Page 94 - Drumul_socialismului_1983_07
P. 94
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 997 t
Finalizarea obiectivelor de pe platforma Angajarea şi Acţiuni susţinute pentru
siderurgică din Călan implică: responsabilitatea creşterea productivităţii pajiştilor
11.05 Paşi de v
(Urmare din pag. 1) 11.00 Telex
Nai multă răspundere Trebuie să realizăm, aşa ajuns la peste 100 ha. A- baritonul
11.35 Matineu i
în cadrul adunării s-a cum ne cere tovarăşul ceste lucrări de îmbunătă 11,55 Film seria
de Ia Ope
din partea furnizorilor de utilaje, discutat şi despre restan Nicolae Ceauşescu, secreta ţiri pe pajişti şi fîneţe au dul 11 Paulisl
dul
efect
creşterea
pozitiv
general
rul
ţele mari la activitatea de
ca
partidului,
al
export, şi despre calitatea un complex de lucrări cu producţiei de masă verde 16.00 Telex
12.35 Ecran de
unor
beneficiarului şi constructorilor necorespunzătoare a risipa caracter ameliorativ şi de pentru păşunat de la 10 000 10.05 Ecran de
regenerare
a
ţesături,
şi
despre
şi
la 16 000 kg pe hectar, iar
păşunilor
de materiale — toate da fîneţelor pentru a putea în cazul pajiştilor regene 16.35 Studioul ti
17.35 Itinerar pi
Una dintre cele mai im Un alt obiectiv de pe ţiei de pompe. Apoi, pe torate aceloraşi cauze de obţine producţii cît mai rate, prin reînsămînţări 17,50 1 001 de si
portante capacităţi de pro noua platformă din Călan locurile unde trebuie să natură obiectivă şi subiec mari de iarbă şi fînuri ca producţia de masă verde 20.00 Telejurnal
20,20 înaltă râs,
ducţie de la C.S.V. Călan este turnătoria de piese, construim obiectivul' mai tivă. re să asigure hrana anima a ajuns la 30 000 kg la hec angajare •
este banda nr. 2 de aglo în luna mai a.c. trebuia există grămezi mari (mii Vorbitorii au subliniat lelor atît vara, cît şi în tar. Asemenea lucrări s-au earea fern
merare, al cărei termen să producă la întreaga ca de tone, le-am văzut şi că este necesară o îmbu perioada de stabulaţie. în realizat pe o suprafaţă de gramelor
plenara C.
de punere în funcţiune (re- pacitate. Sîntem în iulie şi noi!) de fier vechi rămas nătăţire a stilului şi meto acest scop a fost elaborat, 30 ha în păşunea „Dîmpu din iunie
programat) era în luna iu produce doar la jumătate de la dezafectarea unor o- delor de lucru ale consi împreună cu consiliile Sîrbului" a Complexului 20.35 Melodii pc
Fotograme
nie a.c. Deci, termenul a capacitate. De ce ? „Tot biective. Noi ne-am anga liului oamenilor muncii, în populare şi conducerile u- zootehnic Bacea, pe alte 20.45 tate. Repc
trecut din nou şi obiecti din caus>a neasigurării unor jat să le tăiem şi să le tărirea activităţii politico- nităţilor agricole socialiste, 30 ha în păşunea „Sideas- viuri, reiat,
vul amintit este încă de utilaje — afirmă subingi- încărcăm în vagoane. Dar educative în rîndul colec un program cu lucrările ce ca“ la C.A.P. Ilia şi pe siuni direi
parte de a funcţiona. nerul Gheorghe Onosie, şef beneficiarul nu reuşeşte tivelor, o muncă de la om trebuie realizate cu opera 199 ha in păşunea „Hori- 21,25 Cinei milii
meni
— Noi am terminat prac punct de lucru, de la Şan nici măcar să asigure la om mai hotărîtă, mai tivitate, stabilindu-se în câni", din zona comunei 21.45 Cenaclul! ,
tic tot ce aveam de făcut tierul II montaj-instalaţii, transportul la capacitatea responsabilă, atragerea mai mod concret ce fel de lu Zam, pentru C.A.P. Lăpuş- tineretului
nar
— subliniază maistrul afirmaţie susţinută şi de noastră de tăiere. largă a maselor la actul crări ameliorative sînt ne nic. 22,30 Telejurnal.
