Page 70 - Drumul_socialismului_1983_07

pag * DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 991

Ritm şi calitate în realizarea PROGRAM D£ LUCRU Monumente de limbă
I N V E S T I Ţ I I L O R şi cultură românească
MOBILIZATOR PENTRU TOŢI 11.05 Universul fej
11.00 Telex
Organizare riguroasă, prestaţii OAMENII MURGII faţă de vrednicul patrimo­ neam şi limbă şi a continui­ 11.45 Film serial:
gînduri răzleţe, ideea ori­
Socotindu-ne
îndatoritori
ciul Paulisla
ginii comune a unităţii de
soclul 13
12,25 România pit<
hunedorean,
niu
cultural
vî
două
dintre
bune la fiecare loc de muncă reactualizăm tipărituri româ­ tăţii poporului pe pămintul 12.40 Ecran de Ncll
„Micuţa
românesc
preponderen­
are
vechile
ne animate
16.00 Telex
corifeilor
scrierile
Veniturile — strîns legate de neşti. Larga circulaţie a ţă în ardelene. Gheorghe 16.05 Ecran de v;
Şcolii
acestor cărţi, ieşite de sub
Raidul nostru pe şantie­ cel de al doilea, echipa lui teascurile tiparniţelor afla­ Şincai este cel care în­ „Arabclla“ —
rele de locuinţe din Orăş- Andrei Krech monta plan- te nu tocmai în zonele în­ fruntă vitregiile vremii şi 16.30 Studioul tine
Epoca mari
tie l-am început de la blo­ şeele peste subsol. Atît realizarea producţiei fizice, vecinate aşezărilor hunedo- lasă o nepreţuită carte de niri: 18 ani <
cul 126 C, din zona spita­ şefii celor două formaţii, rene, conturează istoria ro­ istorie a neamului nostru. greşul al
P.C.R.
lului. După ritmul în care cit şi maistrul Pândele mânilor transilvăneni, im­ I se potriveşte acestei cărţi 17,50 1001 de seri
se lucra în interior şi la Popescu ne-au informat că de creşterea eficienţei economice plicit hunedoreni, ilustrînd reconsiderarea dictonului 20.00 Telejurnal
faţade, după numărul mare sînt cu lucrarea în grafice. statornica uniune sufleteas­ „Habent sua fata libelli" 20,20 Patria din i
de oameni aflaţi aici şi După această trecere în (Urmare din pag. 1) rea tehnologiei de lucru. (au cărţile destinul lor). 20.45 Orientările
le
după felul în care arată revistă a situaţiei de pe Mă refer la utilizarea că a tuturor românilor „Hronica românilor şi a răşul formulate
vremelnic
Nicolae
despăi'ţiţi
doar
blocul, ne-am dat seama teren putem sublinia preo­ bombeurilor termoplastice prin graniţe politice. Sem­ mai multor neamuri" a Ia Plenara
că acesta are un termen cuparea tuturor celor de muncii şi repartiţia veni­ şi a termocimenturilor în nalăm aşadar „Cartea de început a fi publicată frag­ P.C.R. — p
insul'
de predare foarte apropiat. aici pentru buna organiza­ turilor, recent adoptată de locul adezivilor din im­ învăţătură" a lui Varlaam mentat în „Calendarul de muncă progres
tru
„Este adevărat, ne-a spus re a muncii, calitatea exe­ Marea Adunare Naţională, port. Dar, specialiştii şi la Buda" pe anul 1808— mico-soeial
Eugen Muncuş, şeful lotu­ cuţiilor şi întărirea ordinii stipuţează clar că veni­ (Cazania), tipărită la Iaşi în 1809. Iată că acest an mar­ pentru ridic
anul 1643 şi remarcăm că
lui 53 ; trebuie să-l predăm şi disciplinei pe şantier. turile individuale în ra­ cadrele tehnice împuterni­ chează lunga ei existenţă stării întreg
