Page 78 - Drumul_socialismului_1983_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

CUVINTÂRILE IOVakadului imi^<j>la£ CEAUŞESCU,
Unde concluzii la Incnderea Furajele din rîmp
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R.
(Urmare din pag. 1)
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ învăţămîntului i se acordă o atenţie deo­ 11,60 Telc:
sebită. Elena Vişescu, ingi­ 11.05 Cens
11.30 Cine
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR poliîico-ideoiogic nerul şef al C.Â.P. Orăş- 11.50 Să <
meni
tioara de Sus, aprecia :
— în acest an s-a mun­ 12.05 Ora
13.00 La î
în cele 6 cursuri de în- tice. ' Ce dovedeşte a- cit cu multă seriozitate şi mini
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII văţămînt politico-ideologic ceasta ? Că la cursul de răspundere la adunarea fu­ 18.00 Coor
— cî
politico-ideo­
învăţămînt
cei
mai
Printre
de partid, care au func­
rajelor.
18.20 Colu
ţionat anul acesta la Uni­ logic de partid, respectiv harnici cooperatori la a-
tatea de bunuri metalice de la secţia nr. 1 textilă, ceastă lucrare s-au dove­ 18,35 Săp’t
18.50 1001
Exportul - in prim-planul atenţiei colectivului din Brad, aparţinînd B.M. activitatea cerinţelor, ridicat la Samoilă fi Traian Susan, 19.00 Telc,
dit
a
s-a
Vio­
nivelul
Bogdănescu,
exigen­
Arad, am aflat de la to­
varăşa Marioara Leba, se­ ţelor actuale, eficienţa dez­ rel Lăzărescu, Ionel Gri- 19.20 Epoc
niri.
Realizările obţinute la prilej privind aplicarea moderne, sînt apreciate cretar adjunct cu proble­ baterilor, a tuturor acţiu­ dan şi alţii. greşi
P.C.l
export de întreprinderea fermă a principiilor auto- peste hotare. Confecţio- me de propagandă al co­ nilor iniţiate aflîndu-se Cooperativa agricolă din 19.50 Estr;
de tricotaje tip lină Hu­ conducerii muncitoreşti şi nerele Biri Pop şi Roza mitetului de partid — că în strînsă relaţie cu pre­ Beriu dispune de o supra­ 20,15 Telc
nedoara, în perioada tre­ autogestiunii, perfecţiona­ Balint, maistrul Ana Or- activitatea s-a desfăşurat gătirea propagandistei, con­ faţă de 155 ha fineţe natu­ 20,45 Film
cută de la începutul anu­ rea mecanismului econo- dean, din schimbul A, în bune condiţiuni. „Mă lucrării directe a acesteia rale din care pînă în dul
lui şi pînă în prezent, pro­ mico-financiar şi a siste­ ne-au vorbit de saltul ca­ refer — ne spunea inter­ cu biroul organizaţiei de prezent s-au cosit peste dul
140 ha. La C.A.P. Sibişel
bează elocvent hotărîrea mului de retribuire a mun­ litativ şi cantitativ de as­ locutoarea — în principal bază şi comitetul de partid. şi la C.A.P. Ocoliş din 21.30 Bun
la
preocupările
permanen­
tăţi
acestui colectiv, puternica cii sînt temeinic însuşite tăzi, faţă de primul an de te de a se parcurge în­ Toate acestea, calitatea cele 260 ha, şi, respectiv, 22.20 Tele
sa angajare de a transpu­ şi se materializează în ac­ funcţionare a unităţii. Şi treaga tematică planificată, dezbaterilor, au făcut ca 530 ha s-au cosit pînă acum 22.30 Invi
ne exemplar în viaţă sar­ tivitatea de producţie. cîştigurile au crescut, a- la pregătirea propagan­ la nivelul comitetului de numai 100 şi respectiv 180 Emi
cinile trasate de partid. — Comanda pentru rătau interlocutoarele. Şi diştilor şi a cursanţilor, la partid activitatea cursului ha, ceea ce este foarte trac
— Deşi, în acest an, U.R.S.S., preciza Maria vor creşte în continuare, prezenţă, calitatea dezba­ să fie bine apreciată. Din­ puţin. 23.30 Inel
întreprinderea n-a fost no­ Costa, secretarul adjunct conform legii privind per­ terilor. Pentru a vedea colo însă de aspectele po­ . lui.