principal Ioan Ghilea, şe inginerul Ionel Stoicoi —, în precedentul raid efec de conducere şi de deci cesare, precum şi termene Acţionînd în spiritul ho-
ful lotrului III, de la şan în special a ventilatoarelor tuat la acest obiectiv, în zie, în spiritul orientărilor le pentru efectuarea aces tărîrilor partidului şi a le
tierul III montaj al I.C.S. de la cuptoarele rotative urmă cu cîteva luni, am în- date de secretarul general tora. Aşa cum prevede pro gilor ţării, a prevederilor IgADK
Hunedoara. Mai avem de de uscat nisip, pe care tîlnit aceeaşi stare de lu al partidului, tovarăşul gramul pe acest an, la fer Programului naţional pen
realizat subturnările la u- I.M. Aiud n-a reuşit încă cruri. Acum, ca şi atunci, Nicolae Ceauşescu, la ple ma din Ilia a întreprinde tru asigurarea unor pro
tilajele care încă n-au so să le livreze, deşi terme între constructor şi bene nara C.C. al P.C.R. din ducţii agricole sigure şi BUCUREŞTI
clio jurnal;
7,31
sit. Şi cei de la montaj aş nul este de mult depăşit. ficiar, în loc să existe o luna iunie a.c. Totodată, rii de pajişti a fost fer stabile, a preţioaselor indi 1983. La panoi
teaptă, de fapt, aceste uti Ultimul obiectiv la care colaborare fructuoasă, exis ei au considerat că aplica tilizată cu îngrăşăminte caţii şi orientări cuprinse re al onun»;
laje, pe care beneficiarul ne-am oprit, „Dezvoltarea tă acest „măr âl discordiei" rea fermă a hotărîrilor şi chimice şi naturale o su în curvîntările secretarului presei; 8,10 Cu
(C.S. „Victoria" Călan) n-a producţiei de cocs briche — grămezile de fier vechi — prafaţă totală de peste general al partidului, tova-_ diilor; 9,00 Bul
llâspuudcr
2 500 ha păşuni şi fîneţe,
9.05
care, generează discuţii măsurilor adoptate de a- din care aproape 1 400 ha răşul Nicolae Ceauşescu, rilor; 10,00 Bul
interminabile şi împiedică mintita plenară a C.C. al vom milita şi mai energic, 10.05 Solişti şi
; - ’i t irirt î î in I l.tin tVb ^ ■ î ^ v.^ ^ I avansarea lucrărilor. Dacă P.C.R. şi de Marea Adu la C.A.P., peste 700 ha la cu toată responsabilitatea tistice laureat'
trebui
Naţională
va
în ce priveşte înttfzierile nare angajeze exemplar în ocolul silvic şi în jur de pentru traducerea în viaţă raonii corale ţ
de ştiri; 11,03
400 ha la consiliile popu
să-i
înregistrate la celelalte o- a sarcinilor privind reali piii Soarelui;
muncă, cu maximă dărui lare. Au fost executate, cu tate; 12,00 Bul
biective de pe noua plat re şi responsabilitate, pe zarea noii revoluţii agra 12.05 Din conic
reuşit să le asigure. te" , este prevăzut a intra formă din Călan, conduce participarea locuitorilor din re. Ţin să subliniez că pre lui; 12,15 Mag
Ce ne răspunde repre în funcţiune la întreaga rea combinatului şi servi toţi lucrătorii din fabrică, comunele Ilia, Burjuc, Gu- vederile programului de ştiinţific; 12,45
zentantul beneficiarului, capacitate în luna noiem ciul investiţii au o scuză dar şi organele superioare rasada şi Zam, lucrări de lucrări de îmbunătăţiri pe ră radio-tv. ;
inginerul Ionel Stoicoi, şe brie 1983. După cum se — nelivrarea utilajelor de de resort, în asigurarea curăţare şi întreţinere pe păşuni şi fîneţe aferente la 3. 23 Augu
Club univers
ful serviciului investiţii; prezintă situaţia la ora ac către furnizor —, în pri condiţiilor de desfăşurare o suprafaţă care însumea primului semestru al anu lctin de ştiri
— Intr-adevăr, n-avem tuală, ne îndoim că acest optimă, continuă, la înalt ză peste 5 200 ha păşuni lui au fost îndeplinite şi că us- * 1
ce reproşa constructorilor. termen va fi respectat. vinţa viitoarei capacităţi nivel de calitate şi efi şi fîneţe. In această acţiu depăşite, iar acum conti 16,15 Sl ,'B.
