Page 59 - Drumul_socialismului_1983_07

miNICĂ, 17 IULIE 1983 pag. 3

EXPOZIŢII ÎNTREPRINDEREA DE PREPARARE
IUNE
A CĂRBUNELUI VALEA JIULUI
â • UN VEKilABIL PETROŞANI
IULIE
ACT DE CULTURA. Î N C A D R E A Z Ă
ieolară Casa de cultură a mu­
miliel nicipiului Hunedoara © manevranţi de vagoane la secţia de pre­
atriei găzduieşte expoziţia de
:icU parare Petrila, secţia de preparare
pictură şi grafică a pro­
-r fesorului localnic Ioan Corceşti şi Uzina de preparare Lupeni.
ical Herman. Lucrările sur­
ienc
pentru prind prin atenţia pe
care autorul o acordă
mme. E- ţ a r ă ' bleţe. Cu toţii ne tragem în primul rînd metafo­
rs de L din ţărani. A nu te trage rei. Se remarcă folosi­
din ţărani înseamnă a nu rea albastrului şi a va­ ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ HUNEDOARA
a. Ci- te trage din ţară. Unii insă lorilor de gri care de­
aetori". A început vacanţa mare. eroii neamului. Intr-un cu- vor s-o uite. N-au decit ; cu sediul în Teliuc, str. Minei, nr. 42
i. Pre- Copiii de ia oraş migrează vînt, de cind s-au ivit pe vin nişte metafore de-
i paguba nu va li nicidecum semnînd de fapt atitu­ Recrutează absolvenţi a 10 clase - băieţi -
iicale „la ţară". E bine cit mai pămint, ei tot dau. Ei ştiu a ţăranilor. Din ţărani am dini existenţiale: un al­
Sport sini bunici „la ţară". /Aco­ de toate. Să lucreze pă­ coborit şi in ţărină ne vom pentru înscrierea la Şcoala profesională -
Tv. lo o început secerişul. Le­ mintul, să îngrijească pă­ întoarce, chiar dacă ne-am bastru celest contrastea­
gatul snopilor, căratul, im- durea, să crească prunci, ză cu griul, separind cu curs de zi - în meseria de :
JLIE tocit pingelele de-a lungul rigoare un spaţiu inte­
blâtitul. Sudoarea brobo- să cioplească lemnul, să bulevardelor. Cine a uitat-o rior. Acolo unde auto­ © MINER
neşte frunţile, se scurge ridice case, să feasă, să nu-i decit o biată frunză-n
limba de-a lungul spinărilor. Su­ facă oale şi ulcele, să se vint. rul realizează tablouri Durata şcolarizării - un an şi jumătate.
doarea sfintă fără de care facă oale şi ulcele. Numele de natură, se poate re­ Pe perioada şcolarizării se acordă cazare,
marca
des-substanţiali-
plămada plinii nu s-ar le­ lor vine de la acela al ţă­ Mă socotesc un privile­
ştire, ga. Fără de care piinea rii. Sau poate numele ţării giat că am incă rude „la zarea realului, ochiul a- masă şi bursă pe bază de contract, după ab­
rsuri de- ţară", că mai am neamuri ten.t al pictorului î-ncer-
torii na- nici n-ar fi. La piaţă, o vine de la numele lor. Nu printre ţăranii vii. Sint min- cînd de fapt să propu­ solvire asigurîndu-se locuri de muncă la I. M.
gospodină aprigă, obseda­
-on ornic, tă să nu iasă in pagubă, dru de ei, ii iubesc şi tră­ nă un model interior al Hunedoara.
npli- iesc cu perpetua remuşca- naturii. Portretele rea­
ridică braţele şi exclamă lizate de Ioan Herman înscrierile se fac pînă la 5 septembrie 1983.
re că ritmul aţii de solici­
cu năduf: „oh, ţăranii ăş­
rio tia /". Ea nu cunoaşte gus­ # PRIVELIŞTI atrag atenţia prin fap­
nesc tant al vieţii de azi nu-mi Relaţii suplimentare la telefon 13520, 13521,
on. „In îngăduie să-i cercetez mai tul că expresivitatea
ii“. Epi- tul sudorii in arşiţă, nu ştie des. De cite ori o fac insă, oamenilor nu este con­ interior 168.
cum se creşte şi cit ,mă- se mai ştie. Asta înseam­ cret determinată; ipos­
nincă o vacă şi n-a inco- nă insă că ei sint una cu regăsesc in ochii lor ace­ tazele temporare sint re­
voiat-o nicicînd durerea şa­ ţara. Nedespărţiţi, neputind eaşi calmă Înţelepciune, ca fuzate în favoarea per­
lelor după o zi de sapă. li giudiţi in afara ţării. şi cind şi-ar fi ales ca de­ manenţei. Metafora îşi.
