Page 82 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 82
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 9i«
CONSTRUCTORII - CEI CE DAU VIGOARE
OUMliLlCA
8.00 Televacn
8.30 Almanah
PROSPEŢIME MINOREI NOASTRE PATRII 10.00 Viaţa s:
9.00 De straj
9.30 Bucuriili
11,45 Lumea
Telefilme
dan: „C
pisodul
13.00 Album
Raport de pe şantiere * telex;
ră; casc
^ I.C.S. HUNEDOARA, ţii muncii faţă de pian, balet; c
minate;
între rezultatele deosebi realizarea producţiei glo partaje;
te obţinute în prima ju bale la activitatea de voie bu
mătate a anului consem transport în procent de 10.30 Film se
— episo
năm predarea a 198 de 114,6 la sută. Se remarcă 18,10 Călători
apartamente, depăşirea constant în muncă şefi 19.00 Tclejtirr
producţiei de construcţii- de brigadă, cum sînt : 19.30 Epoca
tuiri.
montaj cu 11,4 milioane Teodor Ştefan, Szatmari 18 ani
Iei şi a producţiei marfă Ştefan, YVilhelm Schnei- sul al I
industrială cu 1,8 milioa der, Nicolae Toraş, Va 20.30 Melodii
ne lei, creşterea producti ier Mureşan, maistrul O- 21.00 Film ar
tacolul t
vităţii muncii cu 6,8 la liviu Nicola. Pretnici
sută faţă de plan, redu ŞANTIERUL 34 C.F. 22.00 Telejun
cerea cheltuielilor totale DEVA. Hărnicia şi dă 22,15 Varictăi
Ia 1000 lei producţie cu ruirea în muncă ale con 23.00 închide
1,5 lei şi obţinerea unor structorilor de aici — din lui.
beneficii suplimentare în rîndul cărora se eviden LUNI,
valoare de 12 milioane ţiază în mod deosebit e-
lei. Cele mai bune rezul chipele conduse de Va 15.00 Twlex
15,05 Emisiu)
tate le-au obţinut şantie sile Groza şi Ionel Giu- maghia
rele nr. 1, 2, 3, 4, elec glea, muncitorii Nicolae 17.50 1001 de
trotehnic, autobaza şi sec Aparaschivei, Cornel O- 20.00 Tclcjur
20,20 Actuali
ţia do producţie indus ţoiu, Mihai Reicli, Mihai că
trială. Spătaru, colectivele lotu 20,30 A patr
emisiur
Si T.C, TIUNEDOARA- rilor Crăciuneşti şi Sime- Şantierul nr. 4 al I.C.S. Hunedoara. Echipa lui Vasile Faur, de la şantierul nr. 1, aplică de cinci ani, cu bune 20.40 Curier
DEVA. în primele şase ria — au ca rezultat, pe rezultate, iniţiativa: „Planul fiecărei săptămini — realizat in cinci zile“. 20.50 Tezaur
luni ale anului, producţia primele şase luni, depă 21,20 Aventu
— emil
de construcţii-montaj a şirea producţiei de con 21.40 Roman
fost depăşită cu 2,2 la strucţii-montaj cu 9,6 mi viitoare
sodul i
sută, producţia industria lioane lei, a producţiei hi serie... Adunări festive 22,30 Telcjui
lă cu 5,3 la sută, iar pro nete cu peste 800 000 lei,
ducţia netă cu 11,2 la su reducerea cheltuielilor to Multă vreme s-au ma pungem, so ne intilnim cu
tă; productivitatea mun tale la 1000 lei producţie nifestat unele rezerve pen colegii care excavează In municipiile Deva, Hunedoara, Petroşani, în Bf AC
cii calculată pe baza pro cu 12 lei. tru valenţele tehnice, la clasic celelalte oraşe în care fiinţează organizaţii de con
ducţiei nete înregistrează „ENEIiGOMONTAJ" condiţiile de rocă de la Uo rezultat recent reţine strucţii, au avut loc, vineri şi sîmbătă, adunări fes
o creştere faţă de plan MINTIA. Constructorii- Riu Mare-Retezat, pentru atenţia : o reparaţie la ma tive consacrate sărbătoririi „Zilei constructorului**. Au tua, 1 îR*-'
de 13,2 la sută, iar volu energeticieni raportează maşina de forat la secţiu şină, care se realiza in fost trecute în revistă rezultatele din prima jumătate 8,00
mul beneficiilor peste depăşirea prevederilor de ne plină, introdusă in pre 10-12 zile, a fost termi a anului, s-au stabilit noi direcţii de acţiune pentru lor îl.