Folclor vrutei!
S-au mobilizat, şi-au con — Sînt venite o bună de cocs brichete lucrurile cienţă, a întregii activităţi ne de masă s-au evidenţiat nuăm lucrările de între Radiogazeta ~
productive.
centrat forţe de lucru şi parte din utilaje, amplasa sînt clare: trebuie să se locuitorii din Ilia şi Gura- ţinere şi curăţare, de apli 17,00 Buletin 1
utilaje suficiente aici, au mentul este în mare mă acţioneze cît mai urgent, Ţesătoria de mătase De sada, precum şi ţăranii coo care fazială a îngrăşămin Revista primă!
apăr şi te ci»!
muncit cu răspundere, dar sură eliberat, deci con cu mai multă responsabi va poate şi trebuie să re peratori din Burjuc, Sîrbi telor chimice pentru a asi — program i
noi n-am putut asigura cî- structorii ar avea ce lucra. litate pentru evacuarea fie- intre, prin forţele proprii şi Zam. în vederea rege gura animalelor aflate în Orele scrii: i
teva utilaje principale, fără Ei s-au angajat că elibe rului vechi, a celorlalte ale colectivului şi prin nerării şi creşterii produc tabei-e Ia păşunat o hrană ★ Revista inte
dio * Ştiri *
de care nu poate fi pus rează amplasamentul de materiale din zonă, asigu- mai mult sprijin, în rîn ţiei păşunilor şi fîneţelor îndestulătoare pe o perioa 19,45 Radiojur
în funcţiune obiectivul. fierul vechi care există a- rîndu-se constructorului dul unităţilor cu bune au fost realizate lucrări de dă cît mai mare a anului. dioccnaclu; 2
— Care sînt utilajele cu colo în cantităţi mari, iar amplasamentele necesare. realizări din industria mu defrişări pe o suprafaţă de In viitor ne propunem ca, tr-o oră; 23,00
zicale din cri
pricina ? noi îl vom transporta. nicipiului Deva şi a jude aproape 400 ha, iar supra pe lîngă lucrăi'ile de cură Bacii; 23,30-
— Exhaustorul de la e- Iată, în continuare, re MIRCEA LEPADATU ţului Hunedoara, faţa de pajişti semănate a ţări, întreţinere, defrişări, nuizical.
lectrofiltru, cele două ro plica constructorilor, mai supraînsămînţări, desţele
toare ale exhaustoarelor de precis a maistrului Ioan niri şi reînsămînţări, să
la electrofiltrul de un mi Ghilea şi a subinginerului trecem, acolo unde avem
lion mc, care trebuiau li Vasile Zgâmbău : posibilităţi, la irigarea pă-
vrate de I.C.M. Reşiţa încă — Nu putem să ne apu şuniloi- şi fîneţelor natu DEVA: Un
din luna februarie a.c. şi căm de lucrările principa rale •— mijloc important tru apa grea
un filtru cu tambur pe ca le de construcţii deoarece de creştere a producţiei de cana (Arta)
re Combinatul de utilaj nu sînt eliberate amplasa iarbă şi fînuri. RA: Marele
Buletin
ra);
greu Cluj-Napoca trebuia mentele. în primul rînd (Siderurgislu
să-l livreze tot la acea proiectantul (IPROMET Ing. VALENTIN CIOBANU fricanul — s
dată. Ele n-au sosit nici Bucureşti) are de rezolvat şeful fermei de producţie Ilia ta); PETRO!
contra;
riul
astăzi, deşi am făcut nu devierea colectorului plu a întreprinderii judeţene I-II (Unirea
meroase intervenţii la toa vial şi găsirea unei soluţii de îmbunătăţire şi exploatare alb (7 Noi
te nivelurile. pentru reamplasarea sta- a pajiştilor PENI : B.D.
ne
(Cultural
Ţapip v r ■
NEA
(Mim-...,);
Baza de materii prime Simpozion earea Vlaşir
resc);
URIC
rul din O?
