Page 93 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 93
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ!
ÎN ÎNTlMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI j
-NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU j
REDUCEREA lui general al parti- ţ
IMPORTULUI, dului, tovarăşul Nicolae 1
ECONOMISIREA Ceauşescu, de a asigura, I
ENERGIEI ELECTRICE pe calea recuperării şi \
I t M M S I I I l mică a planului la pro mc şi materiale pentru 1
— PREOCUPĂRI
refolosirii, 50 la sută şi (
MAJORE
chiar peste 50 la sută din )
necesarul de materii pri- 1
Pe lingă realizarea rit
economia
co-
i
naţională,
de
lectivul
muncă
cali
a
continuă
tăţirea
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL: ducţia fizică şi îmbună cadrul Centrului de din 1
re-
\
laminatelor,
colec
tăţii
m m i i T IMUilLUrai m m H tivul de muncă de Ia la cuperare, a colectare şi
materialelor
desfacere
minorul
de
profile
mij
locii din cadrul Combi refolosibile din Hune
natului siderurgic Hune doara acţionează cu spi
Anul XXXV, nr. 7 997 JOI, 28 IULIE 1983 4 pagini - 50 bani doara este preocupat de rit gospodăresc şi de răs
reducerea accentuată a pundere în această direc
costurilor de producţie şi ţie.
economisirea energiei e- Ca urinare a acţiunilor
CUVÎNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, lectrice, contribuind ast lizîndu-se în locul lor întreprinse, de la înce
fel la creşterea eficienţei piese, instalaţii şi apara putul anului au fost co
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. activităţii economice. tură de producţie româ lectate peste sarcinile de
Recent, un colectiv de nească. Renunţîndu-se şi plan 11,5 tone fier vechi,
SI DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ specialişti (maistrul Ioan la amplificatoarele mag 4 tone fontă, 12 tone a-
Cos-
subinginerul
Marcu, Carp şi inginerul netice şi Ia amplidine lamă, 6 tone bronz, 6 to
consumatoare
de
(mari
tache
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR Andrian lucrările au fi conomisi Ia aceste două ne aluminiu, 9,5 tone ce
energie), anual se vor e-
Herban)
nuşă de cupru, 4,9 tone
nalizat
la
de
utilaje 170 MW, o canti
acţionarea electrică a u- tate suficientă de ener cenuşă de plumb, 4,5 to
PENTRU TOŢI OAMENII MUNCII nui fierăstrău de tăiat gie electrică pentru a la Valoarea economică a ma
ne hîrtie, 2 tone lînă ctc.
profile la rece. Pînă la
mina 3 000 tone de pro-
finele acestei luni şi cel
de al doilea fierăstrău al ţie. terialelor refolosibile re
laminorului va avea in MATERIALE cuperate şi predate peste
Baza de materii prime—in continuă creştere stalaţia modificată. executa REFOLOSIBILE sarcinile de plan ale cen
lucrările
Prin
IN PLUS
te de cei trei se renunţă trului, de Ia începutul a-
— Actuala etapă de dez unităţile extractive, cît şi cut cu 4—6 tone pe post, definitiv la piesele de Răspunzînd prin fapte nului, se ridică la a-
voltare a României — a- în cele de înnobilare a la E.M. Deva creşterea provenienţă străină, uti- îndemnurilor secretaru proape 6 milioane lei.
fectată, ca şi alte ţări, minereurilor, utilizarea la fiind de 9 tone pe post.
de accentuarea crizei eco parametri optimi a capaci Preocupările şi strădaniile
nomice pe plan mondial tăţilor de producţie, pro colectivelor noastre pri
— impune creşterea con movarea unor tehnologii vind creşterea producţiei
tinuă a bazei proprii de moderne de exploatare şi minerale utile au vizat şi
materii prime şi resurse preparare, întărirea, sub valorificarea superioară
energetice — condiţie de toate formele, a discipli a minereurilor, creşterea
terminantă a îmbunătăţirii nei muncii, perfecţionarea coeficienţilor de extracţie
aprovizionării tehnico-ma- pregătirii profesionale a a metalelor în procesul de
teriale a întreprinderilor, cadrelor.' De asemenea, am preparare, ca şi valorifi
implicit a creşterii pro acţionat operativ, în lumi carea metalelor din hălzile
ducţiei şi eficienţei. Vă na măsurilor adoptate de de steril şi iazurile de de
rugăm, stimate tovarăşe partid privind îmbunătăţi cantare, în valoare de peste
director general, să vă rea activităţii în minerit 40 milioane lei pe an.
