Page 89 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 89
Şedinţa Comitetului Politic
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA!
« § Executiv al C.C. al P.C.R.
Sub preşedinţia tovarăşului riicolac cativă pentru ridicarea nivelului general
Ceauşescu, secretar general al Partidului de instruire şi educare al comuniştilor,
Comunist Român, a avut loc, marţi, 26 al tuturor oamenilor muncii, pentru cu
iulie, şedinţa Comitetului Politic Execu noaşterea, însuşirea şi aplicarea de către
tiv al C.C. al P.C.R. aceştia, în spirit revoluţionar, a liniei po
m m m m m Comitetul Politic Executiv a examinat litice a partidului, a principiilor ce călău
şi aprobat Programul de măsuri cu pri zesc politica internă şi externă a partidu
m w m Uliii vire la îmbunătăţirea activităţii ideolo lui şi statului nostru.
gice şi politico-educative în rîndurile co In acest scop, organele şi organizaţiile
muniştilor, al tuturor oamenilor muncii de partid trebuie să acorde cea mai mare
de la oraşe şi sate. atenţie îmbunătăţirii activităţii politico-
Comitetul Politic Executiv a constatat educative pentru mobilizarea comunişti
Anul XXXV, nr. 7 996 MIERCURI, 27 IULIE 1983 4 pagini — 50 bani cu satisfacţie că, în perioada care a tre lor, a celorlalţi oameni ai muncii la rea
cut de la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie lizarea sarcinilor economice şi sociale.
1982, s-a desfăşurat în spiritul indicaţii Totodată, ele trebuie să acţioneze, cu toa
lor şi orientărilor tovarăşului Nicoiae tă răspunderea, pentru educarea politico-
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, Ceauşescu, o activitate susţinută în dome ideologică şi revoluţionară, patriotică a
niul muncii ideologice şi politico-educati celor ce muncesc, cunoaşterea şi aplica
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. ve, al dezvoltării conştiinţei socialiste a rea hotărîrilor de partid, a legilor ţării,
maselor, al formării omului nou cu înalte a principiilor şi normelor muncii şi vieţii
Şl DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ calităţi morale şi politice. comuniştilor, educarea materialist-ştiinţi-
în acelaşi timp, s-a apreciat că actualul fică a oamenilor muncii, în vederea for
stadiu de dezvoltare economico-socială a mării unor temeinice convingeri ştiinţifi
ce. în acest cadru s-a subliniat necesita
mmum )£ LUCRU MOBILIZATOR patriei, înaintării României spre comunism, tea perfecţionării activităţii cui tu ral-edu
des
se
măreţele perspective
ce
chid
cative de masă, sporirea rolului lucrăto
generală
îmbunătăţirea
activită
a
impun
ţii politico-educative, de formare a omu rilor din domeniul culturii şi arici, a tu
lui nou, participarea efectivă a tuturor turor creatorilor în vederea ridicării nive
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII celor ce muncesc, fără deosebire de na lului calitativ şi al eficienţei acesteia. Or
cali
ganele şi organizaţiile de partid, organi
noi
ţionalitate,
înfăptuirea
la
unei
tăţi a muncii — în industrie, agricultură, zaţiile de masă şi obşteşti, toţi factorii
în celelalte domenii — în vederea tradu educaţionali trebuie să acţioneze in mo
în întîmpinarea în centrul preocupărilor colectivului cerii exemplare în viaţă a hotărîrilor dul cei mai hotărît pentru întărirea spi
revoluţionar,
ritului
combativ,
Congresului al XH-iea şi ale Conferinţei
comu
al
măreţei sărbători Naţionale, a indicaţiilor şi orientărilor niştilor, al tuturor oamenilor muncii, pen
naţionale Onorarea la termen a contractelor formulate de tovarăşul Nicoiae Ceauşescu. tru sporirea exigenţei faţă de activitatea
desfăşurată, a răspunderii lor în îndepli
In lumina documentelor adoptate de Ple
a poporului nostru nara C.C. al P.C.R. din iunie 1982, a nirea sarcinilor încredinţate. în mod deo
Graficul realizărilor de la cherestea de fag şi cu cuvântărilor secretarului general al parti sebit, trebuie intensificată activitatea po-
la începutul anului la Sec 4,8 la sută la lăzi. dului, organele şi organizaţiile de partid iitico-ideologică pentru aplicarea fermă,
ţia de cherestea Vaţa de Pentru a întregi acest ta sînt chemate să desfăşoare o susţinută
jos este edificator în ceea blou al realizărilor, să a- muncă polilico-ideologică şi cultura!-edu- (Continuare în pag. a 4-a}
ce priveşte mersul produc dăugăm că sporurile amin '•w'oii&w&vpwn
ţiei. Din graficul prezentat tite au fost obţinute în
de Teodor Cătană, şeful condiţiile încadrării în nor
secţiei, am reţinut că lună mele de consum specifice
de lună, sarcinile de plan la materiale şi combusti
au fost îndeplinite şi chiar bili, ale reducerii cheltuie
depăşite la toţi indicatorii lilor totale şi materiale la
şi la toate sortimentele. în 1000 lei producţie marfă.
