Page 65 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 65
. \SP
- d&
PROLETARI DIN TOATE^ARIlE. UNIŢl-VĂi Vizita oficiată de prietenie a
s S tovarăşului Nicoiae
in Republica Populară
S O C I A L I S M U L SEMNAREA DOCUMENTELOR OFICIALE
partid şi de stat au rostit
nii în cadrul unei ceremo cu acest prilej alocuţiuni. Alves au semnat Progra
ce
s-a
desfăşurat
la
mul pe termen lung pri
Palatul prezidenţial, tova ★ vind dezvoltarea cooperării
răşul Nicolae Ceauşescu, în cadrul aceleiaşi cere tehnico-economice şi a
f e / V L C 0 m S I L I U L U I secretar general al Parti monii, tovarăşul Ştefan schimburilor comerciale în
dului Comunist Român, Andrei şi tovarăşul Joa- tre Republica Socialistă
preşedintele Republicii So quim Alberto Chissano au România şi Republica
cialiste România, şi tova semnat acordul de coope Populară Mozambic.
Anul XXXV, nr. 7 990 MIERCURI, 20 IULIE 1983 4 pagini — 50 bani
răşul Samora Moises Ma- rare între Partidul Comu ir
chel, preşedintele Partidu nist Român şi Partidul După semnarea documen
FRELIMO şi Protocolul telor oficiale, tovarăşul
lui FRELIMO, preşedintele
între
cooperarea
privind
CUVINTĂRILE TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU, Republicii Populare Mo cele două partide în peri Nicolae Ceauşescu şi tova
răşa Elena Ceauşescu s-au
zambic, au semnat Decla oada 1984—1985. reîntîlnit în cadrul unui
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. raţia comună româno-mo- De asemenea, tovarăşul dineu cu tovarăşul Samo
zambicană. Vasile Pungan şi tovarăşul ra Moises Machel şi tova
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ Cei doi conducători de Rui Baltazar Dos Santos răşa Graca Machel.
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU S-A ÎNTÎLNIT CU
OLIVER TAMBO, PREŞEDINTELE A.N.C.
PEHTRU TOŢI OAMENII MUNCII Ceauşescu, secretar Nicolae cu Oliver Tambo, preşedin primat deosebita satisfac
v
l
o
T
a r ă ş u
general
tele
Naţional
Congresului
ţie de a se reîntîlni cu to
al Partidului Comunist Ro African (A.N.C.) din Africa varăşul Nicolae Ceauşescu,
mân, preşedintele Republi de Sud. continuînd, astfel, seria de
Exişti posibilităţi, există dorinţa realizării cii Socialiste România, s-a Preşedintele Congresului (Continuare în pag. a 4-a)
întîlnit, marţi la Maputo,
Naţional African şi-a ex
exemplare a contractelor eu partenerii externi
| ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI
Primele amănunte despre produse pentru export. Mai cii, adoptate de Sesiunea
modul în care se derulează rău stăm cu materia pri Marii Adunări Naţionale NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
activitatea de export la în mă — mă refer, la piei şi aşează pe o bază nouă.
