Page 62 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 62
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 989
1
s»; S iŞS Ş; sş :f K » «; IŞs*«.îsi?ţ:| Si S®te. SS|
;
V.',. ■ i. ; i.s Siv, Relevi:
18 AM DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. 11,00 Telex
11,05 Roman-foile
■ , iv, * *> ~ , m m ? ' SiwS, ■-? f-'jji& 'iz* J ' < viitoarea vii
sodul 1
11,55 Panoramic
A N I DE MUNCĂ RODNICĂ, DE PROSPERITA TE Şl FERICIRE 13,25 Moment fol
12,35 Ecran de ■
Desene anii
vestiri din
verde"
16,00 Telex
ceasta şi ca urmare a grijii permanente ce Avem combine pentru cereale, porumb şi I 16,05 Festivalul i
Aşa a început ne-a fost acordată pentru dotarea uzinelor Şansa de a fi cartofi, semănători moderne şi de mare ran- 1 16,25 Clubul tine
E
„Cîntarea
cu utilaje şi instalaţii moderne, de mare doment, Practic, toate lucrările le putem \ 17,00 Telecinemal
productivitate, noi cei de la oţelâria executa mecanizat. I lui ştiinţific
primăvara electrică nr. 1 din Hunedoara fiind primii tînăr al României — Buna dotare tehnică se reflectă fh re- } 17.30 Şcoala la
Iovi
din ţară care beneficiem de o instalaţie de
noului său
tratare a oţelului în afara cuptorului zultatele obţinute ? ) 17,50 1001 de seri
— Evident. In 1982, C.A.P. Rapolt a reali- \
mineritului — Iar viaţa siderurgiştUor ? Virsta Lenuţei Artip se măsoară cu anii zat la hectar 3 400 kg orz, 3 160. kg griu, l 18,00 închiderea
lui
- Este viaţa nouă şi Îndestulată a tuturor noului timp care măsoară noua istorie a 7 045 kg porumb ş.a. In acest an - deşi / 20,00 Telejurnal
20,20 Actualitatea
celor ce muncesc in această ţară. Şi este României socialiste. 18 ani! O copilărie, condiţiile n-au fost propice — am obţinut ) că
Minerul şef de brigadă de la Lupeni, aşa pentru că la munca noastră liberă şi la o adolescenţă, începutul unei tinereţi în producţii bune la cerealele păioase, iar la ^ 20.30 Partidului,
milor noas
Constantin Popa, este cel mai proaspăt viaţa noastră Însorită veghează de 18 ani mănuncheate în acelaşi buchet de candoa porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr estimăm, t 20,40 Videotccă
Erou al Muncii Socialiste din Valea Jiului un om de omenie, un adevărat revoluţio de asemenea, recolte mari. I nală
şi din judeţul nostru. Este bărbatul, minerul nar şi patriot, care vrea din tot a dineul re, linişte, năzuinţi, eforturi, muncă, împli — Se regăsesc aceste realizări in modul 1 21,10 Epoca mai
ale cărui nume şi fapte sint strins legate — fiinţei sale să-şi vadă ţara mereu mai niri. O ascultam pe tinăra ţesătoare po- de viaţă al oamenilor ? \ niri: 18 ani
«rcsul al
ca de altfel ale atitor bărbaţi şi femei vestindu-şi frageda sa devenire. Curată,
mindră, mereu mai luminoasă, mereu mai — In mod nemijlocit. Rapoltul este astăzi ^ P.C.R. O
din ţara noastră, ajunşi astăzi la virsta îmbelşugată. Acest fapt este atestat şi de dreaptă, demnă. Asemenea altor milioane o comună cu case frumoase şi gospodării t namică p
toare
maturităţii creatoare — de Epoca Ceauşescu, documentele adoptate de plenara C.C. al de deveniri la fel de lipsite de griji, de bogate. Eu, de pildă, mi-am renovat casa > 21.30 La zi
epocă in care anii se numără incepind de P.C.R. din 29-30 iunie a.c. la a căror În nelinişti, de Îndoieli. cunde
la Congresul al IX-lea al partidului, care a făptuire sintem mobilizaţi cu toate eforturile. - Am terminat cu doi ani in urmă prima in ultimii ani, veniturile ce le obţinem - i 21,40 Teatru tv.
deschis şi in Valea Jiului larg porţile spre treaptă de liceu. Auzisem vorbindu-se mult soţia munceşte la C.A.P. — ne asigură o ţ 22.30 Telejurnal.