nicn
plan însumează mai mult plan de la începutul anu mieră pe ţară la lotul nată — spre lauda lor —, activitatea din semestrul al II-lea, pentru îndeplini toţi
de un milion lei. Au fost lui cu 3,4 milioane lei la „Castel". In timp insă, sub inimoşii meseriaşi con rea integrală a sarcinilor de plan în acest an. 13,31
predate 1 076 de aparta producţia de construcţii- conducerea lui Viorel Vas- duşi de Alexandru Duducă, Adunările festive au fost urmate de frumoase 14,0C
mente şi 19 alte- obiec montaj şi cu 255 000 lei nea şi apoi a lui Alexan in numai patru zile. Am programe cultural-artisticc, iar astăzi, pe arenele Ciul
tin i
tive, dintre care 147 a- la producţia netă, un be dru Duducă - ingineri des notat şi numele unora din sportive, constructorii se vor întrece în pasionante sonc
partamente şi 5 obiecti neficiu suplimentar de toinici şi sufletişti -, in tre cei mai destoinici mun dispute între formaţiile şantierelor, loturilor, atelic- nul fet
ve peste plan. Contribu peste 470 000 lei. Aurel jurul „mastodontului" s-a citori care lucrează in „foc , relor, secţiilor. ment I
tin de şrîi-
ţii importante la aceste Cobzaru, Virgil Ursu, Pa- iormat un nucleu dUri 11 U C I U U , . n . i r tcca pentru
J CJI 111 U l
„ continuu cu maşina de fo-
„ - , .
...
realizări au avut colecti vel Magyari,. Raffay Ale munca bine piegatit, care , , la secţiune ' plina : diojurnal ;
, i i,.______________rat
, - -
n
'
vele şantierelor nr. 1, 2 xandru, Ilie Dăncilă, Ni stapmeşte a perfecţie ma- r i Constantin Popa, Dumitru melodiilor ;
D
nai * Spoi
.
.
, .
_
,..v _ ,
şi 6 Deva, Grupul nr. 2 colae Dina, Zoltan Oltea- şina, i-a adus chiar unele Budrmca, Mihai Paduraru (Urmare din pag. 1) lea Jiului, pentru urgenta de dans ;
0
D
,
T i.
r Valea Jiului. nu situîndu-sc printre cei îmbunătăţiri funcţionale a- - mineri, Andrei Daneasa, şi a „Zilei constructorului", rea lucrărilor la obiectivele stop muzie
.
• . j . n«
de la combinatele siderur
mai harnici muncitori ai
El G. S. C.F. I. DEVA. şantierului. preciate de furnizor, reali- oamenii muncii de pe şan gice Călan şi Hunedoara,
Realizările obţinute în jjg I.U.T.I.F.I’.E.C. DE zind viteze de înaintare la Zamfir Megheş, Constau tiere şi-au intensificat rit de pe amenajarea hidro
tin Presecan — electricieni,
primul semestru al anu VA. Profilat pe executa excavaţiile mecanice din ce Ion Vizitiu, Gheorghe La- murile de lucru, înregistrind energetică Riu Mare-Rete
lui se regăsesc în depă rea unor importante lu in ce mai. bune. „Dacă nu zăr, Ion Moldovan, Nicolae frumoase realizări in pro zat şi de la Termocentrala
şirea producţiei globale crări din agricultura ju intilnim evenimente geolo Ceantal, Ion Ciuhat — ducţie. Demne de consem Mintia, de la I.F.A. „Vîsco- 3 DEVA: P.