cei 340 de ani ai săi ii vor
la cheie la sfîrşitul acestei Poate la capitolul bună port cu producţia realizată cite cu rezolvarea acestor asigura încă o lungă viaţă. spirituală — 175 de ani de Acordul glo
derea şi gc
luni. Şi în mod cert îl gospodărire ar trebui să sînt neplafonabile, deci probleme s-au descurcat Cartea îşi revendică însem­ la tipărirea primelor frag­ lui ca forir
vom preda". Aceasta era se mai insiste. toţi lucrătorii pot să ob­ bine, aşa că în prezent nătatea prin oportunul, la mente ale Hronicii lui Şin­ pală de or
de fapt şi opinia celor care — Este capitolul, ne spu­ ţină, după munca presta­ sîntem în măsură să de­ vremea aceea, „apel", pe cai. în întregime, cartea retribuire a
industrie
munceau la finisaje, oa­ neau inginerul Gheorghe tă, venituri pe măsura păşim normele zilnice, care-1 făcea „a toată semin­ a văzut lumina tiparului 21.00 Fotograme
menii din echipa de zidari Buşagă, şeful şantierului, rezultatelor obţinute în bineînţeles dacă şi „cusu­ ţia românească" urmărind după mulţi ani de la moar­ tate
condusă de Ioan Haţegan, şi Aurel Dănescu, secreta­ muncă. tul" va ţine pasui cu noi. ca „să înţeleagă hiecine să tea celui care a gîndit-o 21.40 Cinci milia
zugravii şi mozaicarii con­ rul organizaţiei de partid, Pe primele şase luni ale Deja, pe cele două decade înveţe... cu mult mai vîrtos şi a scris-o. Operă de că­ meni
anului, ca urmare a stră­ ale lunii iulie avem un limba noastră românească". petenie „Hronica" reuşeş­ 22.00 Ritmuri tiu
daniilor întregului colectiv Dar nu de puţine ori va­ te să învie rigiditatea do­ 22.30 Telejurnal.
PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE DIN ORĂŞTIE plus pe bandă de 370 pe­
al fabricii, planul produc­ loarea acestor cărţi este cumentelor, printr-o per­
rechi încălţăminte".
ţiei marfă a fost depăşit întregită şi prin însemnă­ manentă prezenţă a auto- gţADIC
duşi de Vasile Iancu şi asupra căruia ne-am în­ cu 2,3 milioane lei, al Asigurarea materiilor pri­ rile olografe al căror con­ rului, prin pasajele cu
Dumitru Popa. dreptat în ultima vreme o producţiei nete cu 6,2 mi­ me şi materialelor necesare ţinut este aidoma lecţiilor aspect de pamflet, prin
La blocul 126 B (termen atenţie sporită. Am stabi­ lioane lei, înregistrîndu-se producţiei de încălţămin­ unui manual de istorie. spiritul polemic, conferin- BUCUREŞTI
de predare 31 august) era lit ca la fiecare sfîrşit de un beneficiu suplimentar te continuă să fie proble­ Astfel se cere a fi cunos­ du-i semnificaţia unui act dioprogramul dl
La
zi
ordinea
realizată structura de re­ săptămînă, cîteva ore să de peste un milion de lei. ma cea mai grea de cut exemplarul aflat în po­ politic prin care relevă cultură ; 7,00 H
zistenţă pînă la etajul I. fie dedicate efectuării or­ rezolvat pentru colectivul sesia Arhivelor Statului din drepturile poporului român 7,30 La "1110111
Xap
Sintem în grafice şi aici — dinii şi curăţeniei la toate Aceste depăşiri puteau să acestei fabrici. Trebuie în Deva, fără a minimaliza din Transilvania, prefigu- al mul arilo
nica
în.