Dar inalţă braţele plină In centrul oraşului, In viză versul Iul Eminescu : dezvăluie mai bine func­
de năduf: „oh, ţăranii forfota din faţa cinemato­ „Nu spera şi nu ai teamă". ţia sa în lucrările de ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIANŢI
1 7,00 Ac- ăştia!“. Ei, da, ţăranii grafului, un june lăţos şi Lingă ei mă simt mai o- grafică. Aş aminti în DEVA-CHIŞCĂDAGA
j minute; ăştia... vag nespălat ii arunca al­ crotit şl mai inţelept. acest sens remarcabila
iul sate- „Ţăranii trăiesc la ţară. tuia, ou suveran dispreţ: A Început vara şi unul organizează concurs pentru admiterea în şcoa­
Hllllîr v lucrare „Continuitate",
j-ţ- Ei muncesc pămintul". Mul­ „băi, fărane !“. Era convins dintre drumurile ei mă va în care ceea ce ţine de
tî, ' *5 te propoziţii din abecedar de superioritatea, de inte­ duce negreşit „la ţară". La la de maiştri mecanici curs seral.
K-, «a- am uitat, pe acestea insă ligenţa, de spiritul lui. Era toamnă, cind va fi să ne pura tehnică se subor­
i înregis- donează firesc unei vi­ Se primesc muncitori încadraţi în categorii­
de mu- nu. Li se pot adăuga şi al­ convins că prin această sin­ reintilnim sănătoşi, am să ziuni metaforice. Acelaşi
diotelevi- tele, la fel de fundamen­ gură vorbă — fărane I — vă spun dacă am regăsit limbaj metaforic indivi­ le 5, 6 şi 7, cu o vechime în producţie de cel
etăţi fol- tale: Ei dau piinea şi lap­ l-a şi strivit pe celălalt rn acolo aceeaşi străveche şi
a veselă; dualizează lucrarea „Ma­ puţin 8 ani şi calificaţi în una din meseriile :
şlagărului tele ţării. Ei dau muncito­ umilinţă. Nici nu-şl putea calmă 'înţelepciune, din nifest", în care artistul
Hesc de rii de la oraş. Ei dau căr­ imagina, nenorocitul, că, in care, de cind ne ştim, ne
Clubul turarii. Ei dau academicie­ suprema şi trista sa igno­ tragem cu toţii puterile. reinterpretează două © lăcătuş mecanic
deţin de motive, pasărea şi ino­
ih sonor; nii. Ei au dat temelia cul­ ranţă, i-a acordat de fapt cenţa copilului, repro- © mecanic maşini şi utilaje
ul femei- turii neamului. Ei au dat cel mai Înalt titlu de no­ RADU CIOBANU punîndu-le ca expresie
nent fol-
letin de a unei atitudini existen­ © prelucrători prin aşchiere
ate; 18,30 ţiale. Amintind şi ac­
eu toţi; centul care se pune pe
SO-V5 Cîn- © electromecanici
onfesiuni contrast, expoziţia lui
hc; 21,00 Ioan Herman este un
n; 22,00 Sîni camunist veritabil act de cultură, © maşinişti maşini speciale
Panora-
0 Muzică MIRCEA MOŢ
aletin de Sint comunist. Prin asta înţeleg A fi neiertător cu tine însuţi • reglor
•fon stop Să fiu mai om. Nesomnului dînd Cînd adevăru-o cere. A milita • SINCERITATEA
vama. concret MESAJULUI. Andrei ® mecanic motoare cu combustie internă
Sînt parte întru Marele întreg, în zilnicul şuvoi, pentru-omenie, - Murariu, profesor de de­
In toate revoluţia mă cheamă. Pentru triumfu-a tot ce este drept. sen de la Şcoala gene­
rală nr. 1 din Oţelu • mecanic construcţii de terasamente
A fi neliniştit spre tot ce-i bine Aşa-nţeleg să fiu. Lupt, deci exist! Roşu, membru al cena­
A fi adept al arderii totale Sînt om de bine, deci sînt clului de arte plastice • mecanic agricol
«cui alb In Idealul ţării, Stelei Sale comunist!