în continuă creştere „Documentele adoptate BRAD : Am
(Steaua
zile
de plenara C.C. al P.C.R, BARZA: U
(Urmare din pag. 1) muncii din cadrul centra din 29—30 iunie şi de Ma dut (Mineri
lei noastre. Iar direcţiile rea Adunare Naţională — Fantoma lu
E 1
(Patria);
duse. Cele mai mari de de acţiune le-am des C.S.V. Călan. Turnătoria I. Echipa de curăţat piese turnate, condusă de Aron Stăn- program mobilizator pen- riile I-ll ■ (F
păşiri de plan le-au ob prins din nou, din cu- cioiu, execută curăţarea pieselor pentru cocserii şi poduri de turnare oţclăril. ti-u întregul nostru popor" GIU-BAI :
ţinut unităţile centralei vîntarea secretarului ge a fost tema simpozionului (Casa de cu
(T
Prietenii
din judeţul nostru — în neral al partidului, tovară organizat, marţi, la Hune Imperiul cn
deosebi I.M. I-Iuncdoara, şul Nicolae Ceauşescu, la doara, de Consiliul munici riile I-II;
I.M. Barza, exploatările plenara C.C. al P.C.R. din Atitudine fermă împotriva pal de educaţie politică patru steac
cultură);
S
miniere Deva, Certej şi 29—30 iunie a.c. şi ni şi cultură socialistă. Sim torul din 1
Mintia-Veţel, precum şi le-am înscris în progra pozionul — la care au par ILIA: Sec
U.U.M.R. Crişcior — care mele noastre de măsuri dijmuitorilor producţiei agricole ! ticipat secretai'i adjuncţi intim (Lum
Schiţe din
însumează o producţie pe acest semestru. în spi cu probleme de propagan rul). 1
marfă suplimentară, pe ritul acestor indicaţii, al Se ştie bine că apăra secinţele, dar producţia boabe din transporturile
primele şase luni ale anu măsurilor şi hotărîrilor rea producţiei agricole re respectivă nu mai poate ce le-au efectuat la baza dă, propagandişti aj cabi
lui, de 63 milioane lei. plenarei C.C. al P.C.R. şi prezintă pentru fiecare fi refăcută. De neînţeles de i’ecepţie. netului municipal de
Ca urmare a produselor al legilor adoptate de Ma dintre noi o îndatorire este şi fapta lui Costache Vinovaţi de dijmuirea partid — a beneficiat de
realizate peste plan şi a rea Adunare Naţională, ne patriotică şi cetăţenească Rusu, muncitor Ia C.S.H., pz’oducţiei agricole se fac comunicăi’i de intei'es ma REZULTA
înregistrării unor însem vom strădui să creştem şi de prim ordin. Cu toate care' a sustras 37 de ba- şi Gheorghe Scrobii, con jor, cum au fost „Orien DIN 27 II
de
largă
tări
perspectivă
nate economii la cheltuie mai mult productivitatea acestea, se mai întîlnesc loţi de paie de pe terenul ducător auto la Autobaza în îndeplinirea noilor ce- Ex. I :
lile materiale, în perioada muncii şi, pe această cale, situaţii de dijmuire, sub Asociaţiei intercoo-pera- I.T.A. Brad, Gheorghe î'inţe puse în faţa indus 38, 7.