referiţi la modul în care — Să consemnăm şi re
sînt mobilizate colectivele Interviu cu zultatele concrete ale aces
Centralei minereurilor De ing. IOAN POPA, tor măsuri şi eforturi, după
va pentru înfăptuirea aces director general al prima jumătate a anului.
tui imperativ. Centralei minereurilor — Realizările sînt bune,
— Creşterea continuă a Deva atît la indicatorii fizici,
bazei proprii de materii cît şi la cei de eficienţă
prime şi reducerea pe a- şi am generalizat progra economică. Pe centrală,
ceastă cale a efortului va mul de lucru de opt ore producţia marfă înregis I.P.I-.. Deva, secţia dc mobilii Haţeg. Echipa de lustr uit, paraschiva
lutar al statului este, pe schimb în subteran, am trează o depăşire de aproa Marcu, realizează planul in fiecare lună.
într-adevăr, un domeniu trecut în activitatea pro pe patru la sută, concreti
prioritar al economiei noas ductivă o bună parte din zată în însemnate sporuri
tre naţionale, căruia parti personalul de deservire şi de produse fizice : 157 tone IN ZIARUL DE AZI : Realizări la activitatea de
dul, personal tovarăşul auxiliar, am întărit asis plumb, cîte 181 tone de • Mai multă angajare
Nicolae Ceauşescu îi dau tenţa tehnică pe formaţii şi zinc şi de cupru în con şi răspundere din construcţii-montaj
cea mai mare atenţie. In schimburi. Prin extinderea centrate, peste 13 000 tone partea furnizorilor de
urma indicaţiilor pe care metodelor şi tehnologiilor de fier în minereu marfă, utilaje, beneficiarului Printr-o bună mobilizare la punctele de lucru şi o
secretarul general al parti de lucru de mare pro 2 033 tone talc, 96 500 to şi constructorilor aprovizionare corespunzătoare cu materiale, oamenii
dului ni le-a dat anul tre ductivitate avem în vedere ne dolomită, 742 tone de • Noaptea de sărbătoa muncii din cadrul Şantierului Deva al Grupului de
1
cut, la întîlnirea cu specia atît creşterea producţiei utilaje miniere, alte pro- re de la poalele Ce şantiere energomontaj „Transilvania* Mintia şi-au
lişti şi cadre de conduce cît şi sporirea eficienţei tăţii îndeplinit, în perioada trecută de la începutul anului
re din minerit şi geologie, acesteia, prin reducerea Interviu consemnat de şi pînă in prezent, planul producţiei de construcţii-
la nivelul Centralei mine consumurilor de materia DUMITRU GHEONEA • „Abecedar" — 50 montaj în proporţie de 106,9 la sută, planul produc
• Semnal
reurilor Deva, al unităţi le utilizate în procesul de • Fapte din instanţă ţiei nete de 102,1 la sută, depăşindu-şi beneficiul
planificat cu 10,2 la sută.
lor subordonate, am stabi extracţie şi de preparare. (Continuare in pag.,a 2-a)
lit programe concrete, me Ca urinare a acţiunilor în
nite să asigure desfăşura treprinse, a măsurilor a-
rea întregii activităţi in plicate, azi 84,5 la sută din ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - EXPRESII
bune condiţii, să realizăm producţia de minereu a
producţii sporite de mine centralei se extrage cu ALE AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI IN ACŢIUNE
reuri, de metale necesare tehnologii de mare pro
în multe sectoare ale eco ductivitate, din care 68,2
nomiei. Am insistat, în la sută prin metode de Angajarea şi responsabilitatea să caracterizeze
toate întreprinderile noas exploatare în subetaje.
