Page 90 - Drumul_socialismului_1983_07

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 996

PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR
CAMPANIA AGRICOLĂ DE ELE
~ PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII
ig.oo Telex
16,05 Ecran i
sene ar
Onorarea termen a contractelor Furajele — strînse şi depozitate 16,30 Tragere
16,40 Festival
(Urmare din pag. 1) termen, cum am făcut şi bit despre eforturile pe fără întîrziere ! „Cîntar
Faza r<
pînă acum, toate contrac­ care le depun pentru rea­ teşti 19
luna iunie a.c., şi de Ma­ tele încheiate cu benefi­ lizarea planului, despre află cele din Dumbrava, 17.00 Viaţa c
ş
17.30 Cărţi
rea Adunare Naţională, a ciarii din ţară şi de peste cîştigurile frumoase pe ca­ (Urmare din pag. I) transportat şi depozitat Nandru, Cinciş, Lelese, 17,50 1001 tic
doar 60 tone, la Cinciş 10
cuvîntărilor secretarului hotare. re le obţin. Printre cei mai cantitate de fîn obţinută, tone din 115, la Răcăştie Ghelari, Izvoarele şi Ră­ 20.00 Telejur;
20,15 Actuali:
general al partidului, to­ Cei peste 380 de lucră­ harnici lucrători de la de­ între aceste unităţi se nu­ 28 tone din 115, iar la Boş căştie. Asigurarea bazei că
varăşul Nicolae Ceauşescu, tori ai secţiei sînt în cea pozitul de buşteni, unde mără C.A.P. Buituri care, 50 tone din 550. Sînt mult furajere — condiţie esen­ 20.30 Lumea
mai mare parte din satele s-au betonat peste 21000 şi confr
să sporească productivita­ pe lîngă cele 100 tone de rămase în urmă faţă de ţială pentru dezvoltarea „Momii:
tea muncii, să obţină o efi­ comunei Vaţa. Oameni cu mp de pistă şi între­ fîn obţinut de pe cele 40 condiţii şi posibilităţi, ex- zootehniei — constituie o lupa a:
cienţă ridicată în activita­ un statut dublu: de mun­ gul volum de masă lem­ obligaţie a tuturor unităţi­ 20,45 Melodii
citori în secţii şi de ţă­ noasă este manipulat ha fineţe naturale (aceasta ceptînd unităţile din zona 20,55 Stop-ca
tea pe care o desfăşoară. rani cooperatori la,unităţi­ mecanizat, se numără Flo- ca urmare a lucrărilor de de munte cum sînt Bunila, lor agricole, a consiliilor monil
Prin intrarea in funcţiune le C.A.P. din zonă. „Şi în- rea Toma, Petru Loliş, de fertilizare şi întreţinere a- Lelese, Ghelari şi Dum­ populare care sînt chemate 21,10 Telecim
misarul
a noilor capacităţi, prin tr-o parte şi în alta, însă, la depozitul de cherestea plicate în primăvară), are brava, cooperativele agri­ şi au obligaţia de a lua ţiune“.
mecanizarea proceselor teh­ preciza Dragomir Fălăuş, se evidenţiază Roman Mel- in depozit 417 tone siloz cole din Nandru şi Izvoa­ toate măsurile pentru a franco-'
nologice, operate din mers, secretarul 'organizaţiei de tiş, Cornel Başa, Lucia şi peste 50 tone alte nu­ rele. Trebuie intensificat stringe şi depozita toate 22,30 Telejur,
am reuşit aproape să du­ partid din secţie, ei parti­ Costea, Lenuţa Farca, iar treţuri, precum şi C-A.P. ritmul cositului în toate nutreţurile. Se impune or­
blăm producţia, compara­ cipă cu tragere de inimă de la atelierul de întreţi­ Peştişu Mare, unitate care unităţile, chiar şi în zona ganizarea cît mai temeini­
tiv cu anul trecut. Ştim Ia efectuarea lucrărilor ca­ nere — Ioan Rusu, Pascu a cosit toată suprafaţa şi de munte, pentru ca în­ că a acţiunii de recoltare, Iîad
ce avem de făcut şi ne re le sînt încredinţate". Sbîrcea, ' icolae Ionel, acum finalizează transportul treaga producţie de nutre­ strîngere şi depozitare a
T
străduim să onorăm la Unii muncitori ne-au vor­ Ana Oprean şi alţii. ţuri oferite de fîneţele na­ întregii producţii de nutre­
producţiei. Aici, în depo­
BUCUBEŞ
zitul de furaje se află a- turale (care în acest an ţuri, exemplul bun al uni­ dioj turnai; '
Angajamente asumate şi ... uitate? proape 150 tone fînuri, din nu este prea mare) să fie tăţilor fruntaşe trebuind să La panoul
care 87 tone fîn de trifoi, recoltată şi pusă la adă­ fie urmat şi de cele ră­ muncii;
(Urmare din pag. 1) sului are la rîndul său de ţile şi la calitatea solici­ borceag şi loliuim, 130 to­ post. De asemenea, trebuie mase in urmă. sei; 8,1
lor; 9,0c »>.