profundele prefaceri înnoitoare, fără prece despre Jesătoria de mătase din Deva. Nu viaţă îmbelşugată. i
dent in istoria acestor locuri. — Comitetul Central al partidului, Marea / IggABIO
— Intr-adevăr, eu am venit la Lupeni la Ii ds ii, mai sus ştiam despre meseriile ce se practică aici. Adunare Naţională au adoptai recent, din J
sfirşitul anului 1964, cind m-am incadrat ca Dar toate nedumeririle s-au spulberat odată iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ^
BUCUREŞTI
1
vagonetar la sectorul IV al minei — îşi a- cu absolvirea şcolii profesionale textile de Programul pentru obţinerea unor producţii 1 dioprogramul di
minteşte Constantin Popa. Eram tinâr, eram — Nouă, constructorilor, ne spune subingi- la Timişoara. De o jumătate de an mă nu sigure şi stabile in agricultură. Cum susţi- } La ordinea zii
sănătos şi dornic să muncesc, să mă ridic nerul Florea Bărbulescu, de la şantierul nr. 2 măr printre muncitoarele acestui mare, bun neţi Înfăptuirea acestui program ? l cultură ; 7,00 R
prin muncă. Nu ştiu insă dacă ajungeam al T.C. Hunedoara-Deva, ne place să spunem şi tinâr colectiv. Am deprins şi meşteşugul — Cei ce muncim in agricultură avem \ 7,30 La panoul
Fapi
muncii.
al
ceea ce sint astăzi, fără introducerea me datoria să ne străduim mai mult pentru 1 nica împ’’ îri'oi
canizării şi automatizării in subteran. A- a efectua toate lucrările in termenul optim I 8.00 Re' 1
tunel a inceput o adevărată primăvară pen şi la înalt nivel calitativ. In ce mă priveşte 1 Răspunde ast
10.00 Buletin de
tru minerit. Ea a dezgheţat concepţii vechi — acest gind îi animă pe toţi colegii mei \ Partidul, chezăş
de secole, a dat minerilor demnitatea şl de muncă - sini hotărît să depun toate ţ program de cil
Mioriţa ; 11,00
bucuria muncii, l-a ridicat la rangul de eforturile pentru a-mi Îndeplini 'îndatoririle l ştiri ; 11,05 Mici
mineri-tehnicieni, cu un larg orizont de cu cu cea mai- mare conştiinciozitate, pentru j nierilor ; 12,00
noaştere. Iar noi, minerii din Valea Jiului, Înfăptuirea neabătută a noii revoluţii agra- ^ ştiri ; 12,05 Tril
12,25 Din como;
nu vom uita niciodată că introducerea me rului ; 13,00 De
canizării şi automatizării in abataje, tot ce re, ale cărei deziderate emană de la to- i 15.00 Clubul cur
s-a realizat in aceşti 18 ani in localităţile varăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu i Buletin de ştiri
noastre sint organic legate de numele to al poporului român, pe care il stimează şi-l i tul medicului ;
gazeta economi
varăşului Nicolae Ceauşescu. urmează cu deplină incredere întreaga 1 Buletin de ştir
noastră naţiune. I litica noastră; 1
Pentru mine, personal - îşi continuă ţa radio; 18,00
Constantin Popa gindurile — aceşti 18 ani * Ştiri * Azi,
de după Congresul ai IX-lea al partidului 1965—1983. 18 ă
au Însemnat urcarea, prin muncă, pe trep Ceauşescu. 18 s
ţie, demnitate
tele mineritului, de la muncitor necalificat Rostul ' revoluţionare ;
la şef de brigadă. Au insemnal mii şi mii \ jurnal; 20,10 IV
de tone de cărbune trimise la lumină din mîntului româi
Protagonişti ai
abatajele in care am muncit. Au insemnal I.U.M. Petroşani. Aspect din hala de montaj combine, miniere. noastre-pregătirea \ 22.00 O zi intr-
familia pe care mi-am intemeiat-o, soţia, Bijuterii muzica
cele două fiice ale mele — Emilia şi Irina Non stop muzii
că, prin munca noastră, urcăm zi de zi, mai bobinării şi pe cel al ţesutului şi pe toate forţei de
— fruntaşe la învăţătură. Au însemnat bu
curia, emoţia şi satisfacţia pe care am sus spre soare. Poate pentru că sintem oame cite trebuie să le ştie un om dornic de cu | ] I N E M
avut-o la începutul acestui an, cind, apre- nii schelelor, oameni care lucrăm la Înălţime, noaştere. Am, la virsta mea, dreptul de
ciindu-mi-se eforturile şi dăruirea in mun sau poate pentru că dăm permanent noi a munci şi trăi cinstit, de a învăţa conti — Ce inseamnă aceşti ani pentru liceul
DEVA: Mar
