, radicale a activităţii de in teriale, ceea ce a influen da 1983—1985 să fie ame bilizare energică şi respon letin de ştiri
rioară celei din primul se Bărbăteni, Uricani, de fo vestiţii, sector în care ju ţat negativ realizarea in najată în vederea irigării sabilă a colectivelor de oa să ştiu ; 11,35
12.00 Buletin
mestru al anului trecut cu losire nejudicioasă a dotă deţul Hunedoara înregis tegrală a indicatorilor de o suprafaţă de 7 400 hec meni ai muncii la îndepli De toate peni
637 milioane lei. Un nu rii tehnice, îndeosebi a trează nerealizări în pri plan. în privinţa folosirii tare, efectuate lucrări de nirea integrală şi exem tii; 12,30 Din
măr de 65 unităţi econo complexelor de susţinere mul semestru al anului. La raţionale a pămîntului s-au desecare pe 4 60(f hectare plară a sarcinilor de plan, clorului; 12,45
ră radio-tv. ;
mice şi-au îndeplinit şi de şi tăiere mecanizată a căr C.M.V.J., „Vîscoza" Lu- semnalat neajunsuri vizînd şi combaterea eroziunii so pentru creşterea producţiei la 3; 15,00 S
păşit planul semestrial la bunelui, de respectare ri peni, C. S. Hunedoara, cultivarea tuturor suprafe lului pe 16 600 hectare, con materiale, a venitului na 16.00 Buletin i
producţia marfă. guroasă a tehnologiilor de C.S.V. Călan, I.E. Haţeg — ţelor, executarea la timp tribuind pe această cale la ţional. Radioreflector
tece de Vasile
Unele rezultate bune s-au execuţie. De asemenea, nu unităţile economice cu cele şi de calitate a lucrărilor obţinerea unor recolte si Adunarea activului Comi Adalbcrt Wint
obţinut şi în întreprinderi s-a acordat atenţia cores mai mari restanţe la inves cuprinse în tehnologii şi gure şi stabile. înţelegînd tetului judeţean de partid ordonate ecoi
le cu producţie pentru ex punzătoare calităţii cărbu tiţii —, pe amenajarea hi realizarea obiectivelor din însemnătatea acestor obiec a exprimat angajarea co Buletin de şti
patrie;
tru
17.
port, mai ales la C.S. Hu nelui extras, fapt ce a gre droenergetică Rîu Mare- programul judeţean de îm tive de importanţă vitală muniştilor, a tuturor oa terpreţi de n
nedoara, I.C. Orăştie, în vat asupra producţiilor de Retezat şi la I.C.M.M. Pe bunătăţiri funciare. Nici în pentru progresul agricul menilor muncii launedoreni Iară; 18,00 Oj
treprinderile de tricotaje cocs metalurgic la C.S. Hu troşani, în alte organizaţii sectorul zootehnic potenţia turii şi dezvoltarea econo- din industrie, investiţii, Revista inte n
dip *■*. . 1
din Hunedoara şi Petro nedoara şi de energie elec de construcţii se impun lul nu este valorificat la mico-socială a patriei, or transporturi, din agricul 20.00 tir
şani, I.C. Vulcan, Inspec trică la termocentrala Min acţiuni şi măsuri hotărîte nivelul cerinţelor şi posi ganele şi organizaţiile de tură, din celelalte sectoare cultu»
toratul sjlvic, „Plafar" O- tia şi la Uzina electrică privind organizarea activi bilităţilor, o serie de coo partid, conducerile unităţi de activitate de a acţiona şlagărelor ★
dv. ; 22,00 O s
răştie. Prin strădaniile co Paroşeni. tăţii, o aprovizionare teh- perative agricole cum sînt lor agricole, cadrele de cu fermitate şi răspunde 23.00 Melodii
lectivelor de muncă din Expunerea prezentată, nico-materială a şantiere cele din Deva, Cristur, specialişti, toţi locuitorii re, în spiritul documente 23,30—3,00 Noi
judeţul Hunedoara, pen participanţii la dezbateri lor, disciplina tehnologică Ruşi, Livadea, Vaidei, Gu- satelor sînt chemaţi să ac lor Plenarei C.C. al P.C.R. cal.