suferit, iar la furnale cresc tate de siderurgie. Tocmai mobilizate şi folosite toate 9.05 Răspu;
lat pe luna iunie, de 5 660 în mod exagerat consumu­ de aceea, minerii şi pre­ ne paie şi siloz. forţele şi mijloacele la rilor; 10,00
tone, rezultă că media li­ rile specifice. Este necesar paratorii din Valea Jiului Avansate în ce priveşte transportul finului din 10.05 Interp
populară;
vrărilor zilnice spre com­ cărbune de calitate pentru trebuie să acţioneze ferm cositul sînt şi C.A.P. din cîmp pentru a-1 depozita Consfătuire socialiste; :
binatul hunedorean (de la că furnalele au devenit şi responsabil, în spiritul Hăşdat, Peştişu Mic, Ră- şi păstra în cele mai bune rală; 11,00 >
preparaţia Lupeni) a fost mai pretenţioase la cocs. sarcinilor, măsurilor adop­ căştie, Teliuc, Cinciş, Boş, condiţii, înlăturîndu-se ori­ de lucru 11.05 Teatri
copii : „vră
de 1 249 tone, în loc de Acum ele folosesc mine­ tate de recenta plenară a ce risipă. Sînt însă şi u- Ieri, a avut loc la 11,35 Public
1 432 tone. Şi preparaţia reuri mai greu reductibi­ C.C. al P.C.R., să situeze Mănerău, dar au restanţe nităţi în depozitele cărora Deva, o consfătuire de lotin de şti
Coroeşti a pierdut pasul le, mai sărace în conţinut. întreaga activitate produc­ la transportul şi depozi­ nu s-au strîns decît can­ lucru cu specialiştii din secolului x:
fol
moara
la livrări, paşi ce... măsoa­ Dacă nu se produce cocs tivă sub semnul înaltei ca­ tarea producţiei. La Peş­ tităţi simbolice de nutre­ horticultură din judeţe­ Avanpremii
ră aproape 1 000 tone de de calitate la Hunedoara, tişu Mic din 215 tone s-au ţuri. In această situaţie se le: Alba, Arad, Bihor, 13.00 Dc la
cărbune cocsificabil. Iată, şi în condiţii îndestulătoa­ lităţi şi a eficienţei econo­ Bistriţa-Năsăud, Cluj, gust 1983;
vitaţilor;
deci, cum s-au „materiali­ re, diferenţa trebuie aco­ mice. Cocsarii hunedoreni Caraş-Severin, Maramu­ ştiri; IC,05
zat" angajamentele şi pro­ perită cu cocs din import, aşteaptă zilnic cărbune in­ reş, Mehedinţi, Mureş, rului — m
16, r
misiunile. fapt ce conduce la spori­ digen mai mult şi mai bun, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Pt II,' ifatul
c
Totuşi, ceva s-a schim­ rea efortului valutar al ţă­ în vederea împlinirii rit­ Sălaj şi Timiş. Consfă­ nia - cint
bat în bine. De la Prepa­ rii, la diminuarea eficien­ mice a sarcinilor de plan, tuirea a fost organizată revoluţiona
raţia Lupeni, aşa cum ne ţei... pentru a asigura metalur­ de către Direcţia genera­ donate cco
Ictin de şt
spunea inginerul ‘ Lăscuţ Au trecut două decade şi giei materiile prime nece­ lă economică a horticul­ tria in gi
Rotea, şeful compartimen­ din al doilea semestru al sare. turii, Trustul de legume, 17,40 Odă
tului C.T.C. din cocserie, anului. In acest interval de sere şi solarii din Minis­ 18.00 Orele
jurnal *
cărbunele livrat are un timp, la cocserie s-a acu­ terul Agriculturii şi In­ ţională rai
procent mai redus de umi­ mulat un alt minus, de a- 700 000 LEI dustriei Alimentare, îm­ * Tineri i
ditate, cu 3 la sută faţă proape 3 000 tone cărbune DIN PRODUCŢIA preună cu Trustul horti­ zică popu
de luna mai. Şi cenuşa a ce trebuie livrat de Uzina ANEXĂ culturii Hunedoara. Par­ jurnal ★
* La suge
scăzut de la 10,8 la sută, de preparare Lupeni. Ce­ ticipanţii au vizitat fer­ tră ; 22,00
în mai, la 10,4 la sută, în nuşa din cărbune s-a men­ La C.A.P. Boş, din ma de solarii Sîntuhalm 23.00 Sisie
„Ileana"
iunie. Dar atît indicele de ţinut în continuare ridi­ cadrul Consiliului unic a Asociaţiei economice 23,30—5,00
cenuşă, cit şi cel de umi­ cată. Nelivrarea ritmică a agroindustrial Flunedoa- de stat şi cooperatiste cal.
