Page 58 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 58
pag DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 9Ff~
Împlinirile CAMPANIA AGRICOIÂ DE VARA
satului
Cu forţe unite realizăm o agricultură Acum, cînd arşiţa verii La secerişul griului— DUMIKICA
atinge apogeul şi ne cu 8,00Tclevacai
8.30 Almanah
intensivă, de mare randament! prinde peste umeri ca un 9,00 De straj
fast
briu
am
fierbinte,
9.30 Bucuriile
martor la vrednicia şi e- mobilizare susţinută 10,00 Viaţa sal
(Urmare din pag 1) sînt noi sau renovate în tarea acestei importante 11,45 Lumea ci
ultimii ani; oamenii au mo ramuri a economiei naţio fortul cooperatorilor din 13.00 Album ti
satul Boz in strîngerea
prezent livrăm 7 000 1 lap bilă modernă, covoare, te nale. Chiar anul acesta, ca (Urmare din pag. 1} venit în ajutor 8 combine 18,10 Secvenţe
te pe zi. levizoare. Avem în comu să dau un exemplu, am boabelor de aur ale spi de lă S.M.A. Haţeg. Prin 18,40 Micul c
cei mici
— Perioada trecută de nă un mare număr de auto primit un tip nou de com celor de grîu. Mi-a fost Nicolae Ştefan, Victor şi eforturile mecanizatorilor 19.00 Telcjurna
la Congresul al IX-lea al turisme. Profunde transfor bină de mare randament, dată bucuria să constat Nicolae Bolea, s-a reuşit să Aurel Oprea,- Ioan Seche- 19,20 Steaua fi
partidului se caracterizează mări s-au petrecut şi în C. 14, cu care am efectuat că aproape toată sufla fie strînsă recolta de pe 130 leanu, Iosif Lorincz, Anton misiunc-c u
muzică
prin mutaţii profunde şi în modul de gîndire al oame recoltarea orzului în foar rea s-a mutat acolo in ha din 205 şi să se livre Ciocan, Victor Vasiu, Pe 20,10 Telecincn
calitatea vieţii oamenilor — nilor. te scurt timp. Din Progra ţarină, acolo unde truda ze la fondul de stat peste tru Popescu, Ioan Nicolaes- ciul „M
şi hărnicia se măsoară in
rc
opina Liviu Cranciova, pri . Petru Dur, mecanizator mul naţional cu privire la piine nouă, intr-o produc 300 tone grîu. cu, Andrei Constantin, Ioan Preţul pe
mieră
Mibăilescu şi alţii, s-a reu
în holdele de grîu ale
marul comunei Turdaş. la secţia din Beriu a S.M.A. obţinerea unor producţii ţie ce se anunţă toarte C.A.P. Sîntandrei, alături şit să se secere grîul de pe 21,30 Varietăţi
Muncind atît în industrie Orăştie, ne spunea : agricole sigure şi stabile, bună. M-am bucurat şi de combinerii localnici Vin- aproape 90 ha din 170 ha, 22,00 Telcjurna
22,20Avanprcn
cît şi în agricultură, oame — Lucrez de mulţi ani care a fost elaborat din cînd am auzit că mecani tilă Gheorghe, Pavel Cuti- iar la baza de recepţie
nii cîştigă bine, au un trai în domeniul mecanizării iniţiativa şi cu contribuţia zatorii Viorel Jurca, Eu LUNI, l:
îmbelşugat. în anii de cînd agriculturii şi sînt marto hotărîtoare a secretarului gen Mirza şi Ioan Cozma
în fruntea partidului şi sta rul efortului făcut de parti general al partidului, am au iost printre primii din 15.00 Telex
15,05 Emisiune
tului se află tovarăşul dul şi statul nostru în anii inţeles că în faţa mecani judeţ care au 'intrat cu maghiară
Nicolae Ceauşescu, viaţa socialismului, şi mai ales zatorilor şi cooperatorilor, combinele in lanurile de 17,50 1 001 de
în perioada de cînd în 20.00 Tclejurnp
oamenilor Turdaşului a în a tuturor oamenilor mun griu. 20,20A patriei
fruntea partidului şi statu
Faptele
din
cotidiene
florit continuu. Peste 50 la lui se află tovarăşul Nicolae cii din agricultură stau sar cimp sint mult mai bo Cîntecc ş
dicate s
sută din casele comunei Ceauşescu, pentru dezvol- cini deosebit de mobiliza gate; este la ordinea zi ţionale
toare pe linia sporirii con 20,30 Panorami
tinue a producţiei la hec lei şi cositul furajelor şi Epo>;a ii
niri
tar. Ca mecanizator îmi depozitarea acestora. Cert 21,00 Tezaur f
Tripla calitate a voi aduce întreaga contri este că peste tot munca 21,30 Curier c<
buţie, împreună cu cole se transformă in realizări. 21,40 Roman f
Împlinirile satului sint viitoarea
sodul 1.
