Page 7 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 7
® SÎMBĂTĂ, 2 IULIE 1983 pog
Clopotul
De curind am primit la rioadă in paginile „Clopo # însemnări ©
U3VE redacţie, tocmai din celă tului" : Tudor Arghezi, N. D.
lalt capăt de ţară, de la de la primul număr, rolul Cocea, llie Pintilie, Petre
Botoşani, o corespondenţă său deosebit de activ in Constantinescu-laşi, Ştefan URiCAIMI © Informaţii ©
mai deosebită, sărbătoreas lupta împotriva teroarei, Voicu, Cala Galaction, llie n
porană ® Note ©
„Omul că, pe care nici nu ştiu pentru libertate şi progres Cri stea, I. Peltz, Tudor Teo-
cum s-o numesc. Să-i spu social. Avînd de înfruntat dorescu - Branişte, Lucien iiiaMS
000 nem un Memento, intrucît condiţii din ce in ce mai Coldmann şi alţii. © Microinterviuri
ă
lăplămt- prin această filă elegant vitrege, cenzura tot mai se „Clopotul“ a reapărut în
tipărită, colegii noştri de la veră, primejdia aşa-ziselor octombrie 1944, reluindu-şi
:tul dez- ziarul judeţean CLOPOTUL „delicte de presă", inter activitatea consecvent mili
ca cve- ne vestesc, reamintindu-ne, dicţiile şi r suspendările, tantă pusă de data aceasta MINERII - OAMENI Al CĂRBUNELUI,
iticc că ziarul lor şi-a sărbăto in slujba cuceririi puterii ZOOTEHNIST1 PRICEPUŢI, AGRICULTORI HARNICI
rit in zilele acestea semi
legi şi politice şi apoi a înfăptui
ca centenarul. Mesajul lor e [~ L & € lL 4 A A A / rii şi consolidării cuceririlor Specia sau produsul Plan Realizat
bogat in semnificaţii care revoluţionare ale maselor Livrat
justifică mindria cu care a PRIVELIŞTI conduse de partid. Azi, ca
iăptămi- bovine 200 capete 201 capete 102 capete
fost lansat. organ al Comitetului jude porcine 200 capete 152 capete 17 capete
a ,,Clopotul" a apărut la „Clopotui u jiki neVc oit sâ ţean Botoşani al P.C.R., lapte de vacă 900 hl 480 hl 260 hl
„Bule- apară din i > wHr 1937
Botoşani la 30 iunie 1933, „Clopotul" poate fi soco lapte de oaie 190 hl 190 hl 192 hl
intr-o vreme cind zările în travestit sub alte *titluri, tit ca una dintre cele mal lină 5,8 tone 5,8 tone 4 tone
cepeau să se intunece de precum RAZA, SOARELE, vechi şi prestigioase publi
făr;i VALUL, TORJA, HORIA,
răsuflarea reptilei fasciste. caţii ale ţării, care, prin - Tovarăşe primar Con la autoaprovizionane cu totalitate şi predările sînt
Apariţia sa este legată de CLOŞCA etc. Un amănunt propagarea cuvintului parti stantin Bololoi, urmărind forţele proprii — aşa cum făcute, nu acelaşi lucru îl
constituirea Comitetului Na „biografic“ cu totul ieşit dului, prin ţinuta sa, prin graficul prezentat cu situa ne-a cerut secretarul gene putem spune despre rezul
ţional Antifascist, din care din comun, cu care ziarul respectul faţă de cititor, ţia la contractări şi livrări ral al partidului, tovarăşul tatele obţinute pînă în pre
făcea parte şi Scarlat Căl se mîndreşte azi pe drept contribuie la ridicarea ne efectuate de cetăţenii Uri- Nicolae Ceauşescu. Favori- zent la laptele de vacă. Şi
ii machi, cel care a fondat cuvînt, este acela de a fi contenită a spiritualităţii a- caniului am avut, pentru un zantă în cazul nostru este iată de ce : după cum se
„Clopotul", publicist şi om fost prima publicaţie care celui străvechi colţ de ţară.
