Page 68 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 68
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 990 • MIERCURI, 20 IULIE 1983
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Ştiri din ţările socialiste
MOSCOVA. — Trimi BELGRAD (Agerpres).
sul Agerpres, Mihai Fa- — La fabrica de piese pen
bian, transmite : La Kazan tru aparatură electronică
M i c o h e C e a u i n a intrat în funcţiune cea din oraşul iugoslav Hi pot,
mai mare fabrică de poli una dintre principalele uni
etilenă din Uniunea Sovie
Republica Populară tică, informează ziarul „So- tăţi de acest gen din Iu în
goslavia,
s-au
realizat,
ţialisticeskaia Industria" cursul primelor şase luni
Folosind gazul metan, în ale acestui an, 21 de mi
treprinderea mai produce lioane de potenţiometre,
TOVARĂŞUL NiCOLAE CEAUŞESCU ÎN PORTUL MAPUTO fenol, acetonă şi o serie produs solicitat atît pe
de alte produse chimice ne plan intern, cît şi pe piaţa
S-A ÎNTÎLNIT CU OLIVER TAMBO, cesare economiei naţionale. externă. După cum men
T o v a r ă ş u l Nicolae zambicani în domeniul mij Principalul produs rămîne ţionează agenţia Tamug,
PREŞEDINTELE A.N.C. Ceauşescu şi tovarăşa Elena loacelor de transport, în însă polietilena, din care, aproximativ 85 la sută din
Ceauşescu au vizitat, în cadrul general al colabo tot aici, se realizează tu producţia realizată, valo-
(Urmare din pag. 1) re a popoarelor din Afri cursul dimineţii de marţi, rării dintre cele două ţări. buri de diferite diametre, rînd 660 000 dolari, va fi
ca australă. portul Maputo. A luat cuvîntul tovară folosite la izolarea cablu exportată, răspunzînd ast
Directorul general al şul Nicolae Ceauşescu, se rilor, a conductelor, pre
întîlniri avute la Bucu Secretarul general al complexului de transport cretar general al Partidu fel nevoilor actuale ale e-
reşti şi pe pămîntul Afri Partidului Comunist Ro feroviar şi naval, Ilidio Di- • lui Comunist Român, pre cum şi la realizarea unor conomiei ţării.
cii, şi a adresat secretaru mân şi preşedintele Con nis, a exprimat, în numele şedintele Republicii Socia mărfuri de larg consum. a- ★
va
produce
Fabrica
BEIJING (Agerpres).
lui general al Partidului gresului Naţional African celor 17 000 de oameni ai liste România. Cuvîntul nual 200 000 tone de poli — în R.P. Chineză se lu
Comunist Român un salut din Africa de Sud au căzut muncii care lucrează aici, său a fost subliniat cu pu etilenă, adică aproape tot crează, în cadrul procesu
călduros din partea con de acord să continue schim cele mai vii mulţumiri pen ternice aplauze, cu înde atîta cît produc în prezent lui de dezvoltare a căilor
bul de păreri In legătură tru vizită, subliniind că ea lungi ovaţii.
ducerii A.N.C. El a expri cele trei întreprinderi si ferate, la dublarea liniei
cu modalităţile de asigura va rămîne oa un eveniment în continuare, tovarăşul milare existente în re de cale ferată Nord—Sud,
mat profunda recunoştin
re a succesului forţelor ce de cea mai mare însemnă Nicolae Ceauşescu şi tova giune. care leagă centrele de ex
ţă pentru sprijinul activ, se pronunţă contra apar tate în viaţa colectivului. răşa Elena Ceauşescu sînt tracţie a cărbunelui din
multilateral, acordat de theidului, a discriminărilor Adresîndu-se oamenilor invitaţi de tovarăşul Sa VARŞOVIA (Agerpres). provincia Shanxi, din nor
România luptei de elibera rasiale. muncii, prezenţi aici, tova mora Machel şi tovarăşa — Varşovia, capitala dul ţării, cu o linie majo
răşul Samora Machel a Graca Machel să efectueze R.P. Polone, se va îmbo ră Est-Vest — informează
scos în evidenţă conlucra o vizită de cunoaştere a găţi cu un nou mijloc de agenţia China Nouă. Rea
VIZITĂ LA ÎNTREPRINDEREA MAQUINAG rea fructuoasă dintre mun portului Maputo la bordul transport deosebit de efi lizarea acestui proiect ur
citorii români şi cei mo- unui vas dc croazieră. cient : avansează lucrările mează să sporească cu 70
de construire a primului la sută capacitatea liniei.