ditate se menţin încă des­ cărbunelui a condus iarăşi ra, fiinţează un sector horticole Deva, precum
tul de ridicaţi. Minerii şi la înregistrarea de staţio­ de producţie anexă în şi a solariilor Asociaţiei
preparatorii trebuie să în­ nări în cocserie şi la pier­ care se produc căruţe, economice de stat şi coo­
ţeleagă că atunci cînd ca­ deri de producţie. Este ne­ paleţi şi cozi pentru peratiste sere Sintandrei.
litatea cărbunelui nu se cesar, subliniem încă o dată unelte. Acest sector, A avut loc apoi o ana­
încadrează" în normat:vele acest lucru, să se livreze datorită hărniciei dove­ liză a realizării progra­
DEVA :
în vigoare, calitatea .coc­ ritmic cărbune în cantită- dite in muncă de toţi melor de plantare, în­ chise (P
cei care lucrează aici şi treţinere şi valorificare pe front
improvizate. Gazul scurs din confecţionează produse­ a producţiei, precum şi DOARA:
(Flacăra)
butelie a fost amorsat de un le amintite, a realizat, un fructuos schimb de
întrerupător electric, provocîn. riile I-I
du-se o explozie puternică. în perioada care a tre­ experienţă privind cul­ Curcubei
ţe
(Arta
CONSECINŢE ALE Incendii mari, cu pagube cut de la începutul anu­ tura legumelor în sola­ t r '
rii şi a celor mai bune
NERESPECTARll materiale în însemnate, datorate lui şi pînă acum, o sisteme de amenajare a L a ai ton
neatenţiei
mânuirea
reşou-
NORMELOR rilor electrice ori chibri­ producţie fizică în va­ solariilor, eficienţa şi te (Unir
Oii PROTECŢIE turilor s-au produs şi la lo­ loare de peste 700 000 rentabilitatea producţiei (7 Noie
Clinele
ÎMPOTRIVA cuinţele lui A. P., din Lupeni, lei, depăşindu-şi în mod C.S. Hunedoara, atelierul mecanică nr. 1. Strungarul realizate în asemenea CAN : r
şi I. S., din Petrila. Am re­
INCENDIILOR dat aceste citeva cazuri pen­ substanţial sarcinile a- ceafărul
tru a atrage atenţia tuturor ferente acestei perioade. Ioan Gostia'n depăşeşte sarcinile dc plan lunar cu 15—20 sisteme de cultură a le­ şiţa no
Folosirea, în locul aparatelor cetăţenilor asupra necesităţii la sulă, fiind fruntaş pc 1982 şi 1983. gumelor. TR1LA:
casnice de gătit, a unor im­ respectării normelor de pro­ lor (IVI
provizaţii — poate provoca tecţie împotriva incendiilor. NOASA
pierderi materiale şi chiar Este cu desăvîrşire interzisă _ © _ e _ « _ _ e _ • _ casă fă
victime. M. D., din Hunedoa­ folosirea buteliilor de aragaz
ra, a folosit o instalaţie im­ improvizate, a furtunurilor rcsc) ;
provizată de încărcat briche­ uzate, cu crăpături şi fără Măsuri menite să sporească gradul de stabilitate in aceeaşi unitate rul dii
te cu gaz fn apartament, pro- coliere, ca şi întrebuinţarea GURA?
pierdut
vocind o explozie cu conse­ reductoarelor de presiune de­ TIE :
verifi­
cinţe grave. Locuinţa s-a dis­ fecte. De asemenea, racordurilor (Patria
etanşeităţii
carea
trus în întregime, iar cele­ nu se va face cu sursă dc Plenara C. C. al P.C.R. pătă prin noile reglemen­ sută în cazul persoanelor de stabilitate al oameni­ negru
lalte apartamente de pe palier foc deschis, buteliile nu se vor din 29—30 iunie a.c. a a- tări dimensiuni superioare, cu o vechime neîntreruptă lor muncii în aceeaşi uni­ GIU-B.
