Page 57 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 57
VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA!
A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEâ UŞESCli
|iUDEŢUL HUNEQOftBft]
ÎN REPUBLICĂ ZIMBABWE
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Sîmbătă, 16 iulie, la I-Ia- blicii Zimbabwe, împreună Elena Ceauşescu au parti
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C rare au continuat convor cu tovarăşa Sally Mugabe. cipat, sîmbătă, după în
birile oficiale dintre tova Noua rundă de convor cheierea convorbirilor, la
răşul Nicolae Ceauşescu, biri a fost consacrată exa un dineu oferit de tovară
secretar general al Parti minării unor aspecte im şul Robert Gabriel Muga
dului Comunist Român, portante privind extinderea be şi tovarăşa Sally Mu
Anul XXXV, nr. 7 988 DUMINICĂ, 17 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani preşedintele Republicii So şi aprofundarea colaboră gabe.
cialiste România, împreu rii dintre cele două parti T o v a r ă ş u l Nicolae
nă cu tovarăşa Elena de, ţări şi popoare în cele Ceauşescu şi tovarăşul Ro
Ceauşescu şi tovarăşul Ro- mai diverse domenii de bert Gabriel Mugabe au
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, bert Gabriel Mugabe, pre activitate. continuat schimburi de
şedintele Uniunii Naţionale ic păreri în probleme bilate
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. Africane din Zimbabwe, T o v a r ă ş u l Nicolae rale şi internaţionale de
primul ministru al Repu Ceauşescu şi tovarăşa interes reciproc.
şTdE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
VIZITAREA ORAŞULUI HARARE
reşti care prin amplasarea
l
Nicolae
o
T
a r ă ş u
v
P R O G R A M D E L U C R U M O B IL IZ A T O R varăşa Elena Ceauşescu au lui, în zona centrală a oraşu lor dincolo prin de alcătuirea
Ceauşescu, împreună cu to
tovarăşul
Nicolae
marginea
Ceauşescu şi tovarăşa Elena
oraşului,
fost invitaţi, în cursul di Ceauşescu au străbătut pe lor, evidenţiază contraste
P E N T R U T O Ţ I O A M E N II M U N C II mineţii de sîmbătă, să vi jos principalele artere. Nu le exploatării colonialiste,
capitala
ziteze
Republicii
ale unui trecut marcat de
meroşi cetăţeni ai capita
discriminării
ra
Zimbabwe, oraşul Harare.
lei, aflaţi pe stradă la a-
politica
Vizita a reprezentat un ceastă oră, lucrătorii de la siale.
prilej pentru a cunoaşte în magazine şi instituţii si A fost vizitată, de ase
Tripla calitate a responsabilităţii muncitoreşti deaproape înfăţişarea celui tuate aici, au făcut o caldă menea, rezervaţia zoologi
mai important centru poli manifestare de simpatie că, organizată pentru a
distinşilor oaspeţi. proteja exemplare repre
Unul dintre colectivele ' cinile ce le revin în tripla N-a fost nevoie să in tic, economic şi social al Au fost în acelaşi timp zentative din fauna afri
în care hotărîrile Plenarei lor calitate de proprietari, sistăm prea mult pentru a ţării. vizitate cartierele muncito cană.
C.C. al P.C.R. din iunie producători şi beneficiari afla argumentele palpabi • _ • • — • _ 9 _ O —
a.c., cu privire la aplica ai mijloacelor de produc le ale afirmaţiilor anteri
rea fermă a principiilor ţie. oare. De cum păşeşti în Constructorii noii hidro
autoconducerii muncitoreşti — într-adevăr, cei de la halele de fabricaţie, îţi dai centrale de ia Riu Mare-
şi autogestiunii, perfecţio b.c.a. au multă iniţiativă seama că spiritul gospodă teferi Retezat depun eforturi
narea mecanismului econo- — subliniau Rodica Some- resc, ordinea şi disciplina i Xţ£..r%wy, \ susţinute pentru edifica
mico-financiar şi a siste şean, secretar adjunct al fac casă bună cu hărnicia rea cit mai rapidă a a-
mului de retribuire a mun comitetului de partid al în şi responsabilitatea în ccstui important obiectiv.
cii au avut un larg ecou treprinderii şi inginerul muncă. De-a lungul între în imagine un aspect
este cel al secţiei b.c.a. din Vasile Beşleagă, şeful ser gului flux tehnologic de muncă de Ia baraj.
cadrul întreprinderii de viciului producţie —, ştiu o eurăţen’e exemplara.
materiale de construcţii să se gospodărească bine, — A fost mai greu la % 7. "/< #
Bîrcea. Firesc, deoarece caută şi aplică mereu noul început — spune inginerul
aici, de mai multă vreme în producţie, îşi moderni Constantin Bălăci, şeful
comuniştii, toţi oamenii zează prin forţe proprii
muncii îşi exercită nemij tehnologiile de lucru şi MIRCEA LEPĂDATU
locit, cu răspundere şi dă obţin constant rezultate bu
ruire, prerogativele şi sar- ne în activitate. (Continuare în pag. a 2-a)
>1983
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Cu forţe unite realizam o agricultură,
La sscsnşui griului - mobilizare
intensivă, de mare randament
susţnutâ pentru strîngerea ia tmp Anii ce s-au scurs de la cialiste România — ne spu rul şef al Consiliului unic
Congresul al IX-lea al nea Leorean Lucoi, pre agroindustrial Orăştie, spu
şi tară pierderi a recoltei! Partidului Comunist Ro şedintele Consiliului unic nea : UN SUCCES AL
agroindustrial
Orăştie.