Marţi dimineaţa, tovară colectiv un privilegiu, o metrou varşovian. Mii de
Se precizează că porţiu
şul Nicolae Ceauşescu, se înaltă onoare. ÎNTÎLNIRI DE LUCRU muncitori şi specialişti an nea de 488 kilometri pe
cretar general al Partidu T o v a r ă ş u l Nicolae gajaţi în realizarea acestui care se desfăşoară lucră
lui Comunist Român, pre
Ceauşescu, mulţumind pen în timpul vizitei oficiale Gheorghe Oprea, Ştefan proiect vor realiza anual rile va permite, pe lîngă
şedintele Republicii So tru primirea făcută, a ru de prietenie a tovarăşului Andrei şi Vasile Pungan 1,5—2 km linii de metrou. sporirea livrărilor de căr
cialiste R o m â n i a , îm Lucrările au debutat pe bune din provincia Shanxi,
gat să se transmită colecti Nicolae Ceauşescu, împreu au examinat împreună cu
preună cu tovarăşa Elena vului muncitoresc al între nă cu tovarăşa Elena tovarăşii Jacinto Soares şantierele, a două staţii şi transportul unor cantităţi
Ceauşescu, a făcut o vi Ceauşescu în Republica Veloso, Joaquim Alberto a două tunele. sporite de alte minereuri,
prinderii urări de succes Perioada de vîrf în reali inclusiv de fier, care se
zită la întreprinderea Ma- în activitatea sa. Populară Mozambic, au a- Chissano şi Rui Baltazar zarea acestui obiectiv ur
quinag. vut loc întîlniri de lucru Dos Sa'ntos Alves probleme mează să fie atinsă în anii găsesc în regiunile pe ca
re le traversează.
în numele oamenilor La plecare, muncitorii şi între membrii celor două privind amplificarea şi a- 1986—1989, cînd vor fi fi Acţiunea de dublare a
muncii din întreprindere, specialiştii unităţii salută delegaţii. dîncirea raporturilor bila nalizate mai multe tronsoa liniei urmează să se în
cu aceeaşi dragoste pe
directorul acesteia, Herma- în spiritul înţelegerilor terale româno-mozambi- ne ale modernului mijloc de cheie în cincinalul 1986—
p r e ş e d i n t e l e Nicolae
ncgildo Gamito a salutat la nivel înalt, tovarăşii cane. transport urban. 1990.
Ceauşescu, scandînd pentru
prezenţa conducătorului
partidului şi statului nos prietenia dintre popoarele
B SEUL. - Un tribunal
tru, subliniind că aceasta noastre, dintre România şi s-a constatat cu satisfacţie Ceauşescu le-au prezentat din Seul a condamnat un
reprezintă pentru întregul Mozambic. dezvoltarea cu succes a re în diverse foruri internaţio
laţiilor dintre cele două nale, în special în cadrul alt grup de studenţi la în
partide şi ţări, relevîndu-se O.N.U. şi al C.S.C.E. chisoare pe diferite terme
DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI @ MOSCOVA. - După că există toate condiţiile ne. După cum relatează a-
genţia ACTC, patru studenţi
cum transmite agenţia pentru consolidarea în con 0| GENEVA. - La Gene
LA MONUMENTUL EROILOR TASS, luri Andropov, secre tinuare a colaborării rod va a avut loc, la 19 iulie, ai Universităţii Kyonghi din
Seul au primit pedepse de
nice a Uniunii Sovietice şi
MOZAMBICANI tar general al C. C. al Ungariei. o şedinţă plenară a dele la unul la doi ani închi
P.C.U.S., preşedintele Pre gaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A. soare, alţi 9 colegi ai lor
zidiului Sovietului Suprem la negocierile privind limi
T o v a r ă ş u l Nicolae solemnitate au păstrat un al U.R.S.S., s-a întilnit, @ GENEVA. - Comitetul tarea şi reducerea arma fiind în continuare arestaţi,
Ceauşescu, secretar general moment de reculegere in marţi, cu Janos Kadar, de dezarmare de la Gene mentelor strategice, anunţă învinuirea care li s-a adus