ie (A’-'-x; Reşiţa, a venit la Deva
1
itajf i Cc-a seînteiat din praguri carpatine. EUGEN EVU cu 22 de pînze şi a des­ • forjor
st — chis în holul casei de
) ; Tapi- cultură un univers al © termist-tratamentist
il); Dom- culorilor încărcat de
; Aştep- sinceritatea mesajului. © presator
rul); PE- Prin 22 de pînze în ulei
î vals — întunericul alb — mai mult de jumă­
a); Viraj tate realizate în cuţit — • metrolog
embrie) ; pictorul exprimă într-o
alb",
le vals ţie „întunericul de filme produc­ cromatică niciodată as­ © cazangiu
Trei,
Casei
a
\ft' La este un film cu reale valori pră, niciodată rece, spi­ înscrierile se fac la biroul P.I.R. al I.L. De
icaiărul); varsă dar rămîne cum ră- educative, avînd ca temă ritul locului de unde
le Bueu- ION HOREA mîne lumina în drapel şi în critica lucidă a obscurantis­ vine. Lirismul, sensibili­ va, pînă în data de 1 august 1983. j
cetate.
cu
Horea
mului sectelor, făcută eu ar­
scrie
Ion
Î1NINOA- acea unică claritate şi lim­ gumente ştiinţifice. „întune­ tatea, bogăţia soluţiilor Se primesc candidaţi şi de la alte unităţi, cu
âtoresc) ; pezire, cu acea dragoste ricul alb" impune cu vigoare plastice folosite în lu­
edu­
importantă.
ţa nopţii Un cintec de care te pătrunde ca o fla­ o idee maselor în Că spiritul crările celei de-a patra condiţia ca la data începerii cursurilor să fie
carea
iD : Sin- cără veşnică. Poetul simte concepţiilor ştiinţifice despre expoziţii personale ni-1 încadraţi în muncă la I.L. Deva.
unde
ajunge
acolo
-II (Slea- şi vede, „Oraşul cu dîmbul lume şi viaţă trebuie să fie recomandă pe Andrei
începe
JRABAR- dragoste pentru pietros/ oraşul cu şcoli în un proces continuu, o pre­ Murariu ca pe un talent Relaţii referitoare la actele necesare pentru
zenţă autoritară în viaţa so­
jhinionist cetate/ şi tîrgul cu lumea cială, pentru că nu se poate viguros. Rod al unei re­ înscriere, precum şi alte informaţii suplimen­
IE: Pro- de jos/ şi magicul tîrg de trece nepăsător pe lingă fe­ flecţii îndelungi asupra
bucate
poemele
în
Există
ardclenii Transilvania lui Ion Horea acea rază ce nomene izolate şi periferice, motivului, prin „Pei­ tare la biroul P.I.R. al unităţii, telefon 13140,
formula urcă din lutul străbun, acel ce poartă germenii unor con­ saj", „Clăi la mal", 13141, 13142 şi 17.483, interior 194 şi 195-
cum
incalculabile,
secinţe
EOAGIU- abur al satului transilvan, a sint cele prezentate în fil­ „Flori", „Pietroasa", „U~
de cul- Am luat această carte in locurilor pe unde „calcă mul lui Andrei Blaier. Bătrî- liţă din Bucova", „Uliţa
mîini cum aş lua un bueliet Moţii", pe unde curge Mu­
tim­
Oelii de de spice de griu sau un reşul, pe unde-i Dealul Fur­ na fanatică, ieşită din raţional, Mătrăgunei", „Sălaş",
secol
acestui
pul
VZ1: An- bulgăr de pămint peste care cii. Cităm din poemul „Din­ opacă la viaţa care o în­ „Zăvoi" ş.a., pictorul la­
s-a aşezat rouă dimineţii -tri­ tre furci“ : „Cine-mi dă au­
dcparle ; conjoară, e pradă uşoară să să se vadă lumea
umfătoare. De la acest titlu
nebună tulburător de frumos şi de rul în care/ Bat sfinte chi­ pentru propovăduitorul pre­ privită ca printr-un
puri la obirşii ?/ Tăcere ! De
bar­
şi
mincinoase
i; SI ME­ sincer şi pină la ultimul sub rluri clare/ Vin 'din a- ceptelor ale „Neîndurătorului". geam de casă ţărăneas­
bare