minalizată cu comenzi pen­ al comitetului de partid pe fecţionarea sistemului de concret cum se desfă­ zitive, de lucrurile bune
tru export la nivel de cen­ întreprindere, printr-o co­ retribuire a muncii şi de şoară şi cum s-a desfă­ amintite, în activitatea de
au
cursului
trală — reliefa Eugenia ordonare atentă a produc­ repartiţie a veniturilor oa­ şurat învăţămîntul am ansamblu şi a unele neîmpli-
existat
Stoica, directorul comer­ ţiei, o aprovizionare prom­ menilor muncii, adoptată participat la ultima şedin­ niri cu care a fost de
de Marea Adunare Naţio­
cial al unităţii —, n-a ptă cu cele de trebuinţă şi nală. Noi, la împărţirea ţă de învăţămînt a cursu­ BUCU1
fost trecută în lista cu o mobilizare susţinută a beneficiilor, lucrînd pentru lui condus de Marta An- acord şi tovarăşa Marioara Ce se întîmplă la dioprogr
La
ordii
priorităţi pentru materia­ fiecărui muncitor, a putut export, vom dispune de dreescu. Cîteva constatări Leba. Ne referim la fap­ cultură ;
stîna din Gurasada ?
le şi materii prime, a fost fi onorată cu o lună şi cote mai mari faţă de se impun de la sine. In tul că uneori s-au purtat 7,30 La
al
munc
solicitată totuşi să reali­ jumătate mai repede. alte categorii de muncitori, primul rînd faptul că toţi discuţii la general, fără Dumitru Suciu, cioban, ce nica în
zeze produse pentru parte­ — în acest an am creat de alte avantaje. De cursanţii s-au prezentat trimiteri la activitatea con­ îngrijeşte de mai multă vreme te ; 8,00
neri de peste hotare. Sîn- 10 modele noi pentru ex­ aceea ne dăm tot intere­ bine pregătiţi la convorbi­ cretă din unitate sau sec­ o turmă de oi a C.A.P. Flori dt
— muzi<
este
ce
tem mulţumiţi că am reu­ port — a adăugat Emilia sul să creştem productivi­ rile recapitulative. Fi­ ţie, la problemele speci­ Gurasada, invîrtă un om după lctin de
fice ale activităţii cursan­
ştie
să
vorbele
şit să ne achităm la timp Năforniţă, şefa atelierului tatea muncii, să valorifi­ reşte, un lucru bun. De ţilor, nefăcîndu-se legătu­ cum îi convine. Am fost, U* "«dK,
şi în bune condiţii calita­ creaţie. De asemenea, am căm superior materiile apreciat de altfel şi faptul cu cîtva de timp în urmă, sa­ la 7 i
saivanul
la
marginea
tive de toate comenzile trimis în diferite ţări prime utilizate, să realizăm că propagandista a dove­ ra între problemele teore­ tului de reşedinţă a comu­ Ştiri ; •
lansate în fabricaţie. în (U.R.S.S., Anglia, S.U.A., produse de calitate, com­ dit că stăpîneşte bine tice puse în discuţie şi nei, să vedem de ce de la într-un
perioada despre care vor­ Belgia, Olanda, Canada), petitive pe piaţa externă. tema pusă în dezbatere sarcinile de producţie. De turma lui D.Ş. nu s-a predat tă culţi
şcolari)
bim am livrat beneficia­ colecţii cu peste 150 de în cursul semestrului al (şi nu numai aceasta), că asemenea, uneori nu s-a nici un gram de lapte de ştiri ; i;
oaie sau brînză la fondul de
rilor externi diferite trico­ modele de tricotaje pentru doilea, colectivul între­ îşi cunoaşte bine îndatori­ pătruns în esenţa feno­ stat. 12,35 Dii
taje, mai ales pentru copii, copii şi adulţi în vederea prinderii de tricotaje tip rile şi răspunderile pe care menelor şi problemelor — Nu dau oile lapte, d-aia lui ; 13.