al Partidului Comunist Ro memoria patrioţilor mo- prim-secretar al C. C. al va discută, în prezent, pro agenţia TASS. inculpaţilor constă în parti
mân, preşedintele Republi zambicani căzuţi în lupta P.M.S.U., care conduce de blema adoptării de măsuri ciparea lor la demonstra
cii Socialiste România, şi pentru libertatea şi ferici legaţia de partid şi guver pentru prevenirea riscului P WASHINGTON. - La ţii antiguvernamentale, în
tovarăşa Elena Ceauşescu rea patriei lor. namentală a R.P. Ungare unui război nuclear. Inter Philadelphia a avut loc al cursul lunii trecute. Totoda
au depus, marţi dimineaţa, ce întreprinde o vizită ofi venind în dezbateri, dele 60-lea congres, jubiliar, tă, poliţia sud-coreeană a
Sînt intonate imnurile de al Ligii de rezistenţă împo arestat un grup de mari
o coroană de flori la Mo stat ale Republicii Socialis cială de prietenie în Uniu gaţia română a subliniat
numentul eroilor mozambi- nea Sovietică. importanţa şi urgenţa unor triva războiului, una din nari, sub acuzaţia de a fi
cani. te România şi Republicii In cadrul convorbirii s-a măsuri concrete de preve cele mai vechi organizaţii organizat o grevă, cerind
Populare Mozambic. nire şi eliminare a riscului pacifiste din S.U.A. Timp îmbunătăţirea condiţiilor de
Au luat parte persona făcut un schimb de infor viaţă pe vasele pe care
După depunerea coroa maţii cu privire la modul unui război nuclear. Au fost de cîteva zile, participanţii
lităţi române şi mozambi- readuse în atenţia Comite la congres au discutat pro lucrau.
cane. nei de flori, tovarăşul în care sînt înfăptuite cele bleme ale activizării luptei
T o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu, tovară mai importante sarcini tra tului numeroase iniţiative şi împotriva creşterii pericolu
sate de Congresul al XXVI-
propuneri pe care România
Ceauşescu, tovarăşa Elena şa Elena Ceauşescu au fost lea al P.C.U.S. şi Congre şi, în primul rînd, preşedin lui unui război nuclear şi KlafMSD
Ceauşescu, celelalte per invitaţi să viziteze inte sul al Xll-lea al P.M.S.U., tele său, tovarăşul Nicolae a cursei înarmărilor.
soane oficiale prezente la riorul monumentului. '
Se împlineşte un an de şului Nicolae Ceauşescu,
la cea de-a doua sesiune Un cuvînt străbate lumea: pace ţara noastră şi-a expri
specială a Adunării Ge mat în repetate rînduri
nerale a O.N.U. consa hotărîrea de a contribui
crată problemelor dezar final — o lume fără „Pacea nu se poate asigura prin noi arma supra falsităţii şi absurdi la soluţionarea proble
mării, ale cărei dezbateri arme şi fără războaie. mente, ci prin reducerea şi distrugerea totală a tăţii tezei potrivit căreia mei stringente a dezar
— departe de a se fi sol Este necesară o astfel noile armamente ar sluji mării. „în numele păcii,
dat cu rezultatele sconta de campanie mondială îm armelor nucleare, prin trecerea la dezarmare cauzei păcii şi securităţii al existenţei şi vieţii o-
te în îndeplinirea dezide potriva armelor ? Este generală, sub control cuprinzător internaţio popoarelor. Ei demon mului — creaţia supremă
ratului suprem al ome de-a dreptul vitală, în nal". strează că nu munţii de a naturii — trebuie să
nirii — au prilejuit totuşi condiţiile proliferării ne NICOLAE CEAUSESCU arme garantează securita facem totul pentru opri
adoptarea unei hotărîri stăvilite a cursei înarmă tea, ci tocmai absenţa rea cursei înarmărilor!