responsabilităţii muncitoreşti gii mei, la transpunerea în multe şi diverse. Pentru 22,30 Telcjurna
viaţă a obiectivelor cuprin
se în acest program, care că şi satul Boz a cunos
frumoase
cut
şi
reale
(Urmare din pag. 1) calitativ la operaţia res reprezintă cea mai impor- transformări, şi-a pus hai
pectivă. tantă lucrare realizată în na esteticului şi a lucru ItAPI
secţiei — dar pînă la urmă O altă. sarcină importan ţara noastră pînă acum.
oamenii noştri au înţeles tă ce stă în faţa organiza lui bine făcut. Sint as BUCUREŞTI
tăzi aici, ca pretutindeni,
că ordinea, curăţenia, buna ţiilor de partid, a colecti zeci şi zeci de case noi, C.A.P. Dobra. Nicolae Lun gu aflat la descărcarea griului tualitatea in {
gospodărire sînt elemente velor de oameni ai muncii frumos mobilate şi între din buncărul combinei în reni orea ce îl va duce la magazii. 8.00 Radiopro
lor; r Mae
de primă importanţă în în actuala etapă este cea ţinute. Porţi şi garduri Cal. , y.
munca noastră, chiar dacă de înnoire şi modernizare n o t a trainice, multe autoturis taţi ş. h
toate peni.
sîntenx -p -unitate de mate a tehnologiilor de lucru, me şi aparate de uz cas niş, Ioan Tiliban şi Ioan s-au predat în jur de 300 diojurnal; 13,1!
riale de construcţii. Au în de asimilare a pieselor de ESTE VORBA DESPRE nic şi iamilial, pentru u- Moldovan, lucrau la sece tone grîu. trările orches
ţeles că ele au influenţă schimb si subansamblelor şurarea muncii. De cite rişul griului şi combinerii Inginerul şef al C.A.P. zică uşoară a
;
directă asupra procesului provenite din import. Cum EDUCAŢIE... ori merg in sat, stau de Marin Ştefan, Gheorghe Rapoltu Mare, Cornel Tă- ziunii; 13,30
clorice; 14,00
au acţionat oamenii mun Fulea, Constantin Colones- răpoancă, i-a evidenţiat pe
de producţie, asupra ran Nc aflăm în autobuzul vorbă cu oameni de dife Nicolae Gligor, Adam Io- 14,30 Virste a 14,
românesc;
damentului fiecărui munci cii din secţia b.c.a. la a- 31 HD 3595, care circula pe rite virste şi simt adeziu cu, Liviu Danilescu, Ma niţă şi Ioan Gordea, com- promenadă; )
cest capitol ?
tor, asupra realizării ritmi ruta Brad—Deva (şl re nea şi fericirea ce o ma rin Crişan şi alţii veniţi binerî, care îşi fac pe de artelor; 10,00
ce a planului. Am perse — Pulberea de aluminiu tur), supraîncărcat cu că nifestă pentru acest timp. din zona Haţegului. Ingine plin datoria. în zilele pli ştiri; 18,05 Aln
verat la acest capitol, du- este una din componentele lători. Învăţătorul pensionar Pe rul şef Mihai Popescu şi ne, ei recoltează cîte 17.00 Radiomag.
lor; 17,30 Dive
eînd, cu sprijinul comu principale ale amestecului Oameni în vîrstă de 80—70 tru Curcă m-a chemat Vasile Pienar, şeful secţiei 18 ha. Activitatea lor de cloric; 18,00
niştilor, o adevărată cam pentru producerea b.c.a. Pî de ani au fost nevoiţi, în să-mi arate căminul cul de mecanizare, se ocupă pînă acum se concretizea ştiri; 18,05 Puii
panie de conştientizare a nă nu de mult se aducea aceste condiţii, să stea în tural, să văd cum este în de buna organizare a mun ză în cele aproape 70 ha Muzicotcca i
20.00 RadiojiuSŢ
întregului colectiv. Este din import. Colectivul de picioare pe intervalul din treţinut şi gospodărit, gră cii la combine, iar pre tcce, amintiri,
la laboratorul C.T.C. al şedintele unităţii, Aronim de grîu secerate din 150, cu Tudor Gh,
nevoie de ordine desăvîr- secţiei — relevă inginerul tre scaune. Florin Jurca, dina şi mai ales Împrej Ocoş, împreună cu briga precum şi în cele 150 tone Turneul mcloi
şită, de bună gospodărire, Constantin Bălăci — a rea elev în clasa a Vl-a a muirea lăcută recent. N-a diera Sidonia Munteanul, grîu predate la bazele de Radiojurnal; 2
de întreţinerea utilajelor lizat o nouă reţetă de tur Liceului „Avram Iancu" şi uitat să-mi spună că răspund de transportul re recepţie, în zecile de tone mic sportiv ;
în perfectă stare de func nare, pe baza pulberilor surioara lui, Venera, stă ,,plopii aceia au fost plan coltei, de asigurarea hranei de paie transportate şi de dc dans; 23,0(
ştiri; 23,30—5,(1
ţionare, de curăţenie exem de aluminiu fabricate la noi teau tolăniţi pe scaune, sub taţi in urmă cu 25 de pentru mecanizatori în pozitate la ferma zooteh muzical.