S.' j’ Ra- a scris despre activitatea moment, impresia că de aşezarea geografică a Uri- ştie, în satele Valea de
e* ii; 0,30 de cultură binecunoscut Semicentenarul ,,Clopotului“ fapt, ne sînt prezentate rea caniului. Dar nu numai ea. Brazi şi Cîmpu lui Neag, a-
agrlcul- pentru activitatea sa demo revoluţionară a tovarăşului devine astfel o bucurie şi
nal; 7,30 cratică şi antifascistă. Cir Nicolae Ceauşescu. După un prilej de mindrie pentru lizările obţinute de locuito Motivul principal al bunei şezări cu mare pondere
îoarc al cum grăitoare prin ea În rii unei comune, de oameni situaţii cu care participăm în... -aotehnia oraşului s-au
i presei; cumstanţele apariţiei zia săşi rămine simpla enume toţi cei ce cred in puterea a căror primă îndeletnici la predările pentru fondul intensificat lucrările ce ţin
lodiilor ; rului explică orientarea sa şi menirea presei. re e creşterea şi îngrijirea centralizat al statului il
iri; 9,05 rare a colaboratorilor care de exploatarea huilei în ca
),00 Bu- clară şi fermă, vădită incă au semnat in această pe- RADU CIOBANU animalelor şi nu de cetă constituie tot hărnicia oa riera Cîmpu lui Neag. Ei,
Kevista ţenii unui important oraş menilor care, orăşeni fiind, bine, nici pînă acum nu
Muzică
letin de Tn meciul de baraj ză cu şuturi care sînt însă mineresc, oameni care se la bloc locuind, au vreme este definitivată sistematiza
vers in- respinse de portar. Orăş- ocupă înainte de orice, de şi pentru creşterea anima rea localităţii de care vor
5 Publi- penfru desemnarea extracţia minereului.
etin de campioanei judeţene tienii contraatacă şi ei pe — Intr-un anume fel ar lelor. Dacă la produsele bim. Şi acesta este un fac
ultural ; riculos şi în min. 88 Că- lină şi lapte de oaie ne-am tor care ne' produce greu
folclo- la fotbal dăraru şutează din apro fi întemeiată părerea dum
[iremieră neavoastră. Ştim că şi oră realizat şi chiar depăşit tăţi la încheierea- contrac
la X la pierea porţii şi portarul şenii trebuie să participe planul, dacă aproape în telor.
Lib; IC,00 MECANICA ORĂSTIE - MINERUL URICANl comite o greşeală copilă
IC,05 In- 1-0 (0-0) rească, scăpînd balonul din
popu- mină, care trece încet li CĂRBUNE CURAT
"oi s-a disputat Ia Ha- rînduri bara şi prima re nia porţii. Aşa s-a stabilit AM AFLAT,
al treilea meci de ba- priză se încheie cu un scor scorul final de 1—0 prin La Cîmpu lui Neag, în şişderea. Di-n cel urmărit VĂ INFORMĂM
j pentru desemnarea alb. După pauză, aspectul care echipa de fotbal Me carieră, noaptea a înce cu ochi atent de oameni
ampioanei judeţene la fot- jocului se schimbă, cei din canica Orăştie devine cam put să fie tot zi. De mun puşi să vegheze calitatea
al, între echipele Mecani Uricani fiind de astă dată pioană judeţeană. (Nicu că. Noul program de lu cărbunelui pe care mai o Elevii şcolilor gene
ca Orăştie şi Minerul Uri- la cîrma jocului şi combi- Sbuchea, corespondent — cru, în trei schimburi, apoi, tot ei, îl dirijează rale nr. 1 şi 2 în vacanţa
'uii. în prima repriză o- nînd deseori în terenul Haţeg). din care unul doar pen spre destinaţia stabilită. acestei veri vor presta,
tienii au dominat mai advers. Jucătorii din tru puşcare, a grăbit vi Acum, la cariera Cîmpu pe baza contractului în
’t şi şi-au creat cîteva Uricani îşi continuă atacu SUB SEMNUL teza cu care cărbunele lui Neag, sondorii, exca- cheiat cu O.G.A., lucrări