Ex. a ii
la care ne referim — pri producţia de minereuri, de o formă sau alta, a pro tiste pentru creşterea Fazekaş, de la ferma po triei şi agriculturii pentru 21, 32, 8.
ma jumătate a anului —, metale utile, să reducem ducţiei realizate pentru mieilor Simeria, fapt pen micolă a C.A.P. Sîntan- dezvoltarea României, cu Fond
producţia netă pe centrală în continuare consumurile noi toţi prin truda coo tru care sus-numitului i drei şi Nicolae Vesa din 1 2G3 523 le
marchează o depăşire de de materii prime şi ma peratorilor şi a mecani s-a întocmit dosar de Batiz, care au fost găsiţi prinse în cuvîntarea tova
plan de aproape 30 milioa teriale, de combustibili şi zatorilor. Iată cîteva as cercetare. într-o situaţie fiecare cu cîte 400—800 răşului Nicolae Ceauşescu
ne lei. energie, să sporim eficien pecte ce denotă că unii similară se află şi Nico kg fîn „adunat" de pe te la plenara C.C. al P.C.R.
— Ce acţiuni şi măsuri ţa întregii activităţi. Co cetăţeni ignoră obligaţii lae Stoica, strungar la renurile unor unităţi a- din 29—30 iunie a.c." (sus
aveţi în vedere în conti lectivele de muncă din le elementare ce le şantierul nr. 34 al I.C.C.F., gricole, pentru faptele co ţinută de Ioan Puşcaş, Timpul ]
nuare, pentru creşterea şi cadrul Centralei minereu revin privind păstrarea ia domiciliul căruia au mise întocmindu-li-se do prim vicepreşedinte al azi, 27 iuli
va fi calc
mai puternică a bazei de rilor Deva sînt hotărîte ca, neştirbită a avuţiei ob fost găsiţi 6 baloţi de sare de cercetare. Consiliului popular mu riabil.
materii prime atît de nece în cinstea celei de a 39-a şteşti. paie sustraşi de pe tere Penti-u a curma astfel nicipal), „Conţinutul, sem slab, pinfl
sare pentru dezvoltarea aniversări a eliberării pa Ion şi Alexandru Mo- nul aceleiaşi unităţi agri de situaţii, pe lîngă asi nificaţia şi importanţa sectorul r
Temperalu
cconomico-socială a pa triei — 23 August — şi a canu, îngrijitori de ani cole. De asemenea, Con gurarea unei bune paze hotărîrilor C.C. al P.C.R., fi cuprins
triei ? „Zilei minerului", să ra male la C.A.P. Strei, au stantin Chira, muncitor din partea factorilor răs a legilor adoptate de grade, iat
— Sarcinile pe acest an, porteze noi succese în consumat băuturi alcooli la şantierul nr. 6 al punzători de gospodărirea M.A.N. cu privire la prin între 28 ş
mun
La
pe întregul cincinal, ne muncă, să încheie cel de ce şi au lăsat nesupra- T.C.li. a sustras 38 kg avuţiei obşteşti, este ne cipiile de bază ale şi în gem
sînt conturate clar de do al treilea an al cincina veghe'ate vitele, care au roşii de la o unitate a- cesară o atitudine fermă perfecţionării sistemului de cerul vâri;
cumentele Congresului al lului calităţii şi eficienţei distrus o cantitate apre grocoop din Deva, iar din partea tuturor cetă retribuire a muncii şi de ros după-
XII-lea, ale Conferinţei cu planul realizat la toţi ciabilă de cereale, valoa tractoriştii Nicolae Me ţenilor împotriva celor repartiţie a venitului na !at vor îi
ploaie,
Naţionale ale partidului şi indicatorii, sporindu-şi con rea pagubei ridieîndu-se ri rea şi Alexe Lazăr, de ce încearcă să se înfrup ţional" (economist Remus căii olect
pentru înfăptuirea lor mi tribuţia la dezvoltarea e- li 5 000 lei. Evident, cei la S.M.A. Simeria, au te fără muncă din pro Păţan, contabil şef al Cen rat, pînă
(Meleorol.
litează consecvent şi res conomică şi socială a în cauză vor suporta con sustras 200 kg cereale ducţia agricolă. tralei siderurgice Hune Vrasgyak
ponsabil toţi oamenii patriei. doara).