tre, în primul rînd pe Totodată, consumul de toate nivelurile de muncă şi conducere
creşterea productivităţii lemn de mină a scăzut de
muncii, acţionînd mai ho- la 24,5 mc pe tona de mi
tărît toate pîrghiile care o nereu la 11,5 mc pe tonă, Pînă la sfîrşitul lunii iu încasată planul a fost de pasivităţii şi neangajării efectivelor de ajutori de
condiţionează : buna orga în condiţiile în care pro nie a.c., la Ţesătoria de păşit. Pe ce bază ? (cum o fac mulţi şi în maiştri şi reglori, bine pre
nizare a muncii, atît în ductivitatea muncii a cres mătase Deva majoritatea Mai mult decît atît. Ţi- timpul programului de lu gătiţi profesional — re
indicatorilor erau sub cifre, nînd ca unitatea să se cru), a unei slabe munci levau cu justeţe Ioan Cior
le de plan. Şi aceasta ca prezinte cu planul realizat politico-educative a co nei, Camelia Cosma şi A-
Atunci cînd urmare a unui complex de pe primul semestru, cen muniştilor, a celoi'lalţi oa lexandru Ursache. De cea
f#tl€0£?£' factori de natură obiectivă trala tutelară i-a stabilit meni ai muncii. Cei care laltă parte : desele defec
vrei, se poate! şi subiectivă, despre care pe semestrul al II-lea un au vorbit însă în cadrul ţiuni şi staţionări ale uti
am scris nu de mult în plan crescut eu 57,7 la adunării au ridicat proble lajelor, exploatarea nera
intilmm in oraşele şi asigurat sursele de hrană ziarul nostru şi asupra că sută la producţia marfă, mele cu competenţă şi o- ţională, sub capacitate, a
centrele muncitoreşti oa necesară şi ţine 20 oi. Alţi rora vom reveni în cuprin cu 54,1 la sută la produc biectivitate, aşezînd pe acestora, carenţe de orga
meni ai muncii care, prin muncitori cresc porci, pă sul acestui articol. După ţia marfă vîndută şi în două planuri cauzele ca nizare a muncii şi abateri
tot ceea ce fac, dovedesc sări. lată o replică ustu încheierea semestrului, în de la disciplina de pro
că au iniţiativă şi sint rătoare dată cu fapte de să, printr-o reaşezare a LA TESĂTORIA DE MĂTASE DEVA ducţie (orele lipsite pe ba
buni gospodari la locul lor muncă celor care, avînd ■ planului, Ţesătoria de mă za concediilor medicale şi
de muncă şi acasă. Ase casele şi pămintul lor, zic tase Deva a ieşit cu rea casată, cu 40,6 la sută la re le-au grevat realizările de maternitate echivalea
menea oameni, plini de cam aşa - căutind să-şi lizări şi chiar depăşiri de producţia netă, cu 37,7 la din primul semestru al a- ză, în semestrul I, cu ab
iniţiativă, harnici, inimoşi motiveze delăsarea şi lej plan. sută la beneficii. nului. De o parte : aprovi senţa zilnică de la lucru
şi gospodari pricepuţi am nea - : „Eu nu am timp, în darea de seamă pre Şi a surprins neplăcut zionarea neritmică, în can a 115 muncitori), slabă
întilnit şi in Certej, iar nu am. cu ce. Toate aces zentată în cadrul adunării în cadrul adunării genera tităţi insuficiente şi de responsabilitate în organi
in rindurile ce urmează vă tea cer muncă în plus, bă generale a reprezentanţi le a reprezentanţilor oa slabă calitate cu unele ma zarea, conducerea activită
prezentăm doi dintre ei. taie de cap. Nu am vreme lor oamenilor muncii, bi menilor muncii că, în afa terii prime — firele de ţii şi soluţionarea proble
Unul este Constantin Ma pentru aşa ceva“. Acest lanţul arată astfel : pro ra unor şefi de comparti vîscoză de la Lupeni, de melor critice din partea
xim, şeful unei brigăzi soi de oameni, tot mai pu ducţia marfă 100,9 la su mente şi cadre cu munci poliester de la Vaslui şi unor şefi de echipă, aju
fruntaşe de la E.M. Certej. ţini la număr, se vaită că tă, producţia netă 100,6 la de răspundere, nimeni din de relon de la Roman, su tori de maiştri şi maiştri,
Acest om, deşi locuieşte le e greu, că nu le ajun sută, producţia marfă vîn- masă de muncitori nu a veicile de la Timişoara, a altor cadre cu munci de
in bloc a închiriat un ge vremea, că nu pot şi dută şi încasată 100,7 la luat cuvîntul pentru a-şi pikerele de la Sibiu, colo răspundere — considerau,
gţajd, a procurat furaje câ-l obositor. Atunci cînd sută, iar producţia fizică spune deschis părerea cum ranţii de la Codlea, lipsa de asemenea pe bună
şi ţine o vacă cu lapte vrei, se poate I Exemplele 72,5 la sută (!). Necorela- au muncit, ce greutăţi au altor piese de schimb, de dreptate, Doina Cristea,
pentru familia sa. Alt mi celor doi mineri sint cît rea este vizibilă. In timp întîmpinat, cum au de gînd această situaţie făcîndu-se Traian Ţîrlea, Aurel Hu-
ner, Vasile lacob, care Io- se poate de edificatoare, ce planul fizic prezintă o să acţioneze în viitor. Este răspunzători şi factorii cu drea.
cuieşte tot la bloc, a inchi- apreciabilă nerealizare, la dovada insuficientei res atribuţii în acest resort G. DINU
riat şi el un adăpost, a N. ZAMFIR ponsabilităţi faţă de pro
producţia marfă vîndută şi priile sarcini de plan, a din centrală, insuficienţa (Continuare in pag. a 2-a)