cu 5 milioane Ici, a pro deţului, acest destoinic gice, ca in lunile februarie nat sînt hărnicia şi succe za" Lupeni şi F.P.R. Baru, e iubirea i
şi martie a.c., putem face mecanici, maistrul Ion Mi-
Iul al doil
ducţiei industriale cu 3,8 colectiv de muncă cin înaintări lunare foarte hă i Ieşea, inginerii Radu sele colectivelor I.C.S. Hu pentru realizarea integrală NEDOARA:
milioane lei şi a produc steşte „Ziua construc Topai şi Radu Tul-ai, sub- nedoara, G.S.C.F.I., Ener- a planului de apartamente. (Flacăra) ;
ţiei nete cu 2,3 milioane torului" cu rezultate mari, - considera Alexandru inginerii Cornel Tarta, Fe gomontaj, I.U.T.I.F.P.E.C. şi Constructorii hunedoreni, rurgistul);
le (Arta) ;
lei, în depăşirea produc dintre cele mai bune : Duducă, şeful lotului Valea tr T.C. Deva, unele sectoare din Santa 1
lurii. Pe tronsonul pe care u Blăjan şi Dorin Ma-
tivităţii muncii la produc realizarea planului de noliu. şi loturi de pe amenajarea care şi-au probat întot torul) ; P
ţia netă cu 4 900 lei pe construcţii-montaj în pro excavam acum mecanic, hidroenergetică de la Riu deauna hărnicia şi dăruirea ine 'a (Un
ci
în muncă înregistrînd rea
lucrător, în reducerea cu porţie de 110 Ia sută şi Valea Jurii — Valea Mare, De-ar „ţine" in continua- Mare-Retezat, Energocom lizări care le fac cinste, PL )
2 lei a cheltuielilor la a producţiei industriale am forat, in mai, 308 m, in re roca pentru că oamenii strucţia şi T.C.M.M. Deva. vizibile la tot pasul în vas VULCAN :
(Luccafăru
1 000 lei .producţie mar de 115 la sută. între o- iunie 305 m, iar in luna a- ştiu ce au de făcut, fiind Constructorii îşi sărbăto tul perimetru al judeţului, patru stea
fă, în predarea către be biectivele predate in a- ceasta vom depăşi, de ase- hetăriţi să urce cit mai resc în acest an ziua în au îndatorirea patriotică de ANINOAS/
repede ştacheta la exca-
neficiar a unor importan ceastă primă jumătate a menăa, graniţa celor 300 atmosfera de însufleţitoare a se angaja mai puternic niţei Ralu
te obiective; Fabrica de anului se numără un de de metri, scontind ca in vaţiile mecanice la 400 URICANI:
P.A.L. Cîmpeni şi Fabri pozit de legume de 5 000 semestrul I 1984 să stră- m/lună. angajare generată de ani în continuare, de a am nilor (Ret.
BARZA: C
versarea a 18 ani de la
de
plifica
realizările
pînă
ca de mobilă Blaj, ali tone în V'alea Jiului, 2 Congresul al IX-lea al parti acum şi a recupera restan ncrul); or
mentarea cu apă potabi hectare de solarii la se urs (Pairi:
unele
depar'
mai
lă la Î.L. Deva, un cen rele din Sintandrei, păs- dului şi de documentele a- ţele acumulate la pe începutul OAGIU-B/
şantiere
de
tru de preindustrializare trăvăria de la Sarmize- Obiective puse isi doptate de plenara C.C. a! anului. Grijii permanente a mai depaj
1
a lemnului la Cugir, 28 getusa; se află în diferite P.C.R. din iunie a.c. şi de partidului şi statului, per cultură); T
Marea
(Dacia);
Adunare
km de drumuri forestiere. stadii de execuţie alte o- funcţiune vizînd dezvoltarea Naţională, sonal a tovarăşului Nicolae africanul
econo-
gg I.C.M.M. PETRO biective la Haţeg, Mărti- mico-socială a ţării şi creş Ceauşescu, pentru continua CÂLAN :
ŞANI. între lucrările mai neşti, Rapolt, Bretea Mu- Hărnicia şi dăruirea in muncă ale constructorilor terea nivelului de troi ma dezvoltare a ţării, perfecţio atacă — ?
de cultură;
importante realizate şi în reşană, Chimindia. Un a- din judeţul nostru în primul semestru al anului s-au terial şi spiritual al între narea întregii activităţi periul con
curs de execuţie se numă port înseninat la activi materializat în punerea în funcţiune a unui mare gului popor. Conştienţi de productive şi a vieţii so I-II (Mu
ră Preparaţia cărbunelui tatea bună a unităţii au număr de obiective, între care; importanţa sarcinilor deo ciale, ridicarea nivelului de Femeia <
(Lumina) ;
Petrila, puţul cu skip de muncitorii Andrei Busui, • Laminorul de semifabricate, instalaţia de tra sebit de mobilizatoare pe trai al celor ce muncesc, liţislul gi
la I.M. Lupeni, Prepara Alexandru Ceacani, Vasi tare a oţelului în vid, instalaţia de recuperare a me care le au în acest an, în constructorii trebuie să-i rul).
