Page 53 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 53
VIZITA OFICIAIA DE PRIETENIE
A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN REPUBLICA ZIMBABWE
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
T o v a r ă ş u l Nicolae • briei Mugabe au examinat derea creşterii schimburi
Ceauşescu, secretar general o serie de domenii con lor comerciale, extinderii
al Partidului Comunist Ro crete ale colaborării dintre cooperării reciproc avan
mân, preşedintele Republi Republica Socialistă Româ tajoase, în domenii de în
cii Socialiste România, şi nia şi Republica Zimbabwe, semnătate deosebită pentru
tovarăşul Robert Gabriel reafirmînd dorinţa comună economiile celor două ţări.
Mugabe, prim ministru al de a se depune în con A fost exprimată deplina
Republicii Zimbabwe, au tinuare eforturi pentru am
convingere
că
promovarea
continuat, în aceeaşi at plificarea raporturilor ro- susţinută a relaţiilor româ-
mosferă de caldă prietenie, mâno-zimbabwene, pe cele no-zimbabwene este în in
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU, de deplină înţelegere şi- mai diferite planuri. teresul ambelor ţări şi po
stimă reciprocă schimbul A fost manifestată do poare, al progresului şi
de vederi cu privire, la rinţa ambelor părţi de a sc
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. dezvoltarea relaţiilor bila prosperităţii lor, slujind,
terale. acţiona pentru valorifica totodată, cauzei păcii, in
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ T o v a r ă ş u 1 Nicolae rea cît mai largă a posi dependenţei şi cooperării
Ceauşescu şi Robert Ga-. bilităţilor existente, în ve internaţionale.
FESTIVITATEA CONFERIRII TITLULUI
P R O G R A M D E L U C R U M O B IL IZ A T O R DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI HARARE
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
SI TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU
P E N T R U T O Ţ I O A M E N II M U N C II O festivitate vibrantă, fost conferit titlul de
plină de încărcătură emo Cetăţean de onoare al ora steguleţe reprezentind dra
pelele de stat alo României
ţională, cu semnificaţii şului ITarare, capitala Re şi Republicii Zimbabwe.
Consiliile oamenilor muncii analizează, decid, deosebite pe planul relaţii a publicii Zimbabwe. piaţă din Nicolae Ceauşescu, împre i
t o
Sosirea
l u
a r ă ş u
v
româno-zimbabwene
lor
In
frumoasa
avut loc în cursul dimine faţa clădirii care găzduieşte ună cu tovarăşa Elena
se implică in realizarea propriilor măsuri ţii de vineri : tovarăşului Consiliul municipal se află Ceauşescu, prilejuieşte o
Nicolae Ceauşescu şi tova
un mare număr de locui
răşei Elena Ceauşescu le-a tori ai oraşului, care poartă (Continuare în pag. a A-a)
în hotărîrea Plenarei Cum a acţionat consiliul depăşirea lor. Pentru ca
C.C. al P.C.R, din 20—30 oamenilor muncii de la măsurile să fie traduse
iunie a.c. cu privire la a- Exploatarea minieră Cer- întocmai în viaţă, membrii
plicarea fermă a principii- tej în vederea recuperării consiliului oamenilor mun
-QE-t outoconducerii munci unor restanţe la indicato cii şi ai comitetului de
toreşti şi autogestiunii, rul producţiei fizice sorti partid au fost repartizaţi
perfecţionarea mecanismu mentale si a îndeplinirii pe sectoare de activitate
lui economico-financiar şi sarcinilor de plan pe pri cu sarcina de a sprijini
a sistemului de retribuire mul semestru ? Ne-au răs formaţiile de lucru la rea
j muncii sînt subliniate puns cîţiva dintre mem lizarea obiectivului pro
sarcinile ce revin consilii brii organului de condu pus. De asemenea, în şe
lor oamenilor muncii, ca cere colectivă al unităţii. dinţele de consiliu, de
re poartă răspunderea di — Pornind de la faptul birou executiv şi în ope
rectă pentru buna gospo că în primele luni rativele bisăptămînalfT' s-a
dărire şi dezvoltare a pro ale anului am înregistrat urmărit cu rigurozitate
prietăţii socialiste încre unele nerealizări in pro modul în care se derulea
dinţate unităţii. Se arată ducţie — sublinia ingine ză activitatea, atît la pro
că organele de conducere rul Gherasim Felea, di ducţie, cît şi la investiţii.
colectivă trebuie să si rectorul exploatării —, — Asupra căror proble
tueze in centrul preocupă consiliul oamenilor mun me şi-a concentrat atenţia
rilor creşterea mai accen cii, împreună cu comite organul colectiv de con
tuată a productivităţii tul. de partid, analizînd ducere, tovarăşe director ?
muncii, folosirea intensi cauzele reale ale nereali- — S-a insistat foarte C.S.V. Călan. Turnătoria III (nouă). Maistrul Ioan Nicolae, împreună cu echipele de
vă a capacităţilor de pro zărllor, au iniţiat cîteva mult pe rezolvarea unor formatori piese, conduse de Ioan Lascoi .şi Adrian Martin, studiază tehnologia ele forma
ducţie, valorificarea supe măsuri tehnico-organiza- probleme de aproviziona re a unui pod de turnare directă pentru două lingotiere, beneficiar C.S.H.
