Page 86 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 86
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR M UN Cil - EXPRESII
ALE AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI IN ACŢIUNE
11.00 Telex
Pentru avansări sporite pe Angajare responsabilă, comunistă pentru 11.05 Almanal
11.35 Moment
11.15 Roman
viitoare;
aducţiunea principală transpunerea în viaţă a orientărilor şi 12.35 Ecran
sortul 2
15.00 Telex
15.05 Scara
bnneze
Adunarea generală a aprovizionare tehnico-ma- nâ, rezultatele răsplătesc sarcinilor adoptate de partid 20.00 TcleJun
oamenilor muncii de la terială necorespunzătoare orice efort. 20.15 Actualii
şantierul nr. 2 — aducţiu — şi o serie de carenţe Luînd cuvîntul în cadrul Mobilizaţi de orientările 20.30 Forum
gic
nea principală, din cadrul disciplinare şi de slabă adunării, directorul Gru (Urmare din pag. 1) a 18 ani de la istoricul 20,45 La zi
şi indicaţiile date de dum
Grupului de şantiere Rîu organizare a muncii. „Rea pului de şantiere Rîu Congres al IX-lea al glo neavoastră la recenta ple cunde
Mare-Retezat, a făcut un lizările noastre, pe Netiş Mare-Retezat, ing. Viorel mai adînci mutaţii calita riosului nostru partid, cînd nară a C.C. al P.C.R., cît 20,55 Seara
baneze
cuprinzător bilanţ pe pri amonte şi aval, la excava Dănilă, a apreciat efortu tive şi în comuna noastră, la cîrma partidului nostru şi de legile şi hotărîrile a- 22.30 Tclejur
mul semestru al anului, ţiile de radier, au fost di rile depuse şi realizările cu perspective de a de aţi fost ales dumneavoas doptate din iniţiativa şi
înscriind cele mai bune minuate de lipsa vagoa obţinute de lotul Valea, veni un puternic centru tră, mult iubite şi stimate contribuţia dumneavoastră,
agroindustrial.
Nicolae Ceauşescu, cel mai
realizări dintre şantierele nelor, a aerului compri Jurii, de Unele formaţii din Exprimîndu-ne adeziu iubit fiu al poporului ro ne angajăm să realizăm in
grupului. Astfel, planul la mat şi a unor piese de cadrul celorlalte loturi, dar nea deplină la întreaga mân. mod exemplar toţi indica
producţia de bază a fost schimb, de activitatea de a subliniat necesitatea in politică internă şi externă Cei 18 ani luminoşi au torii tehnico-economici pla
depăşit cu 3,7 la sută iar fectuoasă a mecanicilor, tensificării eforturilor tu nificaţi pe acest an, inclu BUCUREŞ
productivitatea muncii cu care nu intervin la timp turor forţelor de la aduc a partidului şi statului reprezentat pentru între siv sarcinile suplimentare diojurnal; ’
nostru ne angajăm să nu
panoul
La
1,3 Ia sută, înregistrîndu- să înlăture defecţiunile de precupeţim nici un efort gul nostru popor, pentru ce ne revin din programul muncii; 8,0
se totodată importante be la utilaje, arătau minerii ţiunea principală, pentru pentru transpunerea în noi minerii din străvechea stabilit de conducerea sel; 8,10 Ci
vatră
depăşirea în cel mai scurt
Zarandului,
a
epoca
neficii suplimentare. Re şefi de brigadă Ion Roman timp a greutăţilor care viaţă a măreţelor sarcini celor mai înalte realizări partidului şi statului. lor; 9,00 Bl
9.05 Răspui
zultate mai bune a obţinut şi Nicolae Iliescu. Noi ne mai există aici şi creşte ce izvorăsc din istoricele şi împliniri. Dumneavoas Asigurăm conducerea de rllor; 10,00 1
lotul Valea Jurii, care a angajăm să muncim şi mai rea ritmurilor de înainta documente ale Congresu tră, mult stimate secretar partid, personal pe dum 10.05 Corul
realizat, cu maşina de fo bine“. „într-adevăr, se re atît la excavaţiile cla lui al XlI-lea şi Conferin general, revoluţionar stră neavoastră, mult stimate Craiova ;
tecele şi
rat la secţiune plină, poate munci mai bine, tovarăşe secretar general, poarelor' •
militant
neobosit
lucit,
1 155 m, deşi în lunile fe erau de părere şefii de sice, cît şi la cele meca ţei Naţionale ale partidu pentru progresul şi ferici că oamenii muncii, de la 11.00 Bule
lui".