relevă şeful de lot —, locurile de muncă, recu­ fie, după cum aprecia continuare căutate toate rolul altor 15 astfel de rînd ideologia paşoptistă. 12,45 Avanprem
lucrăm pe două schimburi perării unor materiale şi Nicolae Dragotoniu, conta­ tipărituri ieşene, identifi­ Exemplarele luate în evi­ Tv. : 13,00 De
cu oamenii lui Petru Ră- pregătirii activităţii pentru bilul şef al fabricii, mai posibilităţile de procurare cate în diferite localităţi denţa patrimoniului cultu­ ★ 1365—1983. 11
zile pe un tra)
doane. Am lucra mai bine săptămînă următoare. Mai substanţiale dacă în unele la timp a celor necesare, hunedorene. Adnotările lor ral hunedorean sînt tipă­ româneşti; 15,0
dacă ne-ar veni şi prefa­ mult, pentru buna desfă­ perioade (lunile aprilie, de insistat la furnizori marginale ne furnizează rite fie la Buda în anul vers 20 ; 1G,00
bricatele de la S.U.T. în şurare a lucrărilor, întări­ mai) producţia nu ar fi pentru livrarea materiale­ însemnate ştiri cu implica­ 1844, fie la Iaşi în anul ştiri ; 16,15 Sfii
16,30 Rai
lui ;
ritmul cerut de grafice şi rea ordinii şi disciplinei, suferit din cauza aprovi­ lor contractate în cantita­ ţie socială, economică sau 1853. conomică ; 17,0
în funcţie de stadiile fizice gospodărirea permanentă şi zionării cu unele materia­ tea şi calitatea stabilită. pur Istorică din vremuri Orînduită pe perioade ştiri ; 17,05 A
impuse prin plan. creşterea calităţii lucrărilor, le : adezivi, materiale tex­ Măsurile recent luate de îndepărtate nouă. Desci­ istorice „Hronica" face catclor ; 18,00 (
Un alt bloc care are ter­ aşa cum ne-o cer documen­ tile caşerate, carburanţi. comitetul de partid şi frăm cu îngăduinţă pentru lumii cunoscut că românii Revista intern
dio ★ Ştiri *
men de predare în această tele adoptate de recenta De fapt, acestea sînt a- acea limbă veche româ­ au origine comună „adecă ★ 1965—1983. 18
lună este cel cu nr. 114 A plenară a C.C. al P.C.R. devăratele cauze ale res­ conducerea fabricii vizea­ nească şi cu consideraţia sunt romani de sînge pre­ ca Ceauşescu.
(doar scara C). Şi aici gă­ şi de sesiunea Marii A- tanţelor înregistrate la ză, în ansamblu, perfec­ cuvenită acelui cărturar cum firea şi virtutea îi creaţie, demnii
riri revoluţio
sim aceeaşi activitate in­ dunări Naţionale, — au ţionarea activităţii de pro­ anonim, care, posibil este mărturiseşte" şi, fireşte, Radiojurnal;
tensă, bine organizată. Zu­ continuat interlocutorii — , producţia fizică, indicator ducţie, specializarea mun­ să fi participat la marele aduce argumente istorice într-o oră. —
gravii din formaţiile con­ toţi membrii biroului orga­ la care planul a fost în­ citorilor, a liniilor tehno­ eveniment istoric, la care de netăgăduit ideii de con­ România — m
în conştiinţa
duse de Mihai Şamu şi nizaţiei de bază şi din deplinit, pe 6 luni, doar logice pe anumite sorti­ Horea, în fruntea ţăranilor tinuitate pe teritoriul ro­ Bijuterii muzi
Ioan Balaban, zidarii din conducerea şantierului sînt în proporţie de 98 la sută. răsculaţi cerea ca „nobili mânesc. 5,00 Nou stop
echipa lui Martin Miiller, repartizaţi pe obiective, cu Maistrul Costică Grădina- mente, creşterea producti­ să nu mai fie": „Scris-am Selectate din mulţimea
care atacaseră faţada, au sarcina de a urmări zilnic ru, de la banda nr. 1 de vităţii muncii şi a calită­ eu Mihail Popovici cînd de dovezi scrise, care con­
dat asigurări că blocul va cum se derulează munca, tras.-tălpuit-finisat, ne-a ţii produselor executate. s-au început răbelia în figurează o cultură hune-
fi predat mai repede. de a sprijini concret şi spus : „Din această lună Toţi lucrătorii din cadrul Ardeal de au sculat Horea doreană întemeiată, aceste
