Page 66 - Drumul_socialismului_1983_07

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 9S

PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR
1 8 8 1 ® . AL IX-LEA A1 9 8 3
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII 16.00 Tclc
Inteligenţa-investiţie valoroasa 16.05 icra
Dese
Există posibilităţi, există dorinţa realizării muţ;
soda
pusă în slujba progresului 16,25 Viaţ
exemplare a contractelor cu partenerii externi pron
16,45 Itczi
16.50 Imai
In urmă cu şase ani, în zentate preocupările, pro­ şi-a aflat primele satisfac­ 17,10 Unii
(Ur;nore din pag. 1) să evidenţieze că eforturile din punct de vedere tehnic Deva, în inima zonei mi­ blemele cu care putem a- ţii ale căutărilor, încercă­ 17.50 1001
întregului colectiv (aici şi profesional, toate locu­ niere existente şi viitoare juta industria metalurgică rilor, analizelor.
mare parte dintre ele au aproape 90 la sută din rile" cheie fiind ocupate cu din această zonă a ţării, în domeniile îmbunătăţirii — Să ai vocaţia cercetă­ 20.00 Tclc
fost deja solicitate la ex­ produeţie este destinată personalul competent, dor­ s-a hotărît înfiinţarea In­ bazei de materii prime, rii 1 A aflării celei mai 20,20 Acti
că
port. Sîntem un colectiv exportului) sînt concentra­ nic de a-şi realiza exem- stitutului de cercetări şi reducerii consumurilor de puţin costisitoare metode, 20,35 Melc
de creaţie, dar executăm te în două direcţii : ritmi­ plan sarcinile. Drept ur­ inginerie tehnologică şi de energie şi combustibili. dar şi a celei mai renta­ 20.50 Epo>
şi producţie pentru parte­ citate în execuţii şi cali­ mare, în primul semestru proiectare a lucrărilor de ...Intr-adevăr, pentru a bile. Să suferi de neliniş­ niri.
nerii externi. In modelele tate ireproşabilă. Iar do­ din acest an am executat construcţii şi instalaţii pen­ produce oţeluri speciale, tea ce-ţi dăinuie în minte greş
pe care le realizăm, cău­ vada cea mai concludentă şi livrat la export produse tru minereuri. începutul aliate şi înalt aliate, pe pînă la descoperire ! Să P.C.
tăm să valorificăm în pri­ că aceste deziderate sînt cît nu reuşeam altădată de drum al activităţii in­ care metalurgia hunedo- ai satisfacţia reuşitei doar 21.05 Film
bet
mul rîiid materia primă bine înţelese în colectiv într-un întreg an şi, ce stitutului fusese prefigurat reană le livrează indus­ atunci cînd împlinirea 22,30 Tele
indigenă. Pînă acum am este faptul că secţia şi-a este mai important, majori­ de stringenta nevoie de
reuşit unele lucruri bune realizat lună de lună sar­ tatea au fost realizate din specialişti cu înaltă cali­ triilor de vîrf ale econo­ căutării s-a făcut prin
metode, tphnologii de tine
este
nevoie
miei
noastre,
în această privinţă, reuşită cinile în producţie, neînre- materie primă indigenă. In ficare, oameni în stare să de o intensă valorificare a descoperite ! Nu este poe­
care se leagă direct de gistrînd nici o reclamaţie continuare, întregul nostru conceapă, să descopere teh­ bogăţiilor minerale. Este zie ceea ce v-am spus
numele unor oameni, ca in­ la calitate. colectiv se va angaja cu nologii şi procedee a căror nevoie de o complexă, a- pînă acum. Este crezul pro­
ginera Mariana Ştefan, mo- Cele relatate de Ioan toate forţele în producţie — valoare să fie în ton cu vansată valorificare a me­ fesional al sutelor de cer­
deloarea Maria Chişerău, Probsdorfer, directorul în­ stimulat fiind şi de recen­ cerinţele exigente ale tim­ talelor utile din minereu, cetători ai institutului, a BUCUI
bridagiera Ana Petruţ şi treprinderii, sînt semnifi­ tele hotărîri adoptate de pului modern. Ce s-a făp­ astfel oa pe lîngă fier să precizat tovarăşa Margare­ dioprogr
ordii
La
muncitoarele Sofia Mure- cative pentru atmosfera plenara C.C. al P.C.R. de tuit în răstimpul acestor poată fi recuperate şi fo­ ta Pali, şefa biroului plan. cultură ;