bruarie şi martie s-a con brigadă Mircea Badii, Emil nice, începerea pe mai J2 Cu aceeaşi vibraţie rea poporului român, pa întreprinderea minieră Bar 11.05 Microb
fruntat cu dificultăţi geo Negru şi Vasile Pipirigea- multe fronturi a lucrărilor comunistă şi patriotică se triot înflăcărat şi interna za, In frunte cu comuniştii, 11,35 Public
letin dc şti
logice. Şi constructorii de nu, dar este necesar să nu de betonare. exprimă şi telegrama co ţionalist consecvent, per nu vor precupeţi nici un na O.D.U.S
la lotul Netiş au dovedit, mai tolerăm indisciplina, — Noile măsuri şi hotă- lectivului de oameni ai sonalitate proeminentă a efort pentru îndeplinirea moara folcl
prin avansamentele bune să înlăturăm din rîndul rîri privind perfecţionarea muncii de la întreprinde vieţii internaţionale, re exemplară a sarcinilor ac vanprcmleri
De la 1 la
înregistrate în lunile mai nostru leneşii şi chiulangiii, sistemului autoconducerii rea minieră Barza, în ca prezentaţi garanţia sigură tualului cincinal şi înfăp curioşilor;
şi iunie la excavaţiile de care numai ne încurcă la şi autogestiunii, a meca re se spune : a înfăptuirii celor mai no tuirea neabătută a istori ştiri; 16,05
radier, de 400 m, respec treabă. De asemenea, so nismului economico-finan- „Comuniştii, întregul co bile aspiraţii, a realizării celor hotărîri ale Con poran; 16,lf
lui; 16,20 «
tiv G00 m, că au posibili licităm să avem asigurate ciar şi a retribuirii muncii lectiv de oameni ai mun cu deplin succes a gran gresului al XlI-lea şi Con Lcrescu; li
tăţi mai mari, pe care cîte trei locomotive şi şase în acest cincinal — a con cii de la l.M. Barza, ju diosului program de edi ferinţei Naţionale ale economică;
însă nu le-au valorificat vagoane pe fiecare schimb, chis vorbitorul — vor tre deţul Hunedoara, sînt a- ficare a societăţii socialis partidului, pentru înflori de ştiri; 17,
tră; 17,30
deplin în lunile anterioa să primim sudori şi meca bui să determine o mobili nimaţi de un nou senti te multilateral dezvoltate rea continuă a patriei 18.00 Orele
re. nici suficienţi, piesele de zare mai hotărîtă în mun ment de mîndrie patrioti şi înaintării spre comu noastre socialiste, libere jurnal *
Darea de seamă prezen schimb necesare şi vom că a tuturor colectivelor, că prilejuit de împlinirea nism. şi independente". ţională rad
în ţară ★
tată de inginerul Mihai depăşi cit mai repede si îmbunătăţirea disciplinei giţi; 20.00 II
Neferu, şeful şantierului şi tuaţia complicată — pră tehnologice şi de produc Me' a p 1
participanţii la dezbateri buşire continuă din tavan ţie, folosirea deplină a nes pre
gărecur *
au relevat, însă, în deplin — cu care ne confruntăm mijloacelor tehnice din do 22.00 O zi
spirit critic şi autocritic, pe Valea Mare". tarea şantierului, gospodă Bijuterii ir
al principiilor democraţiei Deşi au avut şi ei pro rirea raţională a materia 5.00 Non s
noastre socialiste, autocon- bleme geologice, care le-au lelor şi îmbunătăţirea ca TIMIŞOA
ducerii şi autogestiunii, perturbat înaintarea cu lităţii lucrărilor, creşterea maţiile zii
subliniate cu pregnanţă maşina de forat la secţiu eficienţei întregii activităţi. litatea in ■;
Jocuri po;
la plenara C.C. al P.C.R ne plină, mecanicul Ion şl ale naţ
din luna iunie a.c. — că Ciuhat şi inginerul Alexan Iată direcţii de acţiune locuitoare
rezultatele puteau fi su dru Duducă, de la lotul ce derivă din documente ’83 : Nici r
perioare dacă nu persistau, Netiş, arătau că rezultatele le partidului nostru, di nici pilc
19.00 Carusi
pe lingă unele greutăţi de bune din ultimele trei luni recţii ce trebuie urmate Top radio
natură obiectivă, în prime ii mobilizează la activita neabătut şi de constructo 20.00 Coloi
ţea : Sat
le luni ale anului — con te mai susţinută, conside- rii de la şantierul nr. 2, formare ş
diţii tectonice grele, lipsa rind că, acolo unde este pentru îmbunătăţirea con nerctului.
forţei de muncă suficiente, bună organizare şi discipli- tinuă a activităţii şi am
plificarea succeselor de pînă
acum.