plară ! Cine să ne-o facă, în ţară, renunţîndu-se total oblăduirea grijuliei lor ani“. Un om neobosit cîmp. Aici s-a reuşit ca nică. Bine şi cu spor se
dacă nu noi, cei care sîn- la cele de import şi scutind bunici ? ! pentru obştea unde tră pînă în prezent să se strîn- munceşte şi la C.A.P. Tîm-
tem proprietarii acestor Oare nu puteau ceda ieşte, implicat cu întrea gă recolta de pe mai bine pa, unde Emilia® Dara,
utilaje, noi cei care pro astfel întreprinderea şi sta aceşti copii locul celor ga fiinţă in Împlinirile de 100 ha din 267 şi să Ioan Aruncuteanu şi Ioan INEftl
ducem cu ele şi benefi tul de un însemnat efort vârstnici ? E vorba aici, materiale şi spirituale ale se predea la fondul de Dobra au reuşit ca din cele
valutar.
ciem de pe urma produse evident, despre educaţie. satului. stat peste 300 tone grîu. 150 ha grîu, să secere mai DEVA : înt
lor noastre. Mai aflăm că tot prin MIRON Ţ. La C.A.P. Băcia au mai bine de 60 ha. (Patria) - Se et
forţe proprii aici a fost a- HUNE
Odată întronat în rîn- pe £ro. .i de
dul colectivului spiritul de similată şi instalaţia hi riile 1-11 (Fiat
ordine şi bună gospodări draulică de la podurile ru narii (Siderurg
re, oamenii au început să lante, care era adusă tot nul Miliard (A
ircmt Rp
privească cu mai multă a- din import. Proiectată şi Mntolnl rootcii J l d l l l „ U u \/p“ P fnQ j- rtaf în fnln^intă tarea (Constru
l I i i IUiUOm|u
l U O
V d d I U 5
realizată în secţia respec
tenţie la rezultatele mun nULuiUS luoldl TROŞANI: Mc
cii lor. Sîntem beneficiari tivă de inginerul Ilie Mo-
torga şi muncitorii Ioan ristic al judeţului, se regă seriile I-II (Ui
ai produselor pe care le e- Opriţoiu, Laurenţiu Băş- sesc eforturile a numeroşi periculos (7
xecutăm. în apartamentele tean, Gligor Cor, Emiliân oameni din cadrul Şantie LUPENI: M
in care locuim este în Barna, Teodor Mihacea şi rului nr. 1 al T.C.H. — din (Cultural); NT
globată şi munca noastră. alţii, ea s-a dovedit supe lotul condus de Avram To- capătul liniei (
Dar produsele pe care le rioară celor importate. De muş şi maiştrii Szegedy LONEA: Bulct:
executăm nu sînt întot curînd, asemenea instalaţii Horst şi Petru Pătăşan ; ieşti (Minerul)
deauna de cea mai bună au fost solicitate chiar la Şantierului nr. 6 - Moise SA; Abba (M
calitate. Iar în documen export, primele trei dintre Tomuş, maistru instalaţii e- URICAN1 : In
tele şi hotărârile Conferin ele fiind deja livrate unor lectrice şi echipa lui Ni (Retezatul); 1
ţei Naţionale a partidului, parteneri externi. colae Ţoc; zugravii Covaci dromul — serii
în chemările şi îndemnuri Un olt exemplu edifica Nicolae, Ion Rusu, Petru ua roşie) ;
le adresate clasei munci tor a! responsabilităţii cu Bădilâ, mozaicarii din sub- ZA : Poliţistu
toare de tovarăşul Nicolae care comuniştii, toţi oame ordinea lui Ion Pîrvu, in (Minerul); OR.
