Page 6 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 6
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NF
Ritmuri intense de lucru la furnalul
nr. 9, aflat în reparaţie capitală
11.00 Tele
Furnalul nr. 9 de la — Evident. Recuperăm nalizare lucrările la demo 11.05 Şcoa
11,25 Film
Combinatul siderurgic Hu importante cantităţi de larea zidăriei interioare. din
nedoara, cu un volum util blocuri carbonice, cără Maistrul principal pe plat 12.05 Noi
de 1 000 mc, a intrat în mizi, instalaţii electrice, formă, Liviu Jucos, apre 12.20 Ora
13.00 La s
reparaţie capitală. Locui robineţi, elemente de la cia că ritmurile de muncă nu i
furnaliştilor, aureolaţi pînă aparatul de încărcare (60 sînt bune, oamenii — har 17.30 Burii
voltă
acum, noapte şi zi, de la sută), guri de vînt etc. nici : „Totul a decurs 17,10 lunii
jerbele şarjelor scînteie- Din partea beneficiaru normal. Ceva mai greu a nirne
toare, a fost luat de către lui — secţia a Il-a fur fost cu aşa zisul „urs“ 18.00 Tele:
constructori. Ludvig Mu- nale — am discutat cu (fonta solidificată rămasă 18.15 Pâst
datir
dreţchi, inginer şef coor inginerul Nicoară Bujor. deasupra ultimelor rînduri 19,50 1 001
donator al lucrărilor ce se — Operaţiile ce se exe de blocuri carbonice). Dar 20.00 Tele.
execută aici, din partea cută sînt deosebit de im Alexandru Szilagyi, Filaret 20.20 La i
nă (
l.C.S. Hunedoara, ne-a portante pentru buna Harabagiu, Ioan Mariş, Tra- 20.30 Tele.
spus : funcţionare a instalaţiilor, ian Ghilă, toan Munduca 20,55 Film
— Intr-un timp scurt — mai ales cele de moderni Grigore Călin, Ioan Pădu- vard
100 de zile — avem de zare. în cazul de faţă raru, Ioan Ciubotaru, Au 21,35 Tele
* Sj
efectuat un număr foarte se va înlocui actualul sis- rel Bobar, Ioan Tudor, 21.15 Cu
mare de lucrări. Sîntem Viorel Herinean — maiştri masi
sprijiniţi însă îndeaproape C.S. HUNEDOARA şi prim topitori — buni I.L. Chişcădaga. Camera de comandă centrală. în foto: electricianul Ioan luga şi o- 23.00 Noct
de beneficiar, de specia meseriaşi, care au partici peratorii Mariana Petresc şi Vasile Ianc.
lişti de la alte unităţi din tem de dozare a încărcătu pat fiecare la cel puţin
ţară. Odată cu reparaţia rii metalice şi fondanţilor încă o asemenea repara în relaţia vînzător-cumpărăîor
capitală se vor realiza şi — cu vagon cîntar, cu pîl- ţie, s-au descurcat exem
unele modernizări la siste nii cîntar, precedat de ciu- plar, lucrînd ca la carte". BUC’IE
mul de încărcare, iar la ruirea componenţilor în Maistrul principal Ianc Va- dioprogra
furnal numărul gurilor de cărcăturii pentru elimina sile, secretarul comitetului Important este ca respectul să fie reciproc La ordini
tură ; 7,0
vînt se va mări de la 14 rea fracţiei mărunte sub de partid pe secţia a Il-a La pane
la 20. 5 mm. Aceste schimbări au furnale, a completat: „Re Piaţa Victoriei din Petroşani — îmi pare rău că s-a în- gări de la intrare,' credem eă muncii; !
— Graficul de lucru indică ca efect : îmbunătăţirea paraţia capitală la acest este un loc cu mare afluenţă. timplat astfel — ne spune Lu un recipient amplasat acolo, 8,10 Cur
9,00 Buh
ges
o uşoară rămînere în ur permeabilităţii coloanei de mare agregat hunedorean, De aici pleacă autobuzele spre cia Lucaciu, lucrătoarea relatat le-ar colecta fără eforturi. gară ser Audienţa
La
gogoşeria
din
tionară,
căreia
i-am
mă la capitolul „moder materiale din furnal la după cum a fost pregăti majoritatea oraşelor din Va scena de mai sus. De fapt, virea se efectuează rapid. Cu Ictin (1c
lea Jiului, aici se opresc au
nizări". Ce aţi întreprins trecerea gazelor, ceea ce tă şi atacată, se va încheia tobuzele ce sosesc din alte dumneaei m-a înlocuit pe mi răţenia din interior este încă literară i
populară
o dovadă a unei munci efec
pentru intensificarea acti va permite o mai bună la termenul stabilit. Majo părţi ale judeţului. în apro ne doar pînă am preparat ca tuate cu răspundere de vînză- Ştiri; 11,1
ne
feaua.