treprinderea „Vidra" Orăş- coloranţi — pe care n-am dinamică şi realistă, întrea MINERII DIN PETRILA 19 000 tone de cărbune. neri, care întîmpină ziua
tie ne-au fost furnizate de reuşit încă să ne-o asigu ga activitate productivă — — FRUNTAŞI LA Cele mai semnificative de 23 August cu realizări
economista Emilia Iacob, răm în cantităţile necesare ţine să sublinieze, de ia EXTRACŢIA plusuri au fost extrase frumoase, se numără bri
responsabila compartimen realizăiii în continuare a început, maistrul Adam CĂRBUNELUI de către colectivele sec găzile conduse de Ştefan
tului respectiv : planului, în mod ritmic. Bianu, şeful atelierului Alba, Vasile Glişca, Au
— în primul semestru Două dintre sectoarele creaţie. Astfel, prevederea Puternic mobilizaţi în rel Grigore. şi Alexandru
din acest an am livrat la întreprinderii cărora le re- potrivit căreia în colecti abataje pentru a extrage Lazoy,
export produse în valoa vele unde se realizează cît mai mult cărbune ne
re de peste 30,5 milioane producţie de export perso cesar dezvoltării economiei CU PRINCIPALII
nalul este retribuit pe bază
lei. Este o producţie în LA ÎNTREPRINDEREA de cote aplicate la valoa naţionale, aşa cum a in INDICATORI
semnată, pe care înainte „VIDRA" ORĂŞTIE dicat secretarul general DEPĂŞIŢI
n-o realizam într-un an rea exportului, precum şi al partidului, tovarăşul
întreg. Astfel, au fost ex a aportului valutar reali Nicolae Ceauşescu, oame Oamenii muncii din ca
pediate partenerilor noştri zat, are darul de a stimula nii muncii dc la între drul Cooperativei meşte
din U.R.S.S. şi R.F.G. peste vin sarcini importante la pe toţi lucrătorii noştri, ne prinderea minieră Petrila şugăreşti „Mureşul" Deva
16 000 haine de velur, ja capitolul export sînt ate mobilizează în realizarea continuă să extragă şi în au încheiat primele şase
chete din blană, huse pen lierul de creaţie şi secţia unor produse de cea mai această lună producţii luni ale anului şi cele
tru autoturisme, mesade şi velur. Iată cîteva fapte şi bună calitate, care să fie sporite de cărbune, două decade ale lunii iu
textile îmblănite. Faţă de opinii din aceste coleotive : căutate pe pieţele externe, — Cu ce realizări aţi lie cu realizări bune la
partenerii sovietici ne-am — Recentele hotărîri cu la îndeplinirea ritmică şi încheiat primul semestru, toţi indicatorii de plan.
privire la aplicarea fermă depăşirea prevederilor la cum aţi păşit în a doua Astfel, printr-o preocupa
achitat încă din primul jumătate a acestui an, to
semestru obligaţiile contrac a principiilor autoconduce- acest indicator. Noi şi pînă varăşe Vasile Ene, secre re susţinută pentru înde
plinirea ritmică, zi de zi,
tuale aferente întregului rii muncitoreşti şi autoges- acum ne-am preocupat pen tar adjunct al comitetului a sarcinilor planificate,
an. Stăm bine şi în ce tiunii, perfecţionarea sis tru crearea unor modele de partid pe întreprin toarelor II, V şi III. în meşteşugarii deveni au
priveşte contractele. Avem temului economico-finan- noi, elegante şi totodată dere ? luna iulie, din motive o- reuşit, în perioada amin
deja încheiate contracte ciar, adoptate de plenara funcţionale, cît mai com — Minerii de la Petrila biective, am „mers" mai tită, să-şi realizeze planul
ferme cu diferiţi benefi C.C. al P.C.R. din 29—30 petitive. în acest an am au desfăşurat în acest an. greu, acum însă tot mai producţiei marfă în pro
ciari externi la nivelul în iunie a.c. şi prevederile realizat 211 noi modele o activitate intensă în multe brigăzi dau din porţie de 107 la sută, cel
tregului plan anual. Acest legii privind principiile de din blană şi velur. O fronturile de cărbune ex- plin cărbune, obţin reali al producţiei marfă indus
lucru ne-a permis să ne bază ale perfecţionării sis trăgînd, zi de zi, însemna zări foarte bune. Pe sec triale de 102,3 la sută, li
organizăm temeinic activi temului de retribuire a MIRCEA LEPĂDATU te cantităţi de cărbune toare, depăşirile mai im vrările de mărfuri către