Ceauşescu este subliniată nii muncii din acest des stalatorii sanitari conduşi de felul, aurul ,ş
,'U acuitate necesitatea creş toinic colectiv acţionează maistrul Ilie Arşanu şi şeful (Patria); Pilot
terii calităţii produselor. si-şi susţin prin fa.pte tri de echipă Gheorghe Viz- unu (Flacăra):
— Am căutat mai întâi pla lor calitate de proprie doagă. De la I.P.L., tehni BAI: Sfinx ((
să vedem — relevă ingi tari, producători şi benefi cianul Sabin Şuba şi mais tură); HAj'E
nera Delia dorian, şefa la ciari, ne este dat de rea trul loan David au coordo urs (Dacia);
boratorului C.T.C. al secţiei litatea că la această oră nat lucrările de tîmplărie gel;, merge n
— în care puncte ale pro în secţia b.c.a. nu mai ră- - adevărată mîndrie a co CALAN : Pâdi
cesului tehnologic există mîn deşeuri. Totul se re lectivului acestei întreprin (Casa de cult
probleme care grevează a- cuperează şi se reintrodu deri, RIA : Urgia
supra calităţii produselor. ce în fabricaţie, cu ajuto Finisarea, pregătirea pen ILIA: In spaţi
Cele mai mari necazuri le rul a două instalaţii con tru inaugurare, inglobînd GHELARI: Si
aveam Ia maşina de sec cepute şi realizate integral La circa cinci luni de la tanţi de la I.P.H., condus reuşit să înglobeze o im zile şi nopţi, au concentrat nerul).
ţionat b.c.a. şi la sectorul în cadrul secţiej. intrarea în circuitul turistic de arhitectul Cornel Flo- presionantă capacitate de eforturile întregului perso
de ambalare-depozitare. Au în îiţţheiere mai subli a Complexului Sîntămăria- rea destinat turismului mobilizare şi măiestrie în nal al O.J.T., beneficiarul
fost căutate soluţii şi, cu niem că' realizările aminti Orlea, zestrea dotărilor intern şi internaţional, dis ridicarea acestui edificiu. acestui frumos, modern, util V
ajutorul muncitorilor Ioan te au condus 'la economi specifice reţelei Oficiului pune de 255 de locuri de Executat de şantierele 1 şi şi funcţional complex turis % RESVI
Posa, lona Dobrotă şi loan sirea anuală a 4 milioane judeţean de turism se îm cazare în camere de două 6 ale T.C.H., hotelul „Deva" tic.
Bucur, am realizai un nou lei, economisire ce se re bogăţeşte cu un nou o- paturi, în condiţii de con concentrează şi munca u- O nouă emblemă - ,.H.R. Timpul prol
sistem de întindere a sîr- flectă direct în costurile de biectiv. Ieri a avut loc inau fort categoria IA, de un nor colective din cadru! Deva" - se va impune în azi, 17 iulie 1!
melor. Urmarea ? Nu mai producţie şi beneficiile oa gurarea hotelului-restaurant restaurant cu 200 locuri, I.P.L. - secţia Haţeg, fur- turism prin eforturile atitor călduroasă. c
riabil. tem pi
avem probleme de ordin menilor muncii. „Deva" - edificiu de im cramă, braserie, -cofetărie, nizoarea mobilierului, Ate oameni care s-au străduit dupâ-amiaza,
portanţă turistică şi social- bar de zi, bar „Fernina", lierul Deva, timplâria inte să materializeze acesi o- voi cădea pic
edilitară deosebită, care trei terase, coafură şi fri rioară decorativă, precum biectiv - expresie elocven ter de aversă
semnala dese
IMPORTANTE CANTITĂŢI DE LEGUME sporeşte frumuseţea şi mo zerie, punct de schimb va şi colaborarea altor secţii tă a grijii şi preocupării trlce. Vinlul v;
Sil ZARZAVATURI ÎN UNITĂŢILE C.L.F. dernitatea urbanistică, în lutar, magazin „Shop". şi ateliere ale întreprinde organelor judeţene şi mu iu moderat, dii
continuă ascensiune, a mu rii. De asemenea, „Marmu Temperaturile
Prin unităţile sale. l.J.L.F. a pus la dispoziţia cetăţenilor Transpus de pe planşeta nicipale de partid şi de fi cuprinse în
din municipiile şi oraşele judeţului nostru, numai ieri, 18 iu nicipiului Deva. proiectanţilor în operă, ho ra" Simeria face din nou stat pentru împlinirea tot grade, iar <
lie. 45 tone roşii, 25 tone ceapa, peste 20 tone castraveţi, Noul complex *- operă telul „Deva" concretizează dovada calităţii producţiei mai accentuată a dezvoltă între 20 şi Ol
15 l.one dovlecei, 10 tone rădăeinoase. 15 tone fasole verde, şi muncii oamenilot săi. lat, dimineaţa
7 tone gulii, precum şi 25 tone piersici, 15 tone mere, arhitectonică care face cin eforturile unor colective de rii urbanistice a Devei. ce ceaţa. (M
10 tone prune, alte cantităţi de legume, zarzavaturi şi fructe. ste colectivului de proiec muncă din judeţ, care au Aici, în noul obiectiv tu NICOLAE STANCIU serviciu Liana