CAMPAN1Â AGRICOLĂ DB VARĂ DUMITRU GHEONEA DEVA :
cliLse (Pai
pe front
DOARA:
întreţinerea culturilor duble Recuperarea şi valorificarea Sarcinile la riile I-II
(Flacăra);
ţe
(Urmare din pag. 1) promit o recoltă bună. în export - onorate Curcubeul
(Arta):
aceste zile însămînţăm toni — s
st'
*orul
inginerul şef al coopera 31 ha cu secară, care va superioară a materialelor integral r ai i
tivei, tovarăşul Sergiu fi păşunată în toamnă, te .nirca
(7 Noiem
Sbuchea — o suprafaţă de apoi mai semănăm 25 ha (Urmare din pag. t) nică în muncă, de mobili reducerii consumurilor spe Cîinele (
78 ha cu porumb pentru cu secară masă verde, ca zare plenară pentru înde cifice de materii prime şi Colectivul atelierului CAN : Do:
boabe, 31 ha cu porumb în re va fi recoltată şi însi- spre exemplu, din capete plinirea sarcinilor de plan, materiale. Aici s-a extins de tîmplărie din Dobra, ccafărul);
amestec cu floarea soare lozată în primăvara anu de bară (oţeluri speciale de valorificare superioară practica forjării reperelor aparţinînd cooperativei tra inălţ
ANINOAS
lui pentru siloz şi 10 ha cu lui viitor". pentru scule) recuperate şi economisire a materia — la 22 de matriţe — în de producţie, achiziţii şi
casă
legume. La toate aceste Important este ca a- în cursul anului, am rea lelor utilizate. în această locul executării lor din desfacerea mărfurilor rese); făr.
UI
culturi aplicăm cu stric cum, în toate unităţile a- lizat 60 de freze pentru primă jumătate de an — profil plin. Pe această ca din localitate, condus la prima
teţe lucrările de întreţine gricole, să se acţioneze cu nevoile interne ale sculă- au continuat interlocutorii le, la fiecare strung exe de Iosif Anucula, pro tul); BR.
re prevăzute în tehnologii. toate forţele şi mijloacele riei, iar în iulie vom exe — printr-o croire judicioa cutat, se face o economie duce şi livrează la ex al pustiu]
Iar mecanizatorii Ioan mecanice şi manuale pen cuta două pompe pentru de 23 kg de metal. De a- port mobilier din lemn. ORAŞTIE
(Pa
rară
Borodi, Ioan Asimione- tru ca lucrările de între noroi PN-250/50 din mate să a materialelor, recupe- semenea, se află în lucru Acest harnic şi priceput vălul n
sei, Dumitru Vladimir şi ţinere a culturilor duble riale economisite". Mais rînd şi refolosind fiecare unele matriţe de carenaj colectiv de muncitori, GEOAGIl
locuri
Gheorghe Saivan îşi fac şi succesive să se desfă trul Emil Popovici, secreta „căzătură", s-au economisit în scopul înlocuirii capa din rîndurile căruia se HAŢEG: (C
în mod conştiincios şi cu şoare la timp şi în bune rul organizaţiei de bază 50 de tone de metal. Şeful celor de aluminiu cu alte evidenţiază Rusalin Me- cia); BR
răspundere datoria. Toa condiţii — aceasta fiind o pe sculărie, a completat: echipei de sudori, Traian le din masă plastică. drea, Gheorghe Mihuţ, ţie; C
te lucrările de întreţinere cerinţă de prim ordin pen „începînd de la exploatarea Şendrescu, secretarul orga Exemplele ar putea con Traian Şindea, Gheor start (C
sînt la zi şi avem culturi tru toţi lucrătorii ogoare corectă şi la capacitate a nizaţiei de bază pe ate tinua. Ne oprim aici, nu ghe Bota, Iosif Irimie, SIMERIA I
reşul);
foarte frumoase care ne lor. maşinilor din dotare, gri lierul „confecţii metalice", înainte însă de a întări Ioan Ghiara şi alţii, a naiului i
ja pentru prelungirea du ne-a vorbit despre iniţia ideea tovarăşului Ioan reuşit, printr-o bună
ratei de întrebuinţare a tiva pe care o aplică cu Paşcu, preşedintele comi organizare a muncii pe
PLANUL LA LAPTE - DEPĂŞIT succes : „Să lucrăm o zi întreg fluxul de fabri
SDV-urilor (prin recupera pe lună cu electrozi eco tetului de sindicat pe în caţie a produselor, să-şi
întregul personal al fermei zootehnice de la C.A.P. rea unor asemenea scule, nomisiţi", ale cărei rezul treprindere, care a sub onoreze integral şi la
REZUL'
Băcia, mobilizat puternic în muncă de noile măsuri în acest an am redus tate, pe primul semestru, liniat că, deşi s-au obţinut termen sarcinile privind din 24
adoptate de plenara C.C. al P.C.R. şi sesiunea M.A.N., cheltuielile atelierului cu se concretizează în peste rezultate bune în produc livrările la export pe
privind creşterea nivelului de trai al oamenilor mun peste două milioane lei), 50 de tone de electrozi e- ţie, la toţi indicatorii de primele şase luni ale Exil*.