.ii de a marca, dar rile şi în minutele 70, 72, „DÂCIADEI" pleacă spre preparaţii, vatoriştii, minerii, şoferii, în valoare de o sută mii
ngea întîlneşte în două 75 şi 76 acestea se soldea- Şi in municipiul Hune sterilul spre haldă. Fie fiecare în parte şi toţi la lei, în cadrul acţiunii de
doara, încheierea anului care separat. Fiecare du un loc se-ngrijesc pe lin reamenajare & Văii de
DIVIZIA B 3 sportiv şcolar şi de pregă pă importanţa şi menirea gă toate celelalte, şi de Peşti. • Pentru trei zile,
Rezultate : Gloria Reşiţa „U" Cluj-Napoca 3-1; U. T. tire a tineretului pentru a- sa. Vorbea subi-nginerul calitatea cărbunelui. A- un grup de tineri mineri
de la I.M. Uricani vor fi
Arad - Metalurgistul Cugir 5-1; C.I.L. Sighet - Some părarea patriei a pri Ionel Ion, şef sector pro cum Miliai Grigoruţă, Au oaspeţii colegilor lor de
şul S. Mare 8—0; Minerul Cavnic — U.M. Timişoara 3—0; lejuit celor aproape 5 000 ducţie, despre viteza ac rel Bumba, Mihai Cor- la Uzina mecanică Timi
Aurul Brad - Armatura Zalău 4-0; Olimpia S. Mare - de tineri din şcoli demon tuală de lucru a oame nescu, Anton Dumitrescu şoara, într-un. interesant
C.S.M. Reşiţa 1—0; F.C. Bala Mare — înfrăţirea Oradea strarea sentimentelor de nilor huilei. Au reuşit să şi Dumitrescu Anton (ta schimb de experienţă, e
5—1; Rapid Arad - Ind. sîrmei C. Turzil 4—1; C.F.R. Ti dragoste pentru mişcare, descoperteze pe luna iu tă şi fiu, primul excava- în satul Cîmpu lui Neag,
mişoara - Strungul Arad 7-0. Meciul Aurul Brad - Meta pentru sport. nie 105 000 mc, faţă de torist, al doilea şofer), în perioada imediat ur
lurgistul Cugir (1-1, întrerupt în min. 16), din etapa cu Parada, sportivilor a por 56 100 mc cît fusese pla Dumitru Uşurelu, Ion Vi- mătoare, se va deschide
nr. 32, a fost omologat cu 0-3 1 nit de la stadionul „Corvi- nul. Se discută tot mai san, Ştefan Szatmari şi o autoservire cai-e va
CLASAMENTUL FINAL nuT‘ şi s-a încheiat la com aprins despre cărbune. toţi la un loc, puşcă, a- funcţiona îu cadrul com
1. F.C. Baia Mare 34 21 5 8 83--29 47 plexul sportiv „Construc Este nevoie de el. De căr dună, încarcă şi duc în plexului alimentar din
1
2. U. T. Arad 34 18 7 9 65--26 43 torul' , după ce a parcurs bune curat. Adică, din preparaţie cărbune ve
11
3. .,U" Cluj-Napoca 34 19 3 12 61- -26 41 bulevardele „Dacia şi cel ieşit din puşcări se gheat de exigenţa firii localitate. • în perime
1
'd. sîrmei C. Turzii 34 17 3 14 53- -41 37 „CorvinuT . Spectatorii pre lor, de oameni ai cărbu trul carierei de huilă au
5. •tatura Zalău 34 18 1 15 41--62 37 zenţi în număr mare în lective şi încărcări... a- nelui. început lucrările la con
1
- Cavnic 34 17 2 15 68- -48 36 tribunele stadionului „Con strucţia noului grup ad
"'eşiţa 34 15 6 13 49- -41 36 structorul" au asistat la e- DIN REALIZĂRILE ECONOMIEI ORAŞULUI ministrativ, care va cu
atu Mare 34 15 5 14 60--53 35 voluţiile reuşite ale gim prinde şi o cantină, ves
34 15 4 15 54--54 34 nastelor ce au reprezentat • Oamenii muncii di-n tre autorii acestui rezul tiare, chioşc alimentar
• ,J 34 15 4 15 43- -66 34 ciclul gimnazial — pregă cariera Cîmpu lui Neag tat se numără şi brigăzi pentru cei care muncesc
. arad 34 14 5 15 45- -46 33 tite de prof. Melania Co încheie primul semestru le conduse de Simio-n Bu- în amintita unitate eco