PRODUCŢIA FIZICĂ - REALIZATĂ RITMIC,
LÂ ÎNALT Mim CALITATIV
timp ce prevederile la pro — S-a muncit bine, lună
ducţia marfă au fost depă de lună — ne spunea Teo
şite cu 6,6 la sută, iar la dor Cătană. O atenţie
KJBALIZaKI producţia netă cu 2,8 la deosebită s-a acordat
DEOSEBITE sută, la sortimentele fizice creşterii productivităţii
LA EXPORT
s-au înregistrat' plusuri muncii, pe seama căreia,
demne de evidenţiat: Ia în acest an, producţia zil
In frunte cu comuniştii, cherestea dc fag -ţ-300 mc, nică de masă lemnoasă
puternic mobilizaţi pen la semifabricate -fi 10 mc, prelucrată a crescut cu
tru a transpune în viaţă la panouri pentru cofraje peste 20 la sută. Şi în ur
sarcinile reieşite din ho- +1 200 mp, la cherestea mătoarea perioadă de timp,
tărirea Plenarei C.C. al diverse -f210 mc. Deosebit
P.C.R. de Ia sfîrşitul lu de important este faptul colectivul nostru şi-a pro
nii iunie a.c., oamenii că, printr-o bună mobiliza pus, în lumina hotărîrilor
muncii de Ia I.C. Orăş- re a forţelor, o aprovizio de importanţă vitală pen I.M. Barza, atelierul dc
echipă
tie au reuşit, unindu-şi nare şi organizare cores tru dezvoltarea societăţii bobinaj. Şeful de Hcrbei
Tovia
bobinatori
eforturile şi beneficiind punzătoare a lucrului, co româneşti, adoptate de ple împreună cu bobinatorii So- CAMPANIA AG8SC01Ă OS
de o aprovizionare rit lectivul de aici a reuşit nara C.C. al P.C.R. din fica Circo şi Nicoiae Ştefan
* •
mică cu materii prime să-şi depăşească sarcinile LfVIU BRAICA unui rotor de Ia o loco
motivă de mină.
şi materiale, să-şi de la export cu 1,2 la sută Furajele — strînse şi
păşească sarcinile de (Continuare în pag. a 2-a)
pian la export, în pe ~ C5 - • — e _
rioada trecută de la depozitate fără întîrziere!
începutul anului, cu 5,4 Angajamente asumate şi... uitate?
milioane lei. De aseme între lucrările prioritare rile de depozitare, iar re
nea, colectivul întreprin din agricultură în această tribuţia muncii se face în
derii a realizat diferite Revenim pe „magistrale anului, costurile de produc bunelui Valea Jiului (făcu perioadă un loc de seamă cote procentuale. Activita
repere şi subansamble le cărbunelui". La finele ţie au crescut cu peste te publice prin intermediul îl ocupă cositul fîneţelor tea la cositul fîneţelor na
auto, în valoare de pes lunii iunie, cocsarii hune- cinci milioane lei, atunci ziarului nostru, în ciclul de naturale, strînsul, trans turale a început mai de
te 24 milioane lei, pen doreni realizaseră un spor înclinăm să credem că la articole apărute în a doua portul şi depozitarea pro vreme în unităţile din zo
tru unităţi specializate de producţie de 170 tone cocseria hunedoreană lu decadă a lunii Iunie, sub ducţiei. Cum se desfăşoa nele dc deal şi acum s-a
din ţară, care au livrat cocs. Este o depăşire mo crurile nu merg bine. genericul „Cărbune cocsi- ră această activitate în u- trecut la cosit şi în zona
autoturisme la export. destă. Mai mică decît de într-adevăr, în primul ficabil: cît mai mult, cît nităţile Consiliului unic a- de munte. Aşa cum rezul
păşirea din luna mai, cînd trimestru a fost cărbune mai bun") au rămas vor groindustrial Hunedoara ?