Blocurile 114B şi 114C operativ rezolvarea tuturor lucrăm în acord global. fabricii au înţeles că de ţara de au spart curţile două scrieri îndeamnă la DEVA : Mul-
sînt apropiate — în ce problemelor care se ivesc. Fără teama de a greşi, realizarea planului de pro­ domnilor... în octomvrie 24 recuperarea altor preţioa­ e iubirea (Pa
priveşte poziţia, termene­ De modul în care îşi înde­ pot spune că există mai ducţie sînt direct legate de zile ’784“. se cărţi şi documente, lui al doilea Ii
NEDOARA:
le de predare (ambele la plinesc această sarcină răs­ mult decît oricind interes veniturile pe care le vor Străbătînd drumuri ane­ găsindu-şi, în acest sens, (Flacăra! ; At
Şinele lunii septembrie pund în faţa biroului şi a şi preocupare pentru rea­ obţine, că aceasta este voioase, poposind într-un raţiune legislaţia privind rurgist' 'tn
a.c.) şi stadiile fizice în organizaţiei de partid. anumit timp, într-un anume ocrotirea patrimoniului cul­ te (Ar
Comoara
(Un
care se aflau în ziua rai­ Este, într-adevăr, o mă­ lizarea normelor stabilite. singura cale care duce la loc, aceste cărţi vechi au tural naţional, asigurindu- şarpe (7 Noii
dului nostru. La primul, sură bună care, credem Cu toate că am lansat în sporirea avuţiei naţionale, făcut legătura între româ­ se astfel un traseu as­ PENI: Ţapina
dulgherii conduşi de Remus noi, merită extinsă şi în fabricaţie un produs singura sursă pentru dez­ nii din cele trei provincii, cendent spiritualităţii noas­ VULCAN : In
(Luceafărul);
Bîrlea pregăteau cofrajele alte şantiere din judeţ. (cizme) pe care l-am exe­ voltarea societăţii noastre, dar şi între români şi tre româneşti. mătate de ci
pentru turnarea structurii cutat şi anul trecut, am pentru ridicarea nivelului pămintul lor românesc. Prof. MARIA BASARAB, (Minerul); P
de. rezistenţă la parter. La MIRCEA LEPĂDATU avut probleme cu stabili­ de trai al poporului. înălţată deasupra unor Muzeul judeţean Deva timu cursă (
URICANI : /
tui) ; biîa
(Steaua roşie
încheierea secerişului Cum sînt îngrijite animalele în taberele de vară? za : (Mineri
secrc
intim
Ochi de urs
(Urmare din pag 1) între unităţile care au (Urmate din pag 1) tor, care le-a dus într-un ar trebui hrănite supli­ dar ritmul de lucru este gcla merne
încheiat recoltarea griului loc larg, cu iarbă puţină, mentar, dar încă nu s-a încet. Viţeii mici sînt ţi­ (Flacăra) ; (
Şi unităţile din Consiliu) se numără C.A.P. Lăsău, da ce a trecut din acest ca să le poată păzi. Şefa gîndit nimeni la asta. O nuţi în grajd, legaţi cu Mica roman
lî/ 1
unic agroindustrial Deva — Zam, Dobra, Uia, Teiu, an este realizat însă numai de fermă economista Ma- altă problemă ar fi aceea lanţuri şi cu sfori. De la cultură); (Dat
Miliard
a ţinut să ne informeze Birtin şi altele din con­ în proporţie de 50 la sută. ria Cimporescu şi opera­ a îngrijitorilor, în marea 62 de vaci se obţin 157 De 3 ori des
inginerul şef Aurel Popa — siliile unice agroindus­ De ce ? toarea însămînlăloare Că­ lor majoritate veniţi din litri de lapte zilnic, ceea CALAN : Fa
(Casa dc ct
încheie azi recoltarea celoi triale Llia şi Brad. — Nu prea -niai este iar- tălina Ilulpoi ar trebui alte localităţi. Alături de ce se explică prin păşuna- ria : Trepts
peste 1 500 ha cultivate în toate unităţile unde jră in păşune — ne spunea să se implice mai mult Ioan Călinici, Gheorghe tul neraţional. Animalele reşul); ILIA
cu grîu. Activitatea a fost s-a terminat secerişul se şeful fermei. In ivomentui şi mai eficient în activi­ Covaci şi Vasile Năsui, pasc pe unde vor îngriji­ mina); GIIEl
bine organizată şi oame­ acţionează acum pe un de faţă sîntem ocupaţi tatea zootehnică. lucrători harnici, muncesc torii, fapt ce nu permite lui Ciun H
I-11 (Mincru
nii au muncit cu hărnicie front larg la eliberarea cu adunatul furajelor, a- şi oameni cărora nu le ierbii să se ■ refacă.