şan şi' Maria Turdăşan. de mobilizare, de angajare la sfîrşitul lunii iunie —, ani ? Care sînt dovezile losite în industrie şi alte Printre ei Voichiţa Careja, 7,30 La
al munc
La secţia velur, maistrul instaurată în rîndul acestui pentru a-şi îndeplini inte­ concrete ale trudei sutelor metale. Noul zăcămînt de Valentina Tarnovschi, Va- nica îi»ij
Elisabeta Cădariu şi Maria colectiv. gral sarcinile de plan Ia de cercetători şi proiec­ la Ciungani — Căzăneşti, de sile Seniuc, Gheorghe Fo- 8.00 Re
Bokos, secretara organiza­ — Niciodată n-am fost export, la toţi ceilalţi in­ tanţi ? Cum au răspuns şi pildă, ne-a solicitat tehno­ dor, Evantia Ilie, Leonora Răspund
10.00 Bu
ţiei de partid, au ţinut, mai bine pregătiţi ca acum dicatori economici. cum răspund acum, specia­ logii de exploatare cu to­ Sîrbu, cu toţii cercetători; Interprei
liştii hunedoreni în pro­ tul diferite de cele clasice. şi alături de ei proiectanţii: popular;
socialiste
blemele mineritului, ne­ Metodele utilizate aici sînt Ştefan Rădoi, Tudor Mar- ştiri ;
voilor actuale ale econo­ de aceeaşi complexitate cu cu, Remus Babor, Traian pentru
miei româneşti, repetatelor cele mai moderne aplicate Avram, Alexandru Lugo- muşchet
îndemnuri pe care tova­ în lume. Sau, un alt jan. Cu ei, cu aceşti oa­ de ştiri
răşul Nicolae Ceauşescu, exfemplu : pînă cu un timp meni, institutul şi-a depă­ coluiui
moara 1
secretarul general al parti­ în urmă, nămolurile roşii şit an de an indicatorii la 1 la
dului, le face tuturor celor rezultate în urma obţinerii economici. Prin ei, produc­ ani -
ăl
de care depinde rezolvarea aluminei orădene, n-aveau tivitatea muncii cunoaşte ..Cir
problemei energetice a ţă­ nici un fel de întrebuin­ o continuă creştere ; să nu Buletin
rii ? Acestor întrebări le-am ţare. Timpul cînd Ministe­ mai vorbim despre calita­ clor con
porul —
aflat răspunsuri în discu­ rul Industriei Chimice a tea lucrărilor de care toţi nia. I
ţiile pe care le-am avut la făcut primul apel la spe­ beneficiarii sînt mulţu­ patriotic
i.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva cu cialiştii deveni pentru va­ miţi. Trimestrul III l-am 16,40 Coc
factori de răspundere. lorificarea fierului din pro­ început cu depăşirile ob­ 17.00 Bu
Cu pate
— Pentru începutul dis­ dusul secundar, a rămas în ţinute în răstimpul scurs faptă;
cuţiei noastre ţin să amin­ urmă. Cele dintîi roade din acest an. Iar in ce române
Revista
tesc despre recenta acţiune ale cercetărilor au şi apă­ priveşte asigurarea cu do­ dio * Ş
iniţiată de Comisia jude­ rut. Sînt rezultate promi­ cumentaţie a investiţiilor * 1963-
ca Cea
ţeană a inginerilor şi teh­ ţătoare, obţinute ce-i drept programate în 1983—1984 creafie,
nicienilor — ne-a spus to­ la scară redusă, dar ur­ nu avem nici o rămînere riri rev
S-a deschis şantierul varăşul Dumitru Ciofrân- mând să înceapă a fi va­ în urmă, ba, dimpotrivă! diojurni
geanu, secretar ştiinţific al lorificate la scară semi- ...Să ai vocaţia căutării şlagărel
dv...; 22
judeţean al tineretului întreprinderea „Vidra" O- institutului. Este vorba industrială. Din milioanele neostenite, să-ţi pui inte­ 23.00 S<
răştie, secţia ovine. Aspect despre organizarea .unei de tone de steril depozitat ligenţa în slujba nobilelor lirică „
riu Bn
(Urmare din pag. 1) „Vom dovedi prin laptele de Ia operaţia de şlefuire mese rotunde la care am în haldă, circa o cincime idealuri ale progresului ! Non ste
noastre de muncă, prin în­ a pieilor pentru sortimen­ participat atât noi, specia­ va putea fi refolosit sub Iată două esenţiale calităţi
hui să fie, de asemenea, treaga comportare că am tul velur. liştii în tehnologii şi pro­ formă de concentrat de care încununează gîndul şi
de cel puţin 45 de elevi, meritat încrederea de a fi iectări miniere, cît şi co­ fier la producerea fontei activitatea cercetătorilor
de la Liceul nr. 3 Deva, primul schimb din acest an legii noştri de la Centrul şl oţelului. Cercetătorul deveni.