tru realizarea integrală au considerat că este ne şi de producţie, folosirea rasada, Rîu Alb, Izvoarele ţioneze ou hotărîre şi răs din iunie a.c., al indica TIMIŞOARA
a planului şi livrarea o- cesar ca toţi factorii care dotării tehnice, a forţei de şi altele, avînd minusuri pundere patriotică pentru ţiilor secretarului general maţiile zilei;
tatea în indu
perativă a produselor către concură la realizarea pro muncă şi a timpului de mari faţă de prevederi la transpunerea lor exempla al partidului, tovarăşul Vatră de cînf
beneficiarii externi, pentru ducţiei de cărbune să-şi in lucru, calitatea lucrărilor efectivele de animale. Cu ră in viaţă. prezintă dirijoi
ridicarea nivelului tehnic tensifice strădaniile şi pre şi gospodărirea materiale toate că sînt strinse şi de Adunarea activului Co Nicolae Ceauşescu, pentru 18,45 Caelran c<
aplicarea
în
neabătută
şi competitiv al produse ocupările pentru realizarea lor. în acest domeniu este pozitate cantităţi mai mari mitetului judeţean de partid muncă şi în viaţă a im crotirea miup
lor, pe primul semestru al ritmică a sarcinilor de plan încă multă inerţie, indis de furaje decît în perioa a apreciat justeţea şi rea portantelor hotărîri şi mă lui — Masă
Arad; 19,00 R
anului s-au livrat la export şi recuperarea restanţelor ciplină, situaţii de lamen da corespunzătoare din a- lismul Programului privind suri adoptate de înaltele casetofonul d'
mărfuri în valoare de 24,6 tare în faţă •greutăţilor. nul trecut, nu s-a acţio aplicarea fermă a princi foruri ale partidului şi sta In ti Ini re cu a
milioane lei mai mult de- acumulate, pentru îmbu- S-a recomandat o legătu nat cu hotărîre pentru ca piilor autoconducerii mun
dt în semestrul I al anu ' nătăţirea calităţii cărbune ră mai strînsă între con toate resursele de nutreţuri citoreşti şi autogestiunii, tului nostru, în vederea
lui trecut. lui extras şi preparat şi structor — beneficiar — să fie adunate la fermele perfecţionarea mecanismu îndeplinirii exemplare a
în
operativă,
în atenţia organelor şi livrarea lui contractate că ' proiectant — furnizorii de zootehnice. lui economico-financiar, a prevederilor de plan, creş
cantităţile
organizaţiilor de partid, a tre beneficiari. utilaje, pentru asigurarea Expunerea şi participan sistemului de retribuire a terii producţiei materiale,
consiliilor oamenilor mun- la timp a documentaţiilor ţii la dezbateri au abordat muncii şi creşterea retri sporirii contribuţiei judeţu DEVA : Im
lui Hunedoara la dezvolta
’cii, a organizaţiilor de Ritmicitate şi calitate în tehnice, eliberarea ampla pe larg în lumina obiecti buţiei în acest cincinal, rea economico-socială a pa (Patria); Septe
masă şi obşteşti din ca îndeplinirea planului, ac samentelor şi livrarea uti velor stabilite- de Plenara dezbătut şi adoptat de triei socialiste. HUNEDOARA:
de
drul unităţilor de construc ţionarea mai puternică a lajelor, pentru încadrarea C.C. al P.C.R. din iunie plenara C.C. al P.C.R. din pe frontul (Fia
riile
I-II
ţii şi beneficiare de inves tuturor pîrghiilor care asi tuturor lucrărilor în grafi a.c. sarcinile cu care sînt 29—30 iunie a.c., legile vo Adunarea activului Comi narii (Siderurj
tiţii s-au aflat în perma gură creşterea productivi cele de execuţie. în aten confruntate organele şi or tate de Marea Adunare Na tetului judeţean de partid nul Miliard (A
(C.onstrv
tarea
nenţă realizarea stadiilor tăţii — buna organizare a ţia organelor şi organiza ganizaţiile de partid, con ţională — expresie eloc a adoptat un cuprinzător TROŞ*Mi : Mi