şi răspundere. La fondul terenului de paie, la arat, vînd depozitate pînă acum CINE PĂZEŞTE prea plac lucrul si anima­ Este necesar ca şi din
de stat s-au predat aproa­ pregătirea terenului şi la 140 tone lucernă, 29 tone VITELE? lele. partea consiliilor populare
pe 3 000 tone de grîu. semănatul culturilor duble. lolium, 30 tone fin, 200 Ferma C.A.P. Bretea Şi la C.A.P. Vâlcele se şi a Consiliului unic agro­
tone paie de orz şi altele. Română obţine în jur de ridică problema îngrijito­ industrial Călan să existe Rezultatele
NIMĂNUI NU-I ESTE ÎNGĂDUIT SĂ SE Nu găsim vreme să ne 600 litri de lapte pe zi, rilor, aici înregistrîndu-se mai multă preocupare 20 iulie 198:
ocupăm şi de hrăni rea din' care 400 litri livrează o mare fluctuaţie de oa­ faţă de buna organizare Exlr. I :
ÎNFRUPTE DIN AVUŢIA OBŞTEASCĂ suplimentară a vacilor cu la fondul de stat. Marea meni. în plus, vitele cu şi desfăşurare a activităţii 43, 12.
lapte. ^problemă a unităţii este lapte sînt ţinute în pauza în taberele de animale, să Extr. a II-
Este bine ştiut că legile a avut loc un proces cu \ se insiste pentru valorifi­ 29, 17.
ţării sînt neîngăduitoare public, unde au fost con­ CU CÎT LAPTE lipsa de păşune, ferma dis- de prînz într-un padoc cu carea deplină a potenţia­ lei. Fond de ti
cu cei care ştirbesc avu­ damnaţi alţi şase lucră­ SE HRĂNESC VIŢEII ? punînd de numai 33 ha multe gropi şi pietre, în lului fiecărei ferme zoo­
ţia obştească, dijmuiesc tori de la aceeaşi unitate ce sînt păşunate. în aceas­ soare. Se lucrează la ame­ tehnice.
producţia agricolă prin la pedepse cu închisoarea C.A.P. Ruşi arc 165 vaci tă situaţie vacile cu lapte najarea unui padoc nou,
furt sau o distrug, afec- de la un an la un an şl şi juninci din care numai
tînd astfel nivelul nostru şase 4,uni pentru infrac­ 80 sînt în lactaţie. Violeta
Timpul
de viaţă. Se întîlnesc ţiuni 'asemănătoare. Toader, şefa fermei, ne azi, 21 iuli' ;
insă şi cazuri, tot mai Situaţii de aşa-zisă spunea că unitatea ar pu­ în general
puţine la număr, de în­ „mică ciupeală" se mai tea livra la fondul de uşoară răci
călcare a prevederilor le­ stat mai mult de 170 1 zil­ variabil, ap
ra
gale. Aşa este şi cel ofe­ întîlnesc şi in alte unităţi nic (cît dă în prezent), locale, treptat,
ca
rit de Gheorghe Bălăcea- agricole, de unde se dar este mare numărul de caracter de
din
nu, fost lucrător la l.A.S. „iau" ca cartofi, propriile viţei cărora li se dau zil­ le şi de di
gospodării
legu­
ce.
Vintul
„Avicola" Mintia. Acum nic 5 litri de lapte la rat, cu ir
el este cercetat în stare me, furaje, frunze de fiecare. Faptul e greu de porare pini
de arest pentru furtul sfeclă şi alte produse, crezut, deoarece viţeii ţi­ din scclori
a 193 kg furaje combina­ fiind aduse prejudicii a- nuţi legaţi de iesle în avînd cara
Temperatul
te. pe care le-a vîndut vuţiei obşteşti. Evident, grajd au o stare fizio­ fi cuprinşi
Iui Constantin Tripon, faţă de aceste fapte nu logică nu tocmai cores­ grade, iar
din comuna Băiţa. De cu- trebuie manifestată nici punzătoare. în ziua raidu­ tro 22 şi d
teorolog
rînd, în comuna Şoimuş o îngăduinţă. lui a plecat cu vitele la Ţuţuriga).
păşune un singur îngriji­