rioară a tuturor resurselor torice ce vizau o mai bună re cu lemn de mină co
materiale, utilizarea raţio valorificare a rezervelor respunzător, capete deta
nală a forţei de muncă, interne, creşterea randa şabile şi sfredele de oţel IN ZIARUL DE AZI : ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI j
mobilizarea tuturor resur mentelor şi productivită pentru perforatoare, dar
selor pentru obţinerea u- ţii în subteran, mobiliza s-a urmărit şi felul în ca- d Dinamism şi efi NAŢIONALE APOPORULUI NOSTRU \
nor producţii sporite, de rea întregului colectiv la DORIN CORPADE * • cienţă în activita
înaltă calitate, cu cheltu realizarea ritmică a pre tea de construcţii. la sută, iar la indicatorii J
ieli cît mai reduse. vederilor fizice şi chiar (Continuare în pag. a 3-a) fizico-sortimeritali au fost)
• _ o _ a _ obţinute, de asemenea, în- i
semnate depăşiri de plan. /
Astfel, au fost produse 1
peste prevederi 1 275 mc ţ
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA b.c.a., 2 953 mc b.c.a. 1
armat, 110 tone vată mi- )
» nerală, 574 mc stîlpi pen- )
tru linii electrice aeriene l
De ce este prea anevoios drumul legumelor şi şi 24 mc elemente de 7
halele
1
structuri
pentru
contribu-
O
industriale.
fructelor din grădini şi livezi spre pieţe ţie hotărîtoare la reali ‘ ţ
zările amintite şi-au \
în acest an, cum bine stabilit decît tîrziu preţul recoltare, întîi de toate, te. La grădina de legume adus-o muncitorii din \
se ştie, recolta de legume de preluare a dovleceilor din cauza lipsei de mijloa din Aurel Vlaicu, Geoagiu, secţiile B.C.A., prefabri- l
şi fructe este bogată, în ce nu se încadrează în di ce de transport, dar şi din Simeria Veche şi altele, ră- cate şl atelierul vată mi- ;
toate unităţile se află în mensiunile stabilite. La pricină că merele nu au mîne marfă de pe o zi pe nerală. )
plină desfăşurare recolta Geoagiu, Cigmău şi Rorno- fost sortate. Aşa se face alta deoarece, fie că unita AGLOMERAT
rea cartofilor timpurii, do şel merele de vară s-au că au ajuns la Orăştie şi tea de preluare nu trimite PESTE PLAN LAMINATE LIVRATE \
vleceilor, fasolei păstăi, ridicat la' multe zile după mere stricate, mici, zbîrci- maşini la timp, fie că legu Colectivul de muncă SUPLIMENTAR 1
castraveţilor, tomatelor, micultorii nu respectă gra dc la uzina de aglomera LA EXPORT 1
merelor-, de vară ş.a. ce, ficul întocmit. Joi, 14 iu re nr. 1 din cadrul Com Prin buna organizare 7
pentru a ajunge proaspete lie, de pildă, ferma din binatului siderurgic Hune a muncii şi mobilizarea )
în vînzare, trebuie prelua Simeria Veche trebuia să doara a realizat peste sar exemplară a fiecărui la- î
te cît mai repede. Cum recolteze ceapă. N-a făcut cinile dc plan mai mult minator, colectivul laml- i
se înfăptuieşte acest lucru aşa ceva — deşi acest de 22 000 tone de aglo norului de sîrmă nr. 1 i
la Orăştie ? produs este foarte solicitat merat fondant, hrană in din C.S.H. a reuşit să ţ
— între noi şi unităţile pro de reţeaua de desfacere — dispensabilă pentru fur livreze unor parteneri t
ducătoare există grafice de ci a recoltat morcovi, nale. De menţionat că din U.R.S.S., R.F.G., »
.
,
predare-preluare întocmite marfă ce se găseşte în can acest spor de producţ.e , Egipt, Turcia, Austri... , ria, )
.
săptămînal pe care le res tităţi mari, atît în depo EIveţi Fînlanda ş a-) în
pectăm — ne spunea Cor zite, cît şi în comerţul creşterii productivităţii primul semestru, o pro-'
nel Munteanu, inginer co de profil. muncii şi în condiţiile ducţie suplimentară de 1
ordonator la C.L.F. Orăş Este adevărat că mijloa reducerii consumului de 1 200 tone de sîrmă. De ^
tie. Dar se întîmplă dese cele de transport sînt pu cocs şi a costurilor de remarcat că o contribuţie i
cazuri cînd din diferite ţine şi nu acoperă capa producţie cu peste 11 mi importantă, alături dc J
motive, de care se face citatea necesară. Nici în lioane lei. ceilalţi oameni ai muncii, ţ
şi-a adus-o lăcătuşul spe- 1
vinovată şi unitatea noas aceste condiţii însă nu se DEPĂŞIRI DE PLAN cialist Pascu Popa, auto- 7
tră, dar şi cei ce ne li manifestă-preocupare pentru LA PRODUCŢIA
vrează marfa, nu putem utilizarea cu maximum de rui unui dispozitiv dc 1
respecta aceste cerinţe. grijă a autocamioanelor şi FIZICA legat colacii de sîrmă, (
La C.A.P. Beriu o mare remorcilor. în faţa depozi Oamenii muncii de la care a dus la creşterea ■
cantitate de dovlecei n-a tului central din Orăştie întreprinderea de mate substanţială a produc
fost preluată multă vreme maşinile aşteaptă uneori riale de construcţii Deva- tivităţii muncii la aceas
deoarece, pe de o parte, Bîrcea, şi-au îndeplinit tă operaţie. (VASILE l
nu s-a făcut o severă sor TRAIAN BONDOR prevederile la producţia GRIGORAŞ, corespon- -
tare a produsului, iar, pe La ferma de marfă în proporţie dc 104,9 dent).
de altă parte, I.J.L.F. n-a coltarea vinetclor.