fizice a lucrărilor, îndeo activităţii pe formaţii şi ţiilor de partid să stea mai ducerile unităţilor agrico ventă a grijii permanente plan de măsuri, a cărui serii' /p
sebi la obiectivele cu ter schimburi, mecanizarea şi mult obiectivele priori ta le, cadrele tehnice şi lu a partidului şi statului materializare va trebui să perie > (7
men de punere în funcţiu automatizarea proceselor ie din programul de inves crătorii de pe ogoare, toţi nostru, personal a tovară stea zilnic în centrul aten LUPENI : M VI
(Cultural);
ne în acest an, calitatea de producţie, promovarea tiţii al judeţului, în prin locuitorii satelor pentru în şului Nicolae Ceauşescu, ţiei şi preocupărilor orga capătul liniei
lucrărilor şi gospodărirea unor metode şi tehnologii cipal obiectivele de la Co- deplinirea planului şi a pentru perfecţionarea acti nelor şi organizaţiilor de LONEA: Bulei
(Minerul
materialelor. în primul se moderne de fabricaţie, în randa-IIondol şi Valea Mo- programelor de dezvoltare vităţii productive, a între partid, consiliilor oameni reşti Abba (fl
SA:
mestru au fost realizate in tărirea asistenţei tehnice rii-Brad, creşterea capacită a agriculturii. între altele gii vieţi sociale, lărgirea lor muncii, tuturor colec URICANI : In
vestiţii în valoare de 3,36 şi respectarea riguroasă a ţii minelor din Valea Jiu s-a reliefat necesitatea con şi adîncirea democraţiei so tivelor de muncă din ju (Retezatul);
miliarde lei, cu 536 milioa disciplinei muncii, perfec lui, lucrările de pe amena centrării eforturilor la rea cialiste, creşterea nivelului deţ. dromul —.fieri
ua roşie); OR
ne lei mai mult decît în ţionarea pregătirii profesio jarea hidroenergetică de la lizarea lucrărilor de îmbu de trai material şi spiri Adunarea activului Comi felul, aurul î
Piloi
(Patria);
semestrul I 1982, au fost nale a personalului munci Rîu Mare-Retezat, din si nătăţiri funciare, mobiliza tual al întregului popor, tetului judeţean de partid unu (Flacăra)
depăşite prevederile de tor — trebuie să stea mai derurgie, chimie şi con rea întregului potenţial de în acest context s-a rele a aprob., t, de asemenea, BAI: Sfinx («
plan aferente perioadei la mult şi în atenţia colecti strucţia de maşini. forţe şi mijloace mecani vat că documentele adoptate constituirea şi componenţa tură); IIAŢI
obiective importante cum velor de muncă din side Făcînd bilanţul realiză zate la strîngerea în timpul prevăd măsuri clare de Comandamentului judeţean urs (Dacia);
sînt punerea în valoare rurgie, energetică, chimie, rilor înregistrate în agricul cel mai scurt şi fără pier perfecţionare şi întărire a pentru înfăptuirea Progra gela merge r
CALAN : Păd
a zăcămintelor de la Co- construcţia de maşini, ex tura judeţului pe primul deri a întregii recolte de autoconducerii muncitoreşti mului naţional de asigura (Casa de cui
randa-Hondol şi Valea Mo- ploatarea şi prelucrarea semestru, expunerea şi par grîu, la eliberarea terenu şi autogestiunii economico- re a unor producţii sigure RIA : Urgia
ILIA: în spat
rii-Brad, instalaţia de de- lemnului, materiale de ticipanţii la dezbateri au lui şi însămînţarea cultu financiare, a activităţii con şi stabile, prin creşterea GIIELARI: :
gazare în vid cu aport de construcţii, din celelalte reliefat preocuparea susţi rilor duble pe toate supra siliilor oamenilor muncii, potenţialului productiv al (Minerul).