coordonaţi de profesorii al şantierului judeţean al de cercetare şi proiectare Nicolae Popa, cel care a
Ioan Incze ţi Mircea Do- tineretului de la Riu Mare- metalurgică Hunedoara. Cu coordonat colectivul, care a CONSTANTA POPESCU DEW
brotă, îşi vor înscrie pen­ Retezat" - exprima hotă- acest prilej au fost pre­ elaborat noua tehnologie, corpade tria); c
(Arta);
tru prima dată numele de rirea colegilor săi de la tuneric
brigadieri în cartea de o- liceul nr. 3, comandantul de
noare a Grupului de şan­ detaşament, elevul Pap ^ •
1—ux);
tiere Riu Mare-aval, la cen­ Andrei. ; "JiP mai
trala hidroenergetică de la Din partea gazdelor, a CAMPANIA ■M DE Wm (Constr
Ostrov, unde vor efectua a- constructorilor, tinerii ingi­ ŞANI :
nirca);
celaşi gen de lucrări ca şi neri Ioan Dabelea şi Ioan Noicmb
colegii lor de la Clopotiva. Martinescu le-au vorbit celor 1
A fost un moment emo­ proaspeţilor brigadieri de­ CULTURI DUBLE Se munceşte cu spor la întreţinerea culturilor, ral);
ţionant cind, strlnşi in tra­ spre complexitatea şi im­ PE TOATĂ SUPRAFAŢA la prir
rul);
diţionalul careu, pe arena portanţa obiectivelor hidro­ PLANIFICATĂ de cas
sportivă din colonia Brazi, energetice de pe Riu Mare, la recoltarea şi livrarea produselor rul);
in faţa steagului roşu al le-au promis tot sprijinul Aplicînd în viaţă sarci­ cursă
NOASj
partidului şi al Tricolorului, pentru a se simţi cit mai nile şi orientările cuprin­ C.A.P. Dobra are culti­ şi responsabil în care în­ La fasole şi castraveţi, riile I-
tinerii au făcut legămint de bine alături de constructori, se în cuvîntările tovară­ vate cu legume 100 ha în ţeleg să-ţi facă permanent precum şi la varza de RICAN
brigadier, angajîndu-se să incit să-şi poată pune de­ şului Nicolae Ceauşescu, sistem irigat. Lucrările de datoria cooperatoarele din toamnă s-au aplicat în BRAD
300 Ici
slujească neabătut, cu ela­ plin in valoare elanul tine­ secretarul generai al parti­ întreţinere a culturilor — echipele conduse de Letiţia aceste zile şi tratamente GURA
nul caracteristic virstei, cau­resc şi puterea de anga­ dului, precum şi prevede­ prăşit, udat, tratamente pentru combaterea bolilor (Miner
za ce le-a fost Încredinţată, jare patriotică. rile Programului naţional împotriva bolilor şi dăună­ şi dăunătorilor. migrar
să fie demni urmaşi ai bri­ Condiţiile de muncă, de cu privire la obţinerea torilor — se fac conco­ Legumicultorii din Do­ GIU-B
(Casa
gadierilor de Ieri, să poată hrană, de cazare, de re­ unor producţii agricole si­ mitent cu cele de recol­ La ferma legumicolă bra, respectând graficele Domni
spune cu mîndrie miine: şi creare după orele de lu­ gure şi stabile, oamenii tare, sortare şi livrare a a C.A.P. Dobra BRAZI
eu am fost brigadier... a- cru sînt excelente la Riu muncii din agricultura produselor pentru aprovi­ de livrare, au trimis pînă dragos
din pc
colo, undeva, pe Riu Mare- Mare-Retezat, climatul ge­ judeţului nostru acţio­ zionarea pieţelor, oraşelor acum centrelor de desfa­ tură) ;