tatea, să lansăm din timp muncii şi de repartiţie a peste plan. Pe primele portante se înregistrează fondul pieţei de 111,6 la
în fabricaţie loturile de veniturilor oamenilor mun (Continuare in pag. a 2-a) şase luni ale anului de la I — de 1 290 tone şi la sută, iar prestările de ser
păşirile se ridică, la ni V — de 510 tone cărbune, vicii către populaţie la
vel de mină, la peste între cei mai harnici mi nivelul stabilit.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
PE AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ
IN INTERIORUL
ZIARULUI :
Recolta de grîu să îie strînsă cit • Inteligenţa — investiţie RUJ MARE - RETEZAT
mai repede şi fără pierderi! valoroasă pusă în sluj S-a deschis şantierul
ba progresului
• Se munceşte cu spor la judeţean al tineretului
Combinele de la S.M.A. Răcăştie grîul s-a copt mai cinci combine. Aşa se face întreţinerea culturilor, la
Hunedoara lucrează în cinci repede, de aceea aiei s-a că cele două unităţi au ter recoltarea şi livrarea
formaţii mari, dotate cu acţionat cu prioritate la minat secerişul. Combinele produselor înscrise in glorioasa tra- poporul nostru, pentru pre-
mijloace de transport a re secerişul griului. în ulti devenite disponibile la cele • Râchitova - actualităţi diţie de abnegaţie şi an- zentul luminos şi viitorul
coltei spre locurile de de mele zile la C.A.P. Buituri gajare revoluţionară a cla- de aur al ţării — in peri-
pozitare, cu prese de balo două unităţi au fost depla • Carnet cultural sei noastre muncitoare, şanmetrul unuia dintre cele
tat paie, iar asistenţa teh s-a muncit intens, cu şap sate urgent la C.A.P.-urile • însemnări. Oameni de tierele de muncă patrioti mai mari obiective ale ju
nică este asigurată de ate te combine, iar la C.A.P. din comuna Pestişu Mic, omenie că ale tineretului - locale, deţului - amenajarea hi-
liere mobile. Ştefan Şerban, Pestişu Mare au lucrat din Ilăşdat, Boş ş.a. judeţene sau naţionale - droenergetică de la Riu Ma
preşedintele Consiliului u- *i .... se constituie, de 35 de ani re-Retezat s-a deschis, in
nic agroindustrial, ne spu încoace, in pagini dense prima zi a acestei săptă-
nea : in împliniri, în epopeea mini de cuptor, un şantier
— Campania de strînge- construcţiei socialiste în judeţean al tineretului, a-
re a recoltei de grîu se România. flat la cea de-a 7-a ediţie.
desfăşoară în lumina pre Răzbat şi azi ecouri, pe Timp de două săptămini,
ţioaselor indicaţii şi orien ste atiţia ani, din ,,hei- 45 de elevi de la Liceul nr.
tări date de tovarăşul rup"-ul de la Agnita— Bo- 7 Deva, însoţiţi de pro le-
Nicolae Ceauşescu, secre toroa, Bumbeşti—Livezeni, sorii Ion Radu şi Cornel
tarul general al partidu Salva—Vişeu şi Hunedoara, lacoboni, vor li ajutoare de
lui, la plenara C.C. al unde mii de Inimi tinere nădejde ale constructorilor
P.C.R. din 29—30 iunie a.c. au bătut la unison, durind de la centrala hidroenerge-
Ţinînd seama de stadiul obiective de mare comple tică Clopotiva, unde se vor
diferit de coacere a griului xitate şi importanţă pentru autoeduca prin muncă şi
devenirea patriei socialiste. pentru muncă, efectuind lu
şi de starea, vremii;, din cea
de a doua decadă a acestei In acest iulie aniversar crări de terasamente şi ta-
luzări ale Riului Mare.
luni, formaţiile de combi al primelor şantiere naţio
ne au fost deplasate cu nale ale tineretului, de a- Un număr mai mic, deo
cum 35 de ani, la vremea camdată, de 25 elevi, dar
maximum de operativitate cind o altă aleasă aniver
spre unităţile şi satele un sare intră in istoria româ care ar li trebuit şi ar tre-
de s-a putut lucra în bu nilor — 78 ani de la Con
ne condiţiuni. DUMITRU GHEONEA
Combincrii do Ia C.A.P. Sîntandrci muncesc cu spor pentru încheierea secerişului gresul al IX-lea al P.C.R.,
în unităţile agricole din griului. început de eră nouă pentru (Continuare în pag. a 2-a)
Buituri, Pestişu Mare si