Este
muncitor
vităţii, pentru recuperarea funcţionare, în ansamblu ritatea celor care lucrează piere se află şi gara. Aşa se calificat. toarele Rodica Praţa şi Ma tr-un glii
şi
solicitare
maxima
explică
restanţelor ? a agregatului, iar gurile aici sînt comunişti, oameni a celor cîteva puncte şi uni întrăm în magazinul alimen riana Androne. Alături, la ca citate;
ştiri; 12, i
— Ne-am reorganizat for de vînt în plus vor mări încercaţi în focul marilor tăţi comerciale situate în ju tar. nr. 18. în timp ce vînză fenea, paharele (căci în paha se 12,35 Dir
Iuliana Luţ este recep
toarea
cafeaua)
se
serveşte
re
ţele. Lucrăm pe trei schim zona de ardere şi vor in bătălii, în care avem de rul acestei platforme: chioşcul tivă faţă de persoanele ce se clătesc cu apă rece. „Ni s-a rtilui; 12
de
punctele
răcoritoare,
de
radio-tv.
buri, cu un număr sporit tensifica procesul de re plină încredere. Moderni vînzare a îngheţatei, a legu opresc la raionul de mezeluri, defectat boilerul in urmă cu 3; 15,00 ÎV
zile"
—
de personal. în scurt timp ducere a minereului în zările amintite se vor face, melor şi fructelor, cafeneaua, alături, la cel de dulciuri nu două-trei Mihai. Tot ne spune Buletin .
aici,
spus
nimeni.
serveşte
„Mi-a
sor
Eugenia
toate restanţele vor fi re furnal. Astfel se va mic la timpul potrivit, şi la magazinul alimentar, localul mie să fiu atentă, că are de timentele de dttlciur. • ?
familial.
cuperate. Deja, la demo şora consumul specific de furnalele nr. 7 şi 8, redu- Care-i regpectul faţă de cum ambalat marfă" — ne spune răcoritoare sînt foarl.
numai
larea zidăriei, a blocuri cocs cu 5—8 kg pe tona cîndu-se astfel efortul fizic părători în aceste unităţi, dar Iuliana Luţ. De acord, creează Se află în vînzare do
acest
în
mod
se
boane vărsate şi citn.
că
lor carbonice, la demonta de fontă. Instalaţia este al muncitorilor, sporin- şi respectul celor care solicită aglomeraţie, nemulţumiri, cu pahar. Or, călătorii pr
o răcoritoare, o cafea, o gus
rea elementelor de răcire de concepţie şi fabricaţie du-se considerabil produc tare sau o bere faţă de lu atit mai mult, cu cît aceste o îngheţată, un pahar
minerală sau sifon, o
sîntem în avans. românească şi va avea un ţia de fontă". crătorii care-i servesc V două raioane sînt cele mai sau chiar o prăjitură.
solicitate.
O
— Aveţi în vedere şi înalt grad dc automati STELIAN DENA, rele, primă constatare: trotua Intrarea în „Localul fami Cam aceasta este „priv
şoseaua
sînt
intrările,
unele recuperări de mate zare. furnolist, „albite" de mucuri de ţigări lial" este pestriţă de mucuri tea" pe care o oferă unităţi
riale ? în prezent sînt spre fi C.S. Hunedoara şi chibrituri, bilete de auto şi ţigări stinse. „Cum aici nu comerciale din Piaţa Victori.
buze, de tot felul de ambala se fumează — ne lămureşte — Petroşani. Invitam Direcţi,
je de la dulciuri şi de la lo ospătară Elena Zvanciuc — cei comercială a Văii Jiului să
zuri în plic. care intră sting în grabă ţi poposească din cind in cind şi
chiar
gările
la
înăuntru,
uşă".
vad
prin
important
acest
de
—
este
„Un
reconfortant"
Creşterea realizărilor zilnic© prima invitaţie pe care o face cadrul ar fi deosebit de atrac desfacere a mărfurilor şi mai
firma cafenelei. Intrăm. tiv dacă lăzile cu ambalaje ales, sâ facă ceva ordine.