Retezat, unde lumina se neral de angajare este nează cu hărnicie pentru şi centrelor muncitoreşti. Oprean, Eva Sima şi Si- cere, pentru autoaprovizio- pe cei
naşte din ape. deosebit de prielnic, incit eliberarea terenului, e- Zilnic sînt trimise de aici donia Presecan. Datorită e- narea teritorială, mai mult Clinele
Profesorul Ion Radu rele­ primul schimb de brigadieri fectuarea arăturilor şi în- populaţiei orăşeneşti legu­ forturilor pe care le depun de 120 tone de produse
va că elevii de la Liceul din acest an - schimburi­ sămînţarea culturilor du­ me proaspete, de bună ca­ legumicultoarele, culturile de grădină de bună cali­
nr. 1 Deva au deja tradiţie le se vor succeda din două ble. Ca urmare a aces­ litate. Tovarăşul Ioan Şin- de ardei, fasole, varză de tate : ceapă, salată, gulioa-
pe şantierele tineretului. in două săptămini, pină la tui fapt, pînă ieri au fost dea, legumicultor cu o vară, varză roşie, varză re, varză de vară, cartofi
inclusiv pe cel de la Du 15 septembrie ă.c., cu de- strînse paiele de pe bogată experienţă, are de toamnă, vinete şi timpurii şi altele. Tini
năre-Marea Neagră, dar şi taşamente de elevi de la o suprafaţă de peste numai cuvinte de laudă castraveţi sînt bine între­ azi, 2 1
la Riu Mare, culegind an toate liceele din judeţ 12 600 ha, au fost pregă­ despre modul conştiincios ţinute şi foarte frumoase. N. BAD1U va fi
de an elogii şi titluri de să poată preda ştafeta cu tite aproape 8 300 ha şi mult
minea
fruntaşi şi consideră că nici mulţumirea unor realizări au fost însămînţate cu după-
promoţia '83 de la C/opo-, dintre cele mai bune, aşa porumb şi legume circa mal ;
tiva nu va li mai prejos, cum s-au angajat. vor c.
8 100 ha. însoţit
trice.
deral,
NICI O ÎNGĂDUINŢĂ faţă de cei ’ noil Lingurar, care noaptea scurta
averse
au furat 220 kg borceag km/h,
CE DIJMUIESC PRODUCŢIA AGRICOLĂ de la C.A.P. Simeria. Potri­ apoi i
vit Decretului 306/81, s-au râturi
Ignorînd prevederile le­ nel Munteanu a furat 200 întocmit dosare şi lui Ma­ prinse
gale şi sarcinile ce li s-au kg fin de pe terenul C.A.P. rinei Csucsi şi Beniamin de, ic
29 şi
încredinţat, tractoriştii Alexe Ostrov. La fel de reproba­ Domocoş, ambii îngrijitori
Lazăr şi Nicolae Medrea, bilă este şi fapta lui Cor­ La
de animale la C.A.P. Bă-
de la S.M.A. Simeria, au nel Lepădat, care a fost cia, pentru faptul că au CU Ci
dimir
sustras 200 kg orz din can­ prins „luînd" 40 kg concen­ sustras 13 I lapte de la ros i
titatea ce o transportau spre trate din raţia animalelor locul de muncă. Asemenea căder
soţite
baza de recepţie, Un alt ce le avea in primire la cazuri trebuie combătute ce. 1
tractorist, Viorel Adam, de C.A.P. Hărău. cu tărie, nefiind îngăduit apă
la I.C.I.T.B. Orăştie, a sus­ De asemenea, au fost nimănui să se înfrupte din Ferma C.A.P. Dobra. Imagini de la recoltarea şi sortarea verzei de vară, activitate 1/mp.
tă p.
tras 42 kg porumb, Iar Io­ prinşi Silvia Boga şi Ema- avuţia obştească. in care sînt angajate femeile din echipa condusă de Sidonia Presecan. servi'