m. someşul ■3 /I 15 3 16 53--63 33 vaci şi Ana Mile, ale gim al anului în curs cu re descu. Ion Volocaru, Pop nomică. e La începutul
itAZi: 13. Metalurgistul Cugir 34 14 5 15 44--60 33 nastelor din licee, pregătite zultate dintre cele mai Traian şi Dumitru Izvo- lunii iulie, în blocul 18 B,
— se- 14. C.F.R. Timişoara 34 13 5 16 51--52 31 cu multă competenţă de bune: circa 16 000 tone reanu. cu 20 de apartamente, se
: Trep- 15. C.I.L. Sighet prof. Doina Şincu. în în cărbune date peste pla 0 Alte formaţii de lu vor putea muta primii lo
e cultu- 34 14 3 17 53--56 31 cheiere au avut loc între nul lunii iunie, care a- catari, oameni ai muncii
tepuui.. 16. U.M. Timişoara 34 11 5 18 41--65 27 cru, cele conduse de Au
Râmîn 17. Strungul Arad 34 10 4 20 30- -63 24 ceri la tenis de cîmp, fot dăugate plusurilor din rel Soşoi şi Victor Me- de Ia I.M. Uricani. • Ce
18. înfrăţirea Oradea 34 8 4 22 27--70 20 bal, handbal şi ştafetă a- răstimpul acestui an, fac zambrouschi, au executat tăţenii cartierului Bucui-a
Au retrogradat echipele de pe locu rile 15 -18. plicativă. (Ioan Vlad, co la un loc aproape 63 000 lucrări de deschidere a beneficiază- de noile spa
respondent). tone cărbune. căi'or depăşire se cifrează ţii comerciale, deschise
• Prin spiritul lor e- la 462 m. la parterul blocului 19.
conom, uricănenii au re Este vorba despre moder
DE LA INSULTĂ Geană şi faţă de Spitalul sînt drepte, dar aspre cu \ condiţionat, refolosit şi © Tot între succesele
LA TENTATIVĂ DE OMOR municipal Petroşani, în su cei care procedează astfel, ţ repurtate de minerii Uri- nul magazin cu articole
erii din revalorificat pînă în pre de menaj» despre maga
mă totală de aproape 8 000 zent însemnate cantităţi caniului se numără şi cel
Erau colegi de servi lei, PROVOCARE ILEGALĂ \ care atestă creşterea pro zinul de pline, şi lapte,
82, 11, ciu - ambii şoferi PENTRU VĂTĂMARE DE AVORT l de materii prime şi ma ductivităţii muncii fizice despre spaţioasa florărie.
0. teriale, realizînd mari în abataje care, faţă de « Pe bulevardul Muncii
la A.U.T.L. Petroşani. Cind CORPORALĂ GRAVĂ depăşiri ale prevede
31, 60, s-au întîlnlt, pe strada Te Mai avea patru luni pînă rilor stabilite : cu 15,3 1982, este mai mare cu se află în curs de amena
20. iului din Vulcan, şi-au dat Fără nici un motiv înte să fie mamă. Niţa Bîrlea nu la sută la fier vechi, cu 2,613 tone/post. jare un nou chioşc de
ziare. • La- Casa de cul
cîştig : întîi mina, apoi în mod meiat, Aurel Costea l-a a- mai este însă azi în viaţă. 53,8 la sută la hîrtie, şi ® Oamenii abatajelor
neaşteptat, au început să costat pe Nicolae Bocşer, Cauza ? Intervenţia necali cu 241,7 la sută la ulei de cărbune din această tură din Uricani s-a ame
se insulte reciproc pentru cu care a început o dis ficată a Marianei Ciobota- uzat. parte a Văii Jiului au najat o nouă' şi primitoa
mici neînţelegeri la locul de cuţie ce a degenerat în ru, care a cauzat starea © Din sectorul III al redus consumul de lemn re sală care» de acum în-
I g ; . • • • - v . . ; ' • • _•••. :• Yv,v::;v;r;> ; v: ': ...... . • septică a victimei. I.M. Uricani a fost extra de mină, cu 1 mc, pe cel cepînd, va găzdui oficie
\ fapt© din instanţă date de Spitalul din Timi să suplimentar de la în de cherestea cu 0,4 mc rea căsătoriilor din oraş.