în
mân — denumiţi, pe bună
— Acţionînd pentru în
dreptate, anii cei mai fer perioada ce a trecut de la făptuirea noii revoluţii a- MINERILOR DE LA BARZA
întreaga activitate a lu tă, iar la fondul de stat tili din istoria contempo Congresul al IX-lea al grare iniţiată de tovarăşul za Minerii de la I.M. Bar
înregistrat,
au
recent,
crătorilor ogoarelor din u- s-au livrat aproape 1200 rană a patriei noastre — partidului, unităţile agrico Nicolae Ceauşescu, s-au un remarcabil succes în
nităţile Consiliului unic â- tone de grîu. au fost am de puternic le din Consiliul unic agro obţinut producţii tot mai activitate, pe care îl dedică
groindustrial Simeria, des- Aflaţi permanent în la avînt în agricultura româ industrial Orăştie şi-au mari. în 1983, de pildă, am aniversării a 18 ani do
IX-lea
Congresul
făşurîndu-se în spiritul o- nuri, specialiştii de la uni nească integrată- deplin în dezvoltat continuu baza la partidului şl al sărbăto
al
unităţi
rientărilor şi indicaţiilor tăţi şi cei de la consiliul profundul şi amplul pro tehnico-materială sporin- avut realizat agricole care rii de Ia 23 August.
de
producţii
au
cuprinse în cuvîntarea se unic, împreună cu cei de ces al făuririi societăţii du-şi, totodată, contribuţia Mobillzîndu-sc exemplar în
cretarului general al parti la direcţia agricolă, stabi socialiste multilateral dez la asigurarea autoaprovizio- orz de peste 5 000 kg la muncă, echipele de mineri
dului, tovarăşul Nicolae lesc unităţile, solele şi par voltate şi înaintării spre hectar, depăşindu-şi astfel care realizează tunelul
al
viitoarei
principal
ex
Ceauşescu, la plenara C.C. celele pe care se poate lu comunism. nării teritoriale. Pe lîngă prevederile planului. La ploatări cuprifere din Va
al P.C.R. din 29—30 iunie cra la seceriş. Combinele construcţia unui complex grîu — deşi campania de lea Arsului au reuşit să
a.c., are ca obiectiv cen au fost deplasate operativ — Tot ceea ce s-a înfăp pentru îngrăşarea a peste recoltare nu s-a încheiat străpungă cel în mai termenul
dificil
planificat
tral strîngerea la timp şi de la o unitate la alta, în tuit în aceşti ani în toate 10 000 taurine, s-au extins — estimăm, de asemenea, tronson subteran, de 1300
fără pierderi a recoltei. în raport de starea lanurilor. domeniile .vieţii economi- şi modernizat capacităţile o producţie bună. Porum m. Realizarea, la caro au
minerii
Mircea
toate unităţile, deşi ploi Astfel, combinele de la co-sociale, inclusiv în agri de producţie ale întreprin bul şi cartofii au o dez | contribuit Constantin Salaho-
Matei,
le au îngreunat şi chiar au C.A.P. Bobîlna au fost di cultură, sînt indisolubil le derii pentru creşterea por voltare viguroasă, promi- ru, Traian Crlstea, Con
întrerupt secerişul, se ac rijate la C.A.P. Simeria. gate de munca şi activita cilor, s-a construit un com lînd o recoltă bogată. în stantin Tapalagă, Pavel
Gherman,
maiştrii
Ioan
ţionează pentru a folosi Aici, prin eforturile comu tea celui ce a condus şi plex intercooperatist pentru zootehnie efectivele de a- Raţ, Constantin Holda, Ioan
din plin orice oră bună de ne ale combinerilor Pavel conduce cu înţelepciune şi vaci cu lapte, s-a trecut niinale au crescut şi cresc Banciu, Romulus ■Turc.'u
lucru în cîmp. Aşa se face Vinerean, Viorel Chiş, Ti- clarviziune revoluţionară la modernizarea pomicul- continuu ca şi producţia Ioan Botar şi tehnicienii
că pînă acum s-a strîns beriu Pantis, Viorel Raţ, partidul şi ţara, tovarăşul turii şi a fermelor zooteh animalieră. Ca urmare, în topografi Ovidiu Gcorges-
cu şi Marin Fiiip, va asi
grîul de pe mai bine de N. BADIU Nicolae Ceauşescu, secre nice ale cooperativelor a- TRAIAN BONDOR gura devansarea punerii
500 ha, adică peste' 50 la tarul general al partidului, gricole. în exploatare a zăcămin-
sută din suprafaţa cultiva- (Continuare în pag. a 2-a) preşedintele Republicii So- Nicolae Crăciun, ingine- (Continuare in pag. o 2-a) tului cuprifer din zona a-
mintită.
ECONOMII MATERIALE
Personalul muncitor din
cadrul Uzinei nr. 5 — re
paraţii şi piese de schimb
a Combinatului siderurgic
Hunedoara acţionează stă
ruitor, în spiritul hotări-
rilor şi măsurilor adopta
te de recenta plenară a
C.C. al P.C.R.. punînd un
accent deosebit r>o gospo
dărirea ni folosirea raţio
nală a materialelor, com
bustibilului si energici. în
paralel cu strădaniile oen-
tru îndeplinirea prevederi-
j lor dc pian la activitatea
de ror>nretl ? . «-.«rnenii mun
cii din atelierele uzinei —
! de la mecanică T si n, de
i la fomă, turnătorie si con
strucţii metalice — au re
dus consumurile materiale,
în perioada rare a tre
cut de la începutul anului,
cu peste 1,3 milioane lei.
în aceeaşi perioadă au
fost colectate 000 tone fier
vechi, 10 tone cupru, 20
tone bronz, n tonă alu
miniu, alte materiale rc-
folosibMe, n T n«iiie Grig- ’ iŞ,
corespondent).