— Vă rugăm o cafea. n-ar strica aspectul... familial, ESTERA SÎNA
(Urmare din pag. 1) re, tocmai pentru surpări — Fără îndoială, o cau Persoana care ar fi trebuit în ce priveşte mucurile de ţi
le produse în aceste abata ză importantă a nerealiză- să servească sau să răspundă DEVA ;
(am aflat apoi că se numeşte
(Patria);
tru Guran. Chiar în aba je. La abatajul condus de rilor a constituit-o indisci Eleonora Stanciu) nu schi atacă —
taje conduse de mineri cu Andrei Antal, care este de plina din unele formaţii de ţează nici un gest că ar fi re IIUNEDO
intrebarea
o bună pregătire profesio asemenea un miner foarte lucru. Am întreprins nu cepţionat discuţia cu o noastră, riile I-II
cu
continuînd
moara (:
nală şi chiar în brigăzile bine pregătit, nu a fost meroase măsuri şi acţio noştinţă. Abia după ce repe spaţiu O
de frunte ale minei, cum respectată podirea cu grinzi năm permanent pentru re tăm rugămintea, ne face semn Homo S
sînt cele conduse de Dra- îngropate in vatră. Expe ducerea absenţelor nemo cu capul spre o tavă în care torul) ;
ma
„pluteau",
intr-un
lichid
goş Teleagă, Ioan Boteanu, rienţa pe care au acumu tivate. Am întărit exigen roniu, două ceşti colorate şi le mai
Mihai Anton şi alţii, au lat-o aceste brigăzi ne în ţa, incepînd desigur, cu ele in maro din cauza cafelei cu Stan
La capăt
fost înregistrate surpări, dreptăţeşte să întrevedem organizaţiile de partid şi turnate pe lingă căni. Ne în bric); LI
dreptăm, după ce ne> autoser
cu consecinţe negative, atît în continuare obţinerea u- putem, afirma că în tri vim, cu cafeaua spre o masă, ma (Cui
asupra producţiei fizice, cît nor realizări mult mai mestrul III starea discipli căutînd zadarnic una curată, Plecarea
farul); I
timp
în
şi asupra calităţii, cărbu bune. nară va fi mai bună, ast debarasată. „reconfortantul" ce con (Minerul)
sumăm
care
Iată şi opinia secretaru fel ca şi mina noastră să s-a răcit cam repede, obser Seevtrtf"
nelui. De altfel, la sectoa r ’- \i :
lui comitetului de partid se alăture colectivelor ca- văm că şi alţi consumatori aş
rele III şi IV au fost apli al întreprinderii, Ilie Pă- re-şi îndeplinesc în mod teaptă ca vînzătoarea de ia
cate penalizări suplimenta ducel: ritmic sarcinile de plan. tejghea să-şi termine povestea
începută cam demult.
lucru a început la prînz. _____ Noi blocuri pe harta oraşului Brad.________________
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ Ca şi în alte dăţi proba
prînz,
bil.
Atunci,
la
Elena Vişescu, inginerul şef
1
al unităţii, s-a dus la sec „MocHex® — o prestigii
pe ce
ţia de mecanizare şi a scos ră) ; STTV
Timpul - folosit din plin la eliberarea terenului un mecanizator la arat. unitate de croitorie cu tino
(Mureşul
— La noi, lucrurile nu
stau prea bine. Am elibe Eleganţa salonului de îmbracă după ultimele nou
(Ur.nare din pag I) treaga suprafaţă planifi învîrteau prin curtea rat 5 ha din 35, dar încă primire, a cabinei de pro tăţi in materie vestimentară.