Cu toate îngrijirile acor
la mia de tone cărbune,
în
ceputul
anului
pînă
pentru şoara, N.B. a decedat, S-a prezent o producţie de pe cel de aer comprimat ® Se lucrează, pe mai
Vreme 9 976 tone de cărbune. în cu 91,7 mc pe tonă. multe puncte, la moder
variabil, stabilit că moartea s-a da
r cădea muncă. Mircea Constantin ceartă. Apoi l-a lovit cu torat septicemiei interveni nizarea D.NL 66 A, care în
însoţite l-a lovit însă pe Ion Gea pumnii şi cu picioarele, te in urma u n u i avort pro final va avea o lăţime
ce. Yîn- nă, mai întîi cu pumnul, cauzîndu-i leziuni corpora vocat. de Întreprinderea de cer
[rat, cu apoi cu cuţitul şi a fugit m m m cetări şi prospecţiuni geo de 7 m şl o structură de
rare de le grave, ce au necesitat Mariana Ciobotaru (ma 30 cm, incluzîndu-se . în
n vest. de la locul faptei. Cei care 80 de zile îngrijiri medi mă a doi copii) nu este la logice Sibiu, şantier venit
me vor au văzut întîmplarea, n-au cale. în urma întîmplării, prima încercare de acest n LA VOIA ÎNTÎMPLĂRII. in Uricani pentru importan porţiunea- reamenajată şi
.0 şi 15 stat pasivi: au luat măsuri N.B. a rămas infirm pe tot Conform mai multor şi te te lucrări,, trebuie din nou
maxime gen. intîmplâtor, alte două să-şi mute tabăra din lo drumul ee leagă cariera
rade. de internare a victimei în restul vieţii. femei cărora le-a provocat meinice prevederi legale, de huilă şi gara Bărbă-
spital. Datorită intervenţiei In loc sâ meargă obiş avort n - a u decedat. A fost amplasarea tuturor şantie cul ales la voia intimplării.
ia va ti medicale prompte, Ion Gea SemnaJind acest aspect, nu teni.
varia- nuit ta muncă (fusese su condamnată pentru infrac relor intr-o localitate" se facem altceva decit să rea
3. Vor nă a putut fi salvat. dor la U.U.M.R. Crişcior), ţiune de provocare ilegală face obligatoriu cu ştirea şi
ploaie, Fapta lui M. Constantin în loc să trăiască liniştit de avort la 7 ani închi mintim conducerilor de şan
ări e- avizul biroului executiv al tiere despre obligativitatea
a sufla se numeşte tentativă de o- lîngă soţie şi cei doi copii, soare. respectivei unităţi adminis- stabilirii, împreună cu foru
nstficări mor, pentru care a fost Aurel Costea a îmbrăcat, trativ-teritoriale. Nesocotind Rubrică* xeesiuato de
60 km/ condamnat la 8 ani închi pentru 4 ani şi 6 luni, hai Rubrică realizată rile locale, a locurilor pen
şi vest. acesf... „amănunt", lucrăto tru viitoarele organizări de CONSTANŢA
serviciu soare şi obligat la despă ne vărgate. Âcum regretă, cu sprijinul rii şantierului ce aparţine şantier. POPESCO-CGRPADE
■n co). gubiri civile faţă de Ion dar este tardiv. Legile ţârii Tribunalului judeţean