însemnate : lansarea unei rilor. Niciodată în exis ai „campaniei păcii". Ei ar fi de-ajuns, cursa abe lor. Mai multă securitate Să ne unim efortu
campanii mondiale pentru tenţa umanităţii, linia de clamează în mod energic rantă spre neant conti înseamnă, în mod obliga
dezarmare şj. pace. Dc la demarcaţie între catastro obligaţia morală a statelor nuă. Sînt anunţate noi toriu, armament mai pu rile pentru a împie
bun început, această de fă şi supravieţuire nu a deţinătoare de arme nu programe de înarmări. ţin. Glasul armelor nu dica distrugerea civiliza
cizie s-a bucurat de lar fost atît de firavă. Acu cleare de a desfiinţa aces Pentru Europa, continen- poate decît înăbuşi glasul ţiei şi vieţii I Să apărăm
ga adeziune a milioane şi mularea armelor — mai te instrumente ale distru tul-arsenal al lumii, în raţiunii, al păcii. Reali dreptul suprem al oame
milioane de oameni dor ales nucleare — încura gerii. 1983 este programată în tatea o demonstrează pe nilor, al popoarelor la
nici să înlăture spectrul jează şi alimentează sta- ' într-adevăr, nimic nu ceperea amplasării rache deplin : ultimele conflic pace, la existenţă liberă,
războiului. Amplele de este mai urgent ca tre telor nucleare cu rază te armate s-au soldat cu la viaţă!“, spunea re
monstraţii şi marşuri în rea dc tensiune, conflic cerea grabnică la dezar medie de acţiune hotărîtă morţi, răniţi şi mari dis cent tovarăşul Nicolae
sprijinul păcii şi dezar tele, ameninţînd cu dez mare, în primul rînd de NATO. Deşi, prin trugeri, dar nu au dus la Ceauşescu. Este vibran
mării, reuniunile consa lănţuirea unui război nu nucleară. Acum cînd nu declanşarea celor peste soluţionarea problemelor tul apel la raţiune al
crate acestei tematici clear care, prin natura •> este încă prea tîrziu ! 15 000 încărcături nu care le-au generat. Sin unui popor cu vocaţia
centrale a contempora sa, nu va putea fi limitat. Căci peste Terra planează cleare aflate pe continen gura cale ce conduce la
neităţii, organizate şi des Omul £& află azi in faţa uriaşa ameninţare a peste tul nostru, fiecare euro rezolvarea diferendelor muncii paşnice. Este lu
făşurate în ultimul an, alternativei: a pune ca 50 000 focoase din arsena pean poate fi ucis dc este cea paşnică, a discu cida reliefare â căilor
demonstrează cu tărie că păt înarmărilor sau a lele nucleare. Iar acestea 114 000 de ori ! ţiilor la masa tratativelor. ducînd spre pace, pe care
opinia publică internaţio pieri. Este deci o pro însumează o putere dis Militanţii din lumea în în vasta „campanie a România le propune lu
nală, popoarele iubitoare blemă a supravieţuirii tructivă de peste un mi treagă pentru cauza pă păcii", numele României mii şi pe care se. anga-:
de pace sînt hotărîte să noastre. Or, acest lucru lion de ori mai mare cii şi. dezarmării insistă socialiste se înscrie la loc jează ferm şi lucid,
11
susţină „campania păcii este subliniat în perma decît cea a bombei de la pe drept cuvînt, asupra de frunte. Prin glasul cel r • . o.
pînă la atingerea ţelului nenţă de adepţii fervenţi Ilirosima. Ca si cum nu caracterului iraţional, a- mai autorizat, al tovară EUGENIA MARINESCU
COLEGIUL DE REDACŢIE i Sabin Cerbu. Ion Cioclei, Tiberiu Istrote pedocto' şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Păţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Bws, rtr. Dr. Petro Groza, nr. 35 Telefoanei 11275, 11583, 12157. Telext 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.