DEPĂŞIRI DE PLAN producţia suplimentară a suficient, mult din import, be goale. tă din datele operative ale
întreaga
suprafaţă
ocu
IN SUBTERAN fost de 210 tone şi mult motiv ce explică şi creşte De ce au afirmat un lu pată de fineţe este reparti consiliului unic, situaţia
Apropierea zilei de 23 mai mică decît în luna a- rea costurilor de produc cru inginerii Carol Schre- zată pe familiile membri pe unităţi la cositul, strîn-
August şi a „Zilei mi prilie, cînd au obţinut un ţie. în cel de-al doilea tri ter, Ovidiu Avramescu, lor cooperatori care efec sul şi depozitarea finului,
nerului- îi află pe bra plus de 320 tone cocs. De mestru, cînd minele şi pre- Otto Abraham atîta vreme tuează cositul, adunatul şi la dala de 26 iulie, se
vii mineri din sectorul cît alta este situaţia în rea transportul finului la locu prezenta astfel:
IV' al I.M. Lupeni an litate ? Dintre cele trei mi
gajaţi într-o dîrză bă ne cu pondere în produc Cooperativă Suprafaţa
tălie pentru mai mult ţia de cărbune special — agricolă Cosit Depozitat
cărbune. La cele 20 000 © Cit mai mult • Cît ' mai bim Bărbăteni, Uricani şi Lu
tone de cărbune extrase peni — doar una. singură
peste plan in primele (mina Lupeni), reuşeşte Boş 317 ha 307 ha 50 tone
Buituri
şase luni din an au mai la o lună la alta, cum se paraţiile din Valea Jiului să-şi respecte planul şi an 48 ha 40 ha 100 tone.
adăugat 2 000 tone su poate observa, la cocserie trebuiau să furnizeze mai gajamentul asumate. Hăşdat 95 ha 90 ha 40 tone
plimentar în iulie. a descrescut producţia de mult cărbune, cocseria hu Da, aşa stau lucrurile ! Peştişu Mare 60 ha 60 ha 60 tone
După cum ne spunea cocs, deşi este din ce în nedoreană abia de avea Dacă în primele două de Peştişu Mic 256 ha 215 ha 60 tone
ieri dimineaţă inginerul ce mai mare nevoie de a- materie primă de pe o zi cade din iunie a.c., prepa- Mănerău 73 ha 45 ha 28 tone
Ghcorghc Cotormani, şe ceastă 'materie primă pen pe alta. Iar în ultima de raţia de Ia Lupeni nu li Bunila 800 ha 80 ha 40 tone
ful sectorului, prin in tru furnale. cadă a lunii iunie situaţia vrase siderurgiştilor o can Ghelari 605 ha 75 ha 20 tone
trarea în funcţiune, Ia Deci, în întreg trimestrul s-a înrăutăţit şi'mai mult. titate de 2 454 tone de căr Leiese 658 ha 50 ha 20 tone
sfîrşitul săptămînii tre al doilea, abia dacă s-a ob „Au fost zile cînd Uzina bune cocsificabil, în ulti Dumbrava 296 ha 54 ha 10 tone
cute, a unui nou com ţinut suplimentar o canti de preparare Lupeni nu ma decadă (perioada viza Nandru 239 ha 80 ha 20 tone
plex de tăiere şi susţi tate de 700 tone cocs, adi ne-a livrat nici un gram de tă de... promisiuni, perioa Teliuc 136 ha 126 ha 30 tone
nere mecanizată a căr că de şapte ori şi jumă cărbune" — preciza ingi dă în care minele ar fi Cinciş 134 ha 115 ha 10 tone
bunelui — în sectorul tate mai mică decît în pri nerul Kaba Emeric, şeful trebuit să-şi sporească în Izvoarele 222 ha 60 ha _
IV funcţionează la a- mul trimestru (I ?). ' Oare secţiei de cocsificare. mod considerabil realiză Răcăştie 152 ha 115 ha 28 tone
ceastă oră cinci aseme cocsarii nu-şi mai cunosc Iată că promisiunile şi rile zilnice) s-a înregistrat
nea complexe — se spe meseria ? Sau, capacităţile angajamentele directorilor un alt minus de 3 206 to Aşa cum rezultă din da strîns, transportat şi de
ră ca sporul de produc de producţie au devenit de la întreprinderile mi ne (!). Din minusul cumu- tele de mai sus sînt uni pozitat aproape întreaga
ţie dc pînă acum să necorespunzătoare ? niere din Uricani şi Băr- DORIN CORPADE tăţi oare au terminat sau NICOLAE BADIU
crească lună dc lună. Dacă mai adăugăm şi băteni şi de la întreprin sînt aproape gata cu cosi
faptul că în semestrul I al derea de preparare a căr (Continuare In pag. a 2-a) tul fîneţelor naturale şi au (Continuare în pag. o 2-a)