căldură — la oţelăria elec sectoare de activitate. - nută a Comitetului jude feţele planificate, întreţi a adunărilor generale, de pămîntului, mai buna or
trică nr. 2 de la C.S. Hu în domeniul exportului ţean de partid, a organe nerea culturilor şi valori creştere a exigenţei şi res ganizare şi folosire în mod
nedoara, dezvoltarea capa este necesar să se acţio lor şi organizaţiilor de ficarea superioară a între ponsabilităţii tuturor oame unitar a terenurilor agri
cităţii de producere a că neze ferm şi responsabil, partid, organelor agricole gii producţii de legume. nilor muncii, în calitatea cole, a întregii suprafeţe
rămizilor refractare şi plă în lumina sarcinilor şi mă şi conducerilor C.A.P., în sectorul zootehnic lor de proprietari ai mij a ţării, realizarea lucrări
cilor lermoizolante de la surilor adoptate de recen I.A.S. şi S.M.A. pentru este necesar să existe o loacelor de producţie, de lor de desecări şi combate Timpul pro
Baru şi altele. Ritmuri bu ta plenară a C.C. al P.C.R. transpunerea în viaţă a preocupare deosebită pen- producători şi beneficiari rea eroziunii solului. azi, 15 iulie li
ne de execuţie s-au înre şi de Marea Adunare Na sarcinilor şi indicaţiilor va fi în gent
cu
ma
cerul
gistrat şi la alte obiective ţională, pentru realizarea date de secretarul general COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU ÎNFĂPTUIREA Vor cădea pi
din minerit, siderurgie, e- ritmică a producţiei, în al partidului, tovarăşul cale sub forn
n< rgetică, chimie, construc sortimentaţia planificată, Nicolae Ceauşescu privind PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ASIGURARE de ploaie, ins
electri
ţia de maşini. pentru creştei ea competi înfăptuirea noii revoluţii cărcări moderat
sufla
Analizînd în spirit critic tivităţii şi onorarea opera agrare şi a principiilor A UNOR PRODUCŢII SIGURE Şl STABILE, nordic. Temp
şi autocritic activitatea şi tivă a contractelor faţă de autoconducerii şi autoapro- PRIN CREŞTEREA POTENŢIALULUI PRODUCTIV nime vor fi c
13 şl 18 grad
rezultatele din economia beneficiarii externi. în fie vizionării teritoriale. în maxime între
hunedoreană, în prima ju care unitate care produce âcest context s-a dat o AL PĂMÎNTULUI, MAI BUNA ORGANIZARE Şl FOLOSIRE grade. Izolat
mătate a anului, adunarea pentru export să se repar-- înaltă apreciere documen ceaţă pe văl. pri
Timpul
activului Comitetului jude tizeze pentRu realizarea a- telor adoptate de plenara ÎN MOD UNITAR A TERENURILOR AGRICOLE, intervalul 15—
ţean de partid a consem cestor produse cei mai C.C. al P.C.R., Programu Vremea se va
fi
nat că ele nu se situează buni muncitori, să se ur lui naţional de asigurare A ÎNTREGII SUPRAFEŢE A ŢĂRII, REALIZAREA LUCRĂRILOR lat şl va Ce
frumoasă.
la nivelul condiţiilor şi mărească zilnic realizările a unor producţii agricole DE DESECĂRI Şl COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI riabil, cu în
posibilităţilor colectivelor şi livrările mărfurilor, iar sigure şi stabile, prin creş persistente în
noastre de muncă, al exi organele superioare de re terea potenţialului produc Radu Bălan, Gheorghe Iuga, Nicolae Ion Pîrvu, Din biroul executiv al a intervalului,
izolate
averse
genţelor pe care partidul sort, centralele şi ministe tiv al pămîntului, elaborat Matei, Viorel Ocoş, Alexan Simion Bugă, Iosif Bulea, comandamentului fac parte mai ales în
le pune în faţa naţiunii în rele, întreprinderile spe din iniţiativa şi „cu contri dru Voiculescu, Mircea Sil Partenie Juşcă. Romulus tovarăşii : Viorel Ocoş, amiezelor. Vîr
actuala conjunctură de ac cializate de comerţ exte buţia hotărîtoare a tovară vestru, Georgel Răican, Timar, Nicolae Pantea, Alexandru Voiculescu, Mir moderat din r
est.
Temperat
centuată criză economică rior să insiste pentru asi şului Nicolae Ceauşescu, Emilian Dobîrcău, Graţian Doina Sicoe, Sabin Iga, cea Silvestru, Ilie Lavu, vor fi cuprins
pe plan mondial. Organe gurarea contractelor şi a program ce reprezintă cea Faur, Ilic Lavu, Ileana Ioan Dumitru, Ştefan I- Gheorghe Tichie, Gheorghe 20 grade, iar
le şi organizaţiile de condiţiilor comerciale de mai importantă lucrare Bărţan, Gheorghe Tichie, vancu, Romulus Crişan, Şimon, Traian Simina, între 27 şi 3
partid, municipale şi oră livrare a produselor şi în realizată în ţara noastră Gheorghe Şimon, Emil Ma- Ştefan Şerban, Romulus Nicolae Ion Pîrvu, Nicolae Ceaţă locală
(Meteorolog
şeneşti, din întreprinderi casarea în termen a con pînă acum. A fost eviden iorescu, Traian Siinina, Goţ, Laurean Lucoiu, Au Iordan, Antoniu Iuga, I,. Pronccncoţ
şi de pe şantiere, consiliile travalorii lor. Noile regie- ţiat faptul că în judeţul Nicolae Iordan, Antoniu rel Doboş. Georgel Răican.