II urcşul) ; poem, Ion Horea dă exis­ dîncuri Agatirşii !/ Nu clă­ Trebuie să se întîmplc tra­ că — verdele, galbenul,
tenţă, lumină şi o frumuseţe
Lumina); tinaţi prin Detunate/ Trudi­ gedia — moartea absurdă a griul întîlnindu-se într-o
mai rar intilnitâ în cărţile
•nl. (Mi- de poezie Citind şi recitind tă umbră care suie/ De sub unicului fiu — ca bătrîna să caldă puritate. Ramele
c
tir-
prea
realizeze,
cind
mun­
Un
clătinate/
lămpaşe
poemele, sufletul se umple te sîngerat în cuie./ Prin cite ziu, consecinţele anacronis­ care încadrează lucră­
de o nesecată bucurie. Fie­ mului. rile (şi ele realizate de
care poem are puritatea sa, veacuri întrebară/ Aceleaşi Filmul lui Andrei Biaier autorul pînzelor) ridică
e ca un izvor cu apă rece ^fluiere nebune/ Bătute-n (scenarist şi regizor) polemi­
cercuri şi ciubară/, Dc-i slo­ valoarea expoziţiei, cro­
şi bună. Dorul „de ţara tran­ zează vehement cu misticis­
silvană şi de ţăranii ei bă- bod jalea să-şi mal sune ?/ mul, îl condamnă in nume­ matica acestora integrîn-
trîni“ este atît de mare in­ Porumbul măsurat în cupe/ le luminii, dar tonul este a- du-se sensibil în unita­
l pentru cit parcă vezi inima poetului pinspre mai Cimpia Transilvană/ cela al maximei obiectivităţi, tea, în fluxul de culori PIERDERE
să
astupe/
Parcă
curge
Vreme cum se deschide şi scrie pe or tocmai acest ton ii fe­ al pînzelor. Marea sin­ • Pierdut legitimaţie de
eerul va- coala imaculată acest „Cin- In asfinţiri cereasca rană". reşte de orice iz moraliza­ ceritate a creaţiei, liris­ serviciu, pe numele .Tinar Ma­
noros lec tîrziu". „Dar nu-i o a- Dar cite poeme antologice tor. Folosind inteligent teh­ fia, eliberată de C.S. Hune­
nd izolat măgire vană/ cind, peste nu se pot reproduce. „La nica contrapunctului, filmul mul şi liniştea pe care doara. O declar nulă. (C. 10)
spectatori
:u carae- toate, mai îngini;/ mi-e dor rîpa morii", „Femeia singu­ invită masa de sporită, la le degajă pînzele lui
la
responsabilitate
li se vor de ţara transilvană/ şi de ră", „De sub sigilii", „Ho­ Andrei Murariu, elegan­ COMEMORARE
iri elec- ţăranii ei bătrîni !/ Voi spu­ tar", „Arma", „Eram eu, ori atitudine fermă faţă de acti­ ţa -liniei cromatice . ne DIVERSE
lila slab, ne timpului să steie/ sălba­ vitatea nocivă a sectelor. A-
d şi vest. tic o să-l mal implor !/ aco­ poate...". Acest cintec de lăturide Emanoil Petruţ, dezvăluie sensibilitatea o La împlinirea unui an,
nime vor lo unde mai scinteie/ un fir dragoste pentru Transilva­ Gheorghe Dinică şi Carmen unui ai'tist a cărui ex­ • Ing. Suciu Sever mulţu­ la 18 iulie, de la trecerea
H şi 19 de foc în vatra lor 11 . Sune­ nia merită să stea lingă Calin, „întunericul alb" pri­ poziţie este „ca un iz­ meşte colegilor şi colectivu­ neaşteptată in nefiinţă a
maxime tul dulce, acea dorinţă fier­ lejuieşte o revelatoare reîn- lui ' de la I.P.E.G., care au bunului meu frate, Mar­
adc. lzo- binte se revarsă continuu cele mai frumoase cărţi ale tilnire cu o mare actriţă : vor de apă rece după o fost alături de el in marea tin Nicolae (Niculiţă), pios
ră produ- poeziei române. Silvia Ghelanl zi de muncă". durere prilejuită de decesul omagiu pentru tinereţea sa
Droiog de ca un ecou dintr-un corn LUCIA LICIU curmată atît de timpuriu.
ţuriga). de aur al timpului. Se re­ MIRON ŢIC AL. COVACI celui caro a fost iubitul său Martin. (C. 8)
_________ tată. (1201)