ţia cărbunelui Livezeni, le Vasile, Mircea Mariş, talului din zgură şi instalaţia de producere a vatei întregul cincinal - volumul răspundă prin fapte de
menţinerea şi dezvoltarea Constantin Gorban, Con minerale — toate de la C.S. Hunedoara ; de investiţii al judeţului in muncă, prin depăşiri de
capacităţii de producţie stantin Manolache, Iosif • Turnătoria de piese din fontă de Ia C.S.V. Că perioada 1981-1985. este plan. Acestor imperative le
la majoritatea minelor şi Andrei Cugliş şi alţii. lăii (parţial); de 38 miliarde lei, concre sînt subordonate şi recen
din Valea Jiului. Se evi jg§ „ELECTROMONTAJ- • I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani ; tizat în realizarea unor tele hotărîri şi măsuri a- Timpul
denţiază, prin hărnicie DEVA. De la începutul • Menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de pro mari obiective îndeosebi în doptate de plenara C.C. al azi, 24 iu
se menţir
şi realizări, colectivele anului, colectivele din ca ducţie de la I.M. Vulcan, cu 40 000 tone/an şi de la domeniul mineritului, side P.C.R. şi de Marea Adu coroasă î
şantierelor nr. 4 Lupeni drul acestui şantier au I.M. Petrila, cu 50 000 tone/an ; rurgiei şi energeticii -, con nare Naţională, a căror neaţa şi
şi 1 Petrila, formaţiile înscris în bilanţul reali © Instalaţia de descărcare prin culbutare a vagoa structorii din judeţul nostru materializare neabătută va bilă. Ceri
tor. Vor
conduse de Mihai Raţ, zărilor depăşirea produc nelor de cărbune la C.T.E. Mintia ; vor trebui ca, de ziua lor, determina progresul şi pros sub form
Francisc Nistor, Vasile ţiei globale cu 2 la sută. • Iazul de decantare a apelor reziduale din Deva; să-şi stabilească, pe lîngă peritatea neîntreruptă a pa vor avea
Boboc, loan Popa, Faze- a producţiei finite şi nefe • Instalaţia de recuperare a fierului din steril, bilanţul pe semestrul I, şi triei, creşterea bunăstării versă. Izi
kaş Emeric Viorel Bene. cu eţte 1 la sută, redu din iazul de decantare de la Teliuc ; direcţiile de acţiune pînă generale a poporului, aşa nala des(
Vin tul vi
BJ „E N E l i G O C O N - cerea cheltuielilor mate • Preparaţia cărbunelui din Petrila ; la sfîrşitul anului, pentru cum prevăd documentele la modei
S T R U C Ţ I A“ MINTIA, riale la 1 000 Iei produc • Dezvoltarea I.U.M. Petroşani (hala de hidrau îndeplinirea integrală a sar Congresului al Xll-lea şi vestic. T
ximot vor
în bilanţul activităţii din ţie marfă cu 9 lei, de lică) ; cinilor pe 1983 şi pregăti Conferinţei Naţionale ale 21 şi 26
prima jumătate a anului păşirea beneficiilor pla • Poligonul de semifabricate din Livezeni (cu rea temeinică a investiţii partidului. minime î
sînt înscrise rezultate re nificate cu 4 la sută. Prin 18 000 mc/an); lor pe anul viitor. Este ne Un gînd bun pentru con Di mi n ea ţ;
văi.
velatoare pentru hărnicia rezultatele obţinute s-au © Liceul economic Petroşani ; cesar să se insiste mai structorii noştri, de ziua La mu
acestui colectiv : depăşi evidenţiat echipele con • Fabrica de preparate din carne Petroşani ; mult, cu toată fermitatea şi lor, în acest climat efer bilă şi r;
rea producţiei de con duse de Ilie Brăncscu, • Fabricile de pîine din Lupeni şi Deva ; răspunderea, pentru finali vescent de muncă şi de porar no
verse de.
strucţii-montaj cu aproa Marin Stîlpeanu, Dumi • Teatrul de stat Petroşani ; zarea deschiderii zăcămin viaţă ale poporului român, descarcăi
pe 5 milioane lei şi a pro tru Badea, Ion Lupaş, • Hotelul „Deva“ ; telor de la Coranda-Hondol alimentat de flacăra per moderat
ducţiei industriale cu 23 maistrul Octavian Grăiliş- • Complexul turistic Sîntămărie-Orlea ; şi Valea Morii-Brad, a noi petuă a partidului nostru temporar
km/oră
milioane lei, însemnate teanu şi inginerul Petre • Lucrarea de combatere a eroziunii solului la lor cîmpuri miniere în Va comunist. m in eaţa%
creşteri ale productivită Chiriţcscu. Geoagiu. văi. (Me
ciu: tuli