cii de la oraşe şi sate, desfăşoară o activitate tot pînă la recuperarea uleiu conomisiţi. Interlocutorii plan, colectivul de la l.M. anului. Toate produsele 54. Extr.
mai rodnică pentru a întîmpina ziua de 23 August lui uzat de la strunguri, ne-au prezentat şi cîţiva livrate au întrunit con Extr.
cu rezultate cît mai deosebite în producţia zootehni ca să dau cîteva exemple, dintre cei mai harnici mun Orăştie are posibilităţi in diţiile de calitate sta 21.
Fond
că. Astfel, datorită preocupării permanente mani am căutat să fim mai buni citori, cu bune rezultate în suficient valorificate, că bilite de către benefi- 560 872 1
festate pentru buna îngrijire şi hrănire a întreguldi gospodari, să drămuim producţie. între ei se nu poate să dea muncii sale lei, repo
efectiv de animale în taberele -ţ-le vară, s-a reuşit mai atent aceste bunuri mără şefii de echipe Oc- o eficienţă mai mare.
să se livreze la fondul de stat, în primul semestru, ale noastre, ale tuturor". tavian Alba, Eugen Rota-
1 557 hl lapte de vacă, cu peste 500 hl în plus faţă La rîndul lor, sing. Ni ru, Ioan Bondric, Gheor
de obligaţiile asumate prin contracte. în prezent se colae Timariu, şef de sec ghe Oprişa, Nicolae Cris- SERVICII NOI LA DISPOZIŢIA POPULAŢIEI
predă zilnic întreprinderii de industrializare a lapte ţie şi Domiţian Brişcaş, şef tea, Gheorghe Astrănoaie, Timpii
lui 1 100 1 lapte. De asemenea, datorită realizării de atelier, de la confecţii Dumitru Burduja, Grigore întreprinderea judeţeană de producţie industrială azi, 26
va ii îi
unui procent de natalitate de 80 la sută, s-a obţinut metalice, au subliniat, re- Coloji şi alţii. mică şi prestări de servicii pune la dispoziţia popu cu ceri
un număr de 217 viţei faţă de 272 cît prevede pla ferindu-se la rezultatele La atelierul SN-320, laţiei noi forme de servire. Local v
nul anual. La obţinerea acestor succese de prestigiu bune obţinute în acest an, sing. Marius Viseroi şi Astfel, la Hunedoara a fost deschisă o unitate de ploaie,
cări ele<
de către colectivul acestei ferme în cinstea marii că Hotărîrile plenarei C.C. maistrul Iulian Gruiescu au tăbăcit-argăsit piei de animale, urmând ca şi la fia moi
noastre sărbători de la 23 August, o contribuţie deo al P.C.R. din 29—30 iunie arătat că o atenţie deosebită Deva să se deschidă una asemănătoare. cări de
sebită şi-au adus-o şeful de fermă Pavel Petrovici, a.c. şi legile adoptate de s-a acordat organizării te Prin unităţile sale din mediul urban, întreprinde la 50 U
nord-ve
Reghina Pop, operator-însămînţător, Ana şi Dumitru Marea Adunare Naţională, meinice a producţiei şi a rea cumpără de la populaţie autoturisme uzate în ve minime
Lazăr, Silvia Danciu, Dorica şi Vasile Rusnacu, care au avut un puternic muncii în scopul folosirii derea recondiţionării şi valorificării lor. în Deva, intre 13
maxime
Beniamin Domokoş, îngrijitori, Angela Toma, econo ecou în rîndul lucrătorilor, cu înalt randament a ca asemenea servicii vizează şi o serie de aparate grade,
mist şi alţii. au constituit un nou pri electronice. viciu J
lej dc angajare mai puter pacităţilor de producţie, a