15.00 M
dezbaterile
unitate,
în valoare de peste 2,5 mi­ prospectării pieţei, încheie­ lînă Hunedoara are de rea­ le are, că ştie cum să din la un nivel destul n-am predat — în ne-a a spus Buletin
ciobanul,
găsi
expert
fiind
lioane lei. Desigur, o con­ rii de contracte pentru lizat o comandă pentru conducă o dezbatere de de scăzut. „Sîntem con­ justificări. Unele oi au înţăr­ blu rec
17.00 Bu
tribuţie modestă la echili­ 1984. Pe lingă export am SALA. Deşi a fost solici­ acest fel, stimulînd discu­ cat deja, altele îşi scad me­ Caleidos
reu laptele.
brarea balanţei noastre executat şi comenzi pen­ tat tîrziu (la începutul lu­ ţiile şi avînd răspunsuri vinşi — a conchis în fina­ ' — Care o fi cauza ? ncsc ; l*
comerciale, care putea să tru schimbul de mărfuri nii iunie, iar termenul de pentru multe dintre pro­ lul discuţiei tovarăşa Ma­ — Nu mai este iarbă in tecului
18.00 Oi
fie mult mai substanţială cu ţările socialiste, în ace­ livrare este prevăzut pen­ blemele mai puţin clare rioara Leba —, că toate păşune. mina P'
Am plimbat privirile pe dea­
în condiţiile asigurării din leaşi condiţii calitative şi tru finele trimestrului III), ridicate de cursanţi. Evi­ acestea se vor afla mai lurile din jur şi am văzut ternaţio
timp cu contracte, însă de sortimentaţie. colectivul de aici s-a an­ dent, toate acestea au fă­ mult în atenţia comitetu- că era iarbă din belşug. Am în ţară
în Epoc
!
apoi
unde
încăperea
care evidenţiază faptul că întreprinderea de trico­ gajat cu toată responsabi­ cut ca discuţiile să se lv de partid şi a propa­ intrat prepara în brînza. Treispre­ de ere.
se
întreprinderea se înscrie taje tip lînă Hunedoara litatea să execute şi aceas­ ridice la un nivel destul gandistului, că în viitorul zece butoaie erau pline ochi cuceriri
bine în direcţiile de acţiu­ numără cinci ani de exis­ tă comandă la termenul de elevat, cei mai. mulţi an de învăţămînt politico- cu calupuri de brînză proas­ Români
ţională
ne stabilite de către ple­ tenţă şi trei ani de cînd stabilit şi în condiţii dintre participanţi dove­ ideologic de partid ele voi' pătă. ★ Prot
— Le-am pregătit pentru pre­
nara C.C. al P.C.R. din produsele sale, executate ireproşabile de calitate. dind interes şi o bună fi înlăturate". dare şi aştept să vină maşina lor ★
luna iunie a.c., că hotărî- într-o gamă largă de mo­ cunoaştere a problemati­ să le ia — ne-a spus cio­ 22.00 Rîi
rile adoptate cu acest dele şi culori clasice şi LIVIU BRAICA cii, a unor noţiuni teore­ VASILE PÂŢAN banul. zică d<
— Astea sînt tot ce aţi strîns Non si
pînă acum ?
— Da.
Pentru eficienţă sporită într-o cameră alăturată şi am a :
Am împins o uşă ce dădea
păşit peste prag.
— Aici mai sînt trei butoaie
în transporturi cu ele ? ce aveţi de gînd e
brînză.
eu
— Păi. . . lUx ai
NEDO/
a
Ciobanul
spus
— Acţionînd în spiritul şi de nivelul de conştiin­ care n-am înţeles nimic. ceva din (Flăcăi*
masurilor şi hotărîrilor a- ţă al fiecăruia dintre noi". Am intrat în saivan. Aici rurgisti
te (Ar
doptate de plenara .C.C al „Iar funcţionarea maşini­ se aflau nişte oi moarte. din Sai
P.C.R. din luna iunie a.c. şi lor depinde şi de modul pe — Nu ştiu ce au, că mor torul) ;
capete,
a
ciobanul.