au fost. deteriorate. Arsurilor răsturna sau încălzi. La orice d optat Hotărirea cu pri­ stimulative. La articolul de peste 20 de ani. tate. (Casa i
de gradul III, pe care le-a semn că sînt scăpări de gaz 21 al amintitei legi se ara­ Dacă avem în vedere Spre exemplificare redăm Pricter
suferit, i-au urmat decesul. se vor deschide larg uşile şi vire la aplicarea fermă a un calcul. Un miner care Imperi
Acelaşi sfîrşit tragic l-au avut ferestrele, nu vor fi acţio­ principiilor autoconducerii tă că „sporul pentru ve­ cuantumul vechi de pînă la LAN :
şi soţii Coc, din Crişcior, nate întrerupătoarele electri­ muncitoreşti şi autogestiu- chime neîntreruptă în a- 12 la sută în cazul mine­ lucrează în subteran şi are sa dc
care au încercat să foloseas­ ce şi nu vor fi aprinse nii, perfecţionarea meca­ ceeaşi unitate se majorea­ rilor din subteran şi de o retribuţie tarifară de Vrăjite
şui) ;
că două butelii de aragaz chibrituri sau brichete. nismului economico-finan- ză şi se acordă în urmă­ pînă la 10 la sută în cazul 4 200 lei şi o vechime ne­ nalulu
ciar şi, în strînsă legătură toarele' cote procentuale celorlalţi oameni ai mun­ întreruptă în aceeaşi uni­
cu aceasta, perfecţionarea din retribuţia tarifară: pen­ cii, rezultă că noua regle­ tate de 20 ani sau mai
sistemului de retribuire a tru vechime de la 3 la 5 mentare vine să sporească mult, obţine un spor la
muncii. în baza acestei ho- ani se acordă 3 la sută, şi pe această cale venitu- retribuţie de 756 lei faţă
tărîri, Marea Adunare Na­ de 604 lei cît obţinea în
ţională a votat legea cu condiţiile vechii reglemen­ Tim
privire la principiile de tări. Dacă acelaşi om al azi, 2
bază ale perfecţionării sis­ muncii părăseşte întreprin­ va fi
varial
temului de retribuire a derea într-un mod care îi mode
muncii şi de repartiţie a întrerupe vechimea în ace­ dic. '
veniturilor oamenilor mun­ eaşi unitate şi se reînca­ vor i
15 gr
cii. Ea are la bază prin­ pentru 5—10 ani — 6 la rile oamenilor muncii. drează într-o unitate simi­ între
lară pentru muncă în sub­
cipiul socialist de reparti­ sută, 10—15 ani — 9 la Legea la care ne refe­ teran, va beneficia de un Dimii
văi.
ţie după cantitatea, calita­ sută, 15—20 ani — 12 la rim mai cuprinde în acest spor de numai 4 la sută, Per
tea şi importanţa socială sută, iar peste 20 de ani sens şi o altă prevedere şi mai puţin cu 588 lei decît zile :
a muncii. între multiplele — 15 la sută. Pentru oa­ anume aceea de la artico­ în cazul în care nu pără­ călzi
curşi
forme prin care se retri- menii muncii care lucrează lul 21, alineatul 2, care sea prima unitate. Acest varir
buie munca, în partea va­ în industria minieră la stabileşte că „sporul pen­ exemplu este semnificativ şitul
riabilă a venitului realizat suprafaţă, acest spor se tru vechime neîntreruptă pentru ceea ce înseamnă cade
ploa
ca o consecinţă a unei acti­ racordă din primul an de în aceeaşi unitate se ia în stabilitatea în aceeaşi uni­ dese
vităţi utile se situează şi activitate în cuantum de calcul la stabilirea dreptu­ tate, care, în afara sporu­ va î
sporul de vechime pentru 3 la sută, crescînd pînă la rilor la pensie". Această lui de vechime, mai gene­ toru
activitate neîntreruptă în 15 la sută pentru vechime prevedere nouă împreună rează şi alte drepturi cu min
tre
aceeaşi unitate. peste 20 de ani, iar pen­ cu cuantumul sporit faţă de caracter bănesc. ma>
Existent şi pînă acum, tru cei ce lucrează în sub­ vechile reglementări fac grat
ceai
ca parte componentă a ve­ teran, el se acordă din pri­ din respectivul element de IOSIF MARIŞ (Mc
I.L. Cliişcăilaga, atelierul var. în foto : lăcătuşii ele in- nitului individual al fiecă­ mul an în procent de 4 la retribuţie un stimulent şef de oficiu L.
.
treţin ere Nicolae Hodkuâu Mircca Florca. în cadrul D.P.M.O.S.
rui om al muncii, el ca­ sută, ajungînd la 18 la pentru creşterea gradului