cată. C.A.P. Nu se impacientau n-am arat şi n-am semă bă - mochetate cu mult In cele trei atelieis do
ORGANIZARE că din 40 ha ce au fost nat nimic — ne-a spus bun gust, dotate cu mobi tate cu tot ce trebuie eiec-
TEMEINICA, RITM DE CE SE INTÎMPLĂ cu orz s-au eliberat numai Viorica Olariu, preşedinta lier adecvat unei activităţi tuării cusutului, lucrătorii
MUNCA SUSŢINUT CIND LAŞI PE MÎINE 17 ha, s-au arat 15 ha şi cooperativei. utile şi necesare - croitul Erdoy Csaba, Maria Bizoi, Rczul
CE SE POATE FACE AZI nu s-a semănat nici un şi cusutul articolelor vesti Aurica Oprea, Jem Jurcă, 1 iulie
Cînd se iese la lucru în
Aceasta este caracteristi bob. întrebăm — acum cîmp doar la jumătatea mentare —, este ceea ce a- Dorica Popsscu, Emil Ghir Ex. I
La C.A.P. Căstău, dîndu-
ca activităţii ce se desfă se vina pe ploaie, — se cînd pămîntul are umidi zilei, nici nu se pot obţi trage atenţia in primul rind landa, Florica Popa dove 48, 24,
şoară pe ogoarele Asocia tate suficientă — unde-i ne alte rezultate. Se im oricărui cetăţean care trece desc pricepere şi indemi- Ex. a
ţiei economice intercoope- tărăgănează eliberarea tere mai bine să stea sămînţa pune mai multă răspunde pragul unităţii „Modex“ nare în asamblarea părţilor 25, 13,
ratiste Beriu de către me nului, executarea arătu — în magazie sau sub din Deva, înfiinţată doar în croite, in finisarea obiecte
canizatori, specialişti şi rilor şi, implicit, semăna brazdă ? re în organizarea, condu urmă cu două luni. lor de îmbrăcăminte, indi Fond
tul. Aşa de exemplu, joi
ceilalţi lucrători din unita cerea şi desfăşurarea mun Dar nu numai prin de ferent că sint rochiţe, cos 1 055 92'
te angajaţi cu răspundere 30 iunie, la orele amiezii, CIND ZIUA DE LUCRU cii, în folosirea judicioasă corul interior îşi menţine tume, taioare sau sacouri
în realizarea sarcinilor din în cîmp nu se lucra nimic. ÎNCEPE LA PRÎNZ a timpului de lucru, ştiut unitatea nota de prestanţă. pentru adulţi şi copii. Is
Mecanizatorii erau toţi în
această campanie agricolă. secţie, preşedintele coope La C.A.P. Orăştioara de fiind că fiecare zi cîşti- — In prima lună de func - Lucrăm acum de zor
Mecanizatorii Gheorghe rativei şi inginerul şef se Sus, joi 30 iunie, ziua de gată la semănat înseamnă ţionare - ne spunea Leon- - ne spunea I. Pălăceanu,
plus de recoltă.
Bura, Gruia Badea şi Gli- tina lonescu, preşedinta - la costumele pentru per Timpul
gor Onichie au lucrat cu Cooperativei ,,Mureşul" De sonalul noului hotel-restau- azi, 2 i
spor în vederea însăminţă- va — tinărul colectiv al sec rant din Deva, care urmea instabilă
rii culturilor duble. Semă ţiei a realizat o productivi ză să fie dat în folosinţă. temporal
avei?, e i
natul îl efectuează Miruţ tate superioară comparativ După terminarea lor mă de descă
Zureanu. Ing. Dragoş Cri- cu celelalte unităţi de ace voi deplasa din nou la fa tul va
şan, şeful fermei vegetale,, laşi profil. Se munceşte in bricile de stofe din Braşov, intensific
40—50 k
aflat la faţa locului, ne-a continuare cu seriozitate, Sibiu şi Mediaş, apoi la Tempera
spus ; ceea ce înseamnă că vom Ploieşti şi Timişoara, in sco fi cupri
realiza eficienţa scontată. pul aprovizionării cu ma grade,
— Am reuşit printr-o între 19
temeinică organizare a In salonul de primire, teriale cît mai diverse şi de
muncii să obţinem ritmuri maistrul croitor Ion Pală- calitate, pe gusturile soli La mu
citanţilor.
înalte do lucru în întreg cea nu explica unor solici Un colectiv de meseriaşi instabilă
bil,
tem
fluxul Ga unnare, aproa tanţi linia actuală a modei. cădea a
pe toată suprafaţa ce am De 'altfel, din numeroasele ce ţin la unitatea in care lu însoţite
avut-o cu orz a fost eli mai vechi şi mai noi jur crează, a cărui notă impu lectrlce.
moderat,
berată şi arată. Pînă vi nale expuse la indemina nătoare o menţin prin mun tempora
neri seara am semănat cu vizitatorului se pot inspira că perseverentă, de cali oră din
culturi duble 80 ha. în atit cei care preferă croiul tate. VALI ARDELEANU (Meteon
Al oxand
maximUm două zile vom clasic, cit şi tinerii care se
încheia semănatul pe în