zis
de Marea Adunare Naţio­ în care sînt revizuite şi I-am spus doctorului Pintea moara
nală, accentul principal îl reparate, releva şeful de Marian acest lucru, de o săp- cui alb
punem pe optimizarea echipă Mihai Cîrstoiu. tămînă, şi a promis că o să PENI:
VULC/
vină să vadă, dar n-a venit.
transporturilor, îndeosebi Fiind exigenţi şi fermi în Am abordat această situaţie (Lucea
prin întreţinerea şi ex­ această activitate, noi con­ ou tovarăşul Cornel Moisin, patru
ploatarea raţională a mij­ ferim atît durate prelungi­ primarul comunei. AN1NC
nitetf- ]
— N-am cunoscut aceste lu­
loacelor auto din dotare- te de funcţionare maşini­ cruri, ne-a spus interlocuto­ UR/CA
o
să-l
releva inginerul Petrişor lor, deci eficienţă sporită rul. De-acum mai încolo îndeaproape nilor
TIE :
controlăm
Valean, şefui A.T.A. Ha­ pentru autobază, dai' şi si­ pe cioban şi o să urmărim tria);
ţeg. Adică ne străduim să guranţă circulaţiei rutie­ mai atent predarea laptelui depart»
folosim maşinile de mare re". „Sigur, şoferii au mi­ de oaie contractat. GIU-B
mai d
Ar fi bine ca spusele pri­
capacitate numai în rela­ siunea lor. importantă, noi marului să se materializeze cultură
ţia plin-plin. să eliminăm mecanicii avem obligaţiile deoarece C.A.P. Gurasada nu (Dacia
africar
funcţionarea acestora în noastre, la fel de impor­ a predat la fondul de stat CALAT
nici 30 la sută din cantitatea
gol ori sub capacitate, să tante" • — era de părere întreprinderea de tricotaje lip lină Hunedoara. Inginera Mariana Maiorescu, şefa de lapte contractată (!). atacă
folosim remorcile, să înlă­ muncitorul Kiss Andrei. compartimentului C.T.C., împreună eu un grup de controloare din subordine, în timpul de cult
turăm în totalitate supra- — Şi dacă în primul se­ unui control de calitate. B. TURDEANU per iul
•onsumurile de carburanţi mestru al anului, la A.T.A. I-II
Femei;
„i lubrifiant! Din cele 189 Haţeg s-au înregistrat re­ (Lumii
de maşini de transport zultate bune în producţie Cum se serie „Cîntarea Româiiiei“ într-un sat
marfă din parcul autoba­ (planul la tone expediate n
zei, 21 lucrează în prezent a fost îndeplinit în pro­ Wtfcrw..
iu cariera de cărbune de cent de 101 la sută, (Ut.note din pag 1) Repetiţiile le tăceau seara Pădureanu 60 de oi, la care ii are in formaţie şi
l i Cîmpu lui Neag, cu ca- indicatorul productivităţii tirziu, după ce-şi orinduiau Viorel şi Viorica Torna - pe Dorel, Aurica şi Cornel, Rczi
re realizăm — prin volu­ muncii a fost depăşit cu două ediţii ale festivalului vitele şi gospodăria, le fă­ vite, oi, porci, ca şi la Vio­ a ieşit la măsuratul oilor iulie
mul mare de muncă de peste li la sută, iar bene­ n-a mai avut astimpăr“ : ceau pe grupuri, cit permi­ rel şi Sanvina Bistrian, A- fruntaş pe tot satul I Cind Extr
aici — 45 la sulă din pla­ ficiile planificate însumea­ ,,Adică arta noastră popu­ tea spaţiul căminului cul­ ron şi Frăşina Bistrian, muncesc in gospodăriile lor, 4G. 61.