că, am fost distins cu înaltul titlu de Erou nuu, de a mă împlini cu demnitate intr-un nostru, pentru noi î — ne întreba Inginera tria); Cr
al Muncii Socialiste. Este titlul pe care sini dimensiuni orizontale şi verticale oraşelor, Ana Băcilâ, directorul Liceului agroindus (Arta); { __
ho tării să-l onorez cu realizări mereu mai satelor, aşezărilor in care poposim cu şan timp demn, intr-o ţară demnă, unde bucu trial Geoagiu, conducindu-ne prin cimpu- tunerlcul alb
bune. De la începutul anului brigada pe tierele noastre. ria că trăieşti şi eşti al ei işi află locul rile didactice încărcate de rodnicia muncii. Al şaselea (Sit
trăi
şi
Vom
care o conduc a extras peste prevederi - Să ne referim la prefacerile, de pe po bine stabilit. Sint contemporană cu toate Tot ce vedeţi aici este rodul acestor ani. (Arta); Galben
aproape 18 000 tone de cărbune cocsiti- ziţia dumneavoastră de constructor, din ul împlinirile societăţii noastre care, de 18 Şi nu numai ce vedeţi aici. In proprietatea mai culoare;
(Constructorul)
cobii. şcolii avem 21 de hectare de pămint, din ŞANI : Insula
timii 18 ani. ani încoace, de la istoricul Congres al IX- care 14 ha arabil. Azi avem o fermă cu nirea); Marc
— Cel mai plăcut lucru. Pentru că sint, lea al partidului, şi-a croit un nou destin 240 oi, 33 taurine, 86 de porci, 56 iepuri, Noiembrie); LU
celor 1 000 de
şapte familii de albine, totul pentru ca
...Bţel do ca iiîaie cu adevărat, anii cei mai fructuoşi şi din pe care noi, cetăţenii de azi ai României pregătirea practică a elevilor să fie cit mai ral); prima vede
VULCAI
socialiste, trebuie sâ-l împlinim. Trebuie
la
f viaţa Trustului de construcţii Hunedoara- rul) ; LONFA
Deva şi a şantierului nr. 2 in care lucrez să-i dăm conturul, materializarea, forma, aproape de cerinţele vieţii. Dar priviţi şcoa preună (Minerii
cu oameni şi a mea personală. Să nominalizez obiecti cele clar exprimate in programul de lucru la - spaţiul ei s-a mărit, iar de la 9 cla SA : Teheran
(Muncitor
I-II
se cu 224 elevi, am ajuns 1a 29 de clase
al comuniştilor, in concepţia revoluţionară
Găin
ve ? Mii de apartamente, in majoritatea
CÂNI :
Bl
(Retezatul);
oraşelor judeţului, un spital şi un teatru de a secretarului său general, tovarăşul Nicolae cu peste 1000 de elevi. Dotarea laboratoa temporară (St
relor î A ajuns de la o valoare de 700 000
de caii tale! stat in Petroşani, casă de cultură şi o poli Ceauşescu. Să fii contemporan cu noua de lei acum 18 ani, la trei milioane azi. Nu ORAŞTIE : Em
GEOAG1
clinică in Deva şi cel mai recent obiectiv venire a ţării tale, să fii mindru că-i apar- existau atunci internatul de 215 locuri pen tria); vărgat (C
dul
- elegantul hotel din Deva, dat in folo ţii, că-i poţi împlini năzuinţele cu eforturi tru fete, încălzirea centrală, tractoarele. tură) ; HAŢE
Maistrul oţelar specialist Florian Giurcă cocorii (Dacia;
lucrează in Combinatul siderurgic Hunedoa sinţă in preajma şi in cinstea celor 18 ani de om tinâr şi liber, este un mare privile Bucuriile noastre, ale celor care am ză Transportul ;
înălţime
patra
bovit cu incredere la formarea tinerilor ni
ra ,,de cind mă ştiu“, după cum ii place care au trecui de la Congresul al IX-lea giu al nostru, al tinerilor I Este o cinste le dau absolvenţii — cercetătorii de azi Au cultură); SIME
să spună. Aici a Învăţat alfabetul oţelului, al partidului, perioadă care ne-a marcat şi o mare obligaţie in acelaşi timp. dragostea mei
alfabet care, in anii din urmă, s-a îmbo devenirea, care a dus departe in lume nu rel Gălăţan, Măriuţa Bercea, Pavel Bobeş, ILIA : CSinele
găţit cu noi reţete, tehnologii, instalaţii. inginerii Elena Gălăţan, Maxim Ştefoni,
mele României, prin glasul celui mai de Mircea Ruza, mult apreciaţi pentru compe
„Este o evoluţie firească a acestor tim I IjOtq
tenţă, ing. Maria Roman, revenită in şcoa
puri socialiste, relevă specialistul în oţeluri seamă fiu al românilor, tovarăşul Nicolae Barmanii de ia
electrice şi secretarul comitetului de partid Ceauşescu. Iar pe plan personal am o lă pentru a pregăti noi cadre, ni le dau
Rezultatele
de la oţelâria electrică nr. 2 a C.S. Hune familie unită, copiii mi-au crescut, învaţă zeci de tehnicieni ce-şi onorează statutul 17 iulie 1983 :
doara, Florian Giurcă. Iar această evolu bine şi sint cuminţi, eu am devenit subin- temelia plinii in unităţile agricole cooperatiste şi de stat Extr. 1: 78,
ţie este cu deosebire mai pregnantă de la giner, iar comuniştii mi-au Încredinţat din judeţ. Văzindu-i, vedem rostul colecti 25, 62, 20, 75,
Extr. a Il-a:
Congresul ai IX-lea al partidului, moment vului nostru, rostul vieţii noastre. 77, 5, 29, 56, 2
funcţia de înaltă răspundere, de secretar al
ce a marcat şi pentru Combinatul siderur Romulus Toader, mecanizator la secţia Curate gindurl rostite de un om care Extr. a IlI-a
gic Hunedoara, ca de altfel pentru ţara Comitetului de partid pe şantierul nr. 2 din Rapolt a S.M.A. Simeria, este un om mai mult de 11 ani - din cei 18 la care 43, 70, 19, 57,
Extr. a IV-î
toată, aşezarea Întregii activităţi pe coordo Deva. harnic, prin munca lui conştiincioasă îşi s-a raportat — i-a dăruit împlinirilor şcolii 81. 17, 65, 15, 5
nate noi. Venind de mai multe ori in Interlocutorul se opreşte o clipă. Apoi aduce o contribuţie substanţială la obţine pe care o conduce cu probitate profesio Extr. a V-a:
mijlocul nostru in ultimii 18 ani, de cind nală, politică şi civică. „Rostul nostru" - 62, 39.
reia cu aceeaşi convingere. „Să ne trăiască rea unor producţii superioare. Extr. a VI-î
se află in fruntea partidului şi a ţârifttova- bravul conducător. Să fie pace pe pămint niciodată „al meu". Modestia Anei Băcilă, 84, 34, 57.
Extr. a VII
râşul Nicolae Ceauşescu ne-a Îndemnat să - Lucrez de mulţi ani în sectorul meca cucerită demn în aceşti ani, a pătruns 17, 67, 61.
producem aici nu doar oţel de calitate, ci şi bine in ţară, să ne vedem in linişte de nizării agriculturii — ni se destăinuia re larg in colectivul prestigiosului liceu agro Fond dc cîşt
şi oameni de calitate, cu o înaltă conştiinţă treburile noastre, să înălţăm judeţul, ţara, cent - şi am fost martorul profundelor pre industrial, unindu-l intr-o muncă responsa lei.
politică şi profesională. Ne-a orientat pă mereu mai sus spre soare, să avem belşug faceri ce au avut loc in acest important bilă, pe cit de nobilă pe atit de grea în
rinteşte cum să muncim pentru ca oţelul in case, să zimbească mereu, mulţumiţi, domeniu al economiei naţionale în ultimii formarea forjei de muncă, a oamenilor ca
de Hunedoara, oţelul românesc să fie tot copiii noştri. Cam astea-s gindurile mele 18 ani din viaţa patriei. pabili pentru a pregăti hrana ţării.
mai bun, să nu mai importăm, sâ trăim
mai b i n i n ţara noastră. L-am ascultat şi la acest ceas de sărbătoare in ţară, cind - Cum era agricultura la Rapolt, cu o- Timpul prol
l-am urmat cu incredere pe bravul condu ecourile Congresului al IX-lea al partidului proape două decenii in urmă ? Pagină realizată de : azi, 19 iulie l
va fi frumoa
cător şi azi sintem mindri să-i putem ra se râslring peste imaginea unei Românii - Abia se Încheiase cooperativizarea, iar LUCIA UCIU, mai mult sen
porta că la Hunedoara producem intr-ade moderne şi prospere, pe care am inălţat-o mecanizarea era la începuturile ei. Meca DUMITRU GHEONEA, sufla slab la
văr oţeluri de cea mai bună calitate, pentru cu mintea şi cu braţele noastre, prin mun nizat se efectuau doar arăturile, semănatul TRAIAN BONDOR, nord-est. Tem
nime vor fi
toate trebuinţele economiei noastre na CONSTANTA POPESCU CORPADE, 15 şi 20 grade
ţionale, pentru aeronautică şi pentru centra ca noastră paşnică, uneori grea, dar care şi alte cîteva lucrări. Astăzi muncim cu o MIRCEA LEPĂDATU xime între 2i
lele nucleare, economisind valuta ţării. A- ne dă cu aţii mai multă satisfacţie". gamă largă şi foarte diversă de maşini. Dimineaţa, iz
văi.