nul de transport marfă al ză o depăşire de 48 la su­ lară să nu lie recunoscu­ tural. Şi cind totul trebuia Gheorghe şi Marioara Po- cind ii vezi la joc la ne-
autobazei. Activitatea ar tă, au fost economisite 500 tă !". Şi s-a sfătuit cu pă­ asamblat, au găsit... scena povici, Avram şi Domnica deia satului ori pe scenele Extr
putea fi mai bună şi aici, 1 benzină şi 20 000 1 mo­ rinţii, cu bunicii, cu un­ afară, in capul satului, pe Şerban, Roman şi Treja concursului, cînd îi urmă­ 29, 49.
eficienţa mai mare. dacă torină), aceasta se datoreş- chiul Miron. ,,Adică aici in platoul „La Şaucă“. „Dar Gură, Miron şi Rodica Bis­ reşti meşteşugind la războ­
nu am resimţi, în unele te activităţii întregului co­ casă ţesem pînza şi pricoi- ce facem cu vitele, cu gos­ trian, Tiberiu şi Sanvina iul de ţesut, la cusutul iilor,
perioade, lipsa carburanţi­ lectiv — a ţinut să preci­ ţele, coassm cămeşi şi podăriile, cind plecăm Io Nan, Ion Costa, Constantin la bătutul zalelor şi a
lor şi lubrifianţilor, a an­ zeze Petrişor Valean. Se poale şinoreşte, coşereşte, întreceri Şi atunci nana şi Sanvina Stroia, Florea cheilor, iţi revin in minte
velopelor şi a unor piese evidenţiază, prin conştiin­ dar mai ales in afascâ, Lunga şi-a arătat, încă o şi Susana Munteanu, Dra- vorbele lui Florea Muntea­ Tim
azi, 2
de schimb. ciozitate şi hărnicie, mun­ că-/ cea mai aproape de dată, generozitatea şi vred­ gomir şi Ileana Şerban, nu : „Ştiţi cîntarea cu da­ va fi
„Majoritatea dintre noi, citori cum sînt loan Plo- cusătura străveche, aici nicia la vîrsta-i septuage­ Aron şi Ioana Toma, Viorel, cii liberi ? Noi sîntem aceia, noapt
rul v
conducătorii auto, spunea toroşan, Liviu Roman, Do- „batem" zale şi chei cu nară. A luat in seama sa Ana, Aron şi Victoria Ma­ şi la muncă şi la joc, iar tul iz<
loan Rusu, unu] dintre oa­ rel Lăsconi, Cornel Mistău care ne împodobim portul gospodăriile celor care ple­ rina, Sanvina Nistorescu, cu ajutorul lui Viorel şi a posibi
menii de bază ai unităţii, — mecanici, Valet- lorgoni, şi avem jocuri cum nu-s cau la întreceri' cu toată Aron şi Marioara Peticei, lui Miron Munteanu, scriem şi de.‘
ne străduim să exploatăm Constantin Coşa, Miron multe. De ce să nu le familia. Şi ce gospodării Gheorghe şi Veronica O- şi noi aici, in virI de mun­ ales
de m
şi să întreţinem raţional Măgduţ, Vichente Măgduţ, scoatem in lume !“. îm­ are satul ! Aici, la Viorel, prean, Avram şi Voichiţa te „Cintarea României". O mode
maşinile, să reducem la lonuţ Panatie, Romulus preună cu tata Gheorghe, Gheorghe, Veronica şi Tre- Şerban, Cornel şi Domnica scriem aşa cum înţelegem ficări
minimum timpii de staţio­ Turcu, Victor Zciooni, Şop­ cu unchiul Miron s-au sfă­ ja Munteami — vite mari, lenei, la fiecare membru noi că trebuie să lie aceas­ vest.
nare, să asigurăm autoba­ ti ini us lorgoni — conducă­ tuit şi cu ceilalţi oameni ai porci, păsări, la Miron şi ai formaţiei. Iar cel ce la tă cîntare. A muncii, o me \
7 şi 3
zei o rentabilitate cit mai tori auto. aşezării. Cind s-au- adunat Viorica Munteanu - 7 vaci, fluier duce jocul minute in vredniciei, a creaţiei, a fru­ xime
mare. Depinde de gradul - la cămin era tot satul ! 5 porci, la loan şi Treja şir - Gheorghe Romcea, — mosului". de.
de pregătire profesională